La Chișinău începe astăzi Festivalul International „Nopțile pianistice din Moldova”. Evenimentul organizat de Alianța Franceză și Ambasada Franței în Republica Moldova a ajuns la a 15-a ediție, iar afișul festivalului din acest an anunță patru concerte la Chișinău și unul la Tiraspol. Mai multe despre această ediție aniversară și specificul festivalului am căutat să aflăm de la directorul adjunct al Alianţei Franceze din Moldova, Adrian Cibotaru.
Adrian Cibotaru: „Anul acesta venim cu cinci concerte, patru la Chișinău și unul la Tiraspol, la care vor participa orchestra simfonică de la Tiraspol și soliști din Franța și Republica Moldova. Sunt toate concerte foarte diferite, variate. Cu acest festival, de fapt, „Nopțile Pianistice”, este unicul festival în regiune care este în mare parte consacrat repertoriului pentru pian și orchestră.”
Europa Liberă: Și la celelalte ediții am observat că vin muzicieni din afara țării, este un lucru cu care vreți să atrageți publicul de la Chișinău?
Adrian CIbotaru
Adrian Cibotaru: „Noi când am avut inițiativa acestui festival cu 15 ani în urmă, exista și în Franța, în orașul sudic Aix en Provence, un festival omonim și directorul acelui festival Michel Bourdoncle, care este și un pianist francez cu renume, ne-a propus împreună cu dirijorul din România Valentin Doni să facem un festival și în Republica Moldova, anume în perspectiva de a invita aici nume sonore ale lumii pianistice mondiale, dar și de asemenea pentru a colabora cu orchestra de aici, cu tinere talente, cu pianiști care sunt mulți și talentați în Republica Moldova. De fiecare dată am încercat să facem nu doar un program care să promoveze doar soliști de peste hotare, dar și pianiști de la Chișinău.”
Europa Liberă: Pe cine vedem pe scenă?
Adrian Cibotaru: „Pe lângă nume sonore ale pianului, printre care și Michel Dalberto, care este unul dintre cei mai vestiți pianiști francezi ai momentului, Michel Bourdoncle din Franța, dar și alți pianiști. De exemplu și Robert Schumann, din Germania, care este un tânăr pianist și o mare vedetă în Germania. Participă la festival și Stanislav Jar, pianist din Republica Moldova, dar și Nadejda Erhan, la fel o pianistă tânără din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Festivalul a ajuns la a 15-a ediție. În acest timp, v-ați gândit la felul în care să prezentați și să promovați muzica clasică, ca să ajungeți la public?
Adrian Cibotaru: „Festivalul din start s-a bucurat de un succes foarte mare la publicul de aici. Este adevărat că publicul din Republica Moldova cunoaște și înțelege bine muzica clasică, o apreciază foarte mult. Există și o tradiție în acest sens, o foarte bună Academie de Muzică, orchestre diferite etc. Deci, am plantat un produs într-un sol fertil, nu a fost ceva care să zgârie urechea publicului. Din start, am fost invadați de public, au fost situații când cu regret nu puteam să-i primim pe toți la concerte, trebuia să închidem ușile, nu erau momente plăcute din punct de vedere organizatoric, dar a fost tot timpul un succes foarte mare. Prin aceste concerte am încercat să promovăm nu doar concerte de muzică clasică vestite, gen Ceaikovski, Rahmaninov, Beethoven etc. dar să aducem aici pentru prima dată multe dintre concertele mai ales din repertoriul francez.”
Europa Liberă: Înțelegem că nu contați neapărat pe un public școlarizat, sunt și neștiutorii...
Adrian Cibotaru: „Exact, dar și pe un public foarte tânăr, de fiecare dată am remarcat cu satisfacție că în sală erau și copii, și adolescenți, dar și persoane mai în vârstă. Este un eveniment deschis pentru tot publicul, pentru toate categoriile de vârstă, pentru toți melomanii.”
Europa Liberă: Cunoscătorii știu probabil despre ce este vorba atunci când se anunță un astfel de festival, dar cum ajungeți la segmentul mai tânăr?
Adrian Cibotaru: „Totul este legat de educația pe care o primesc de la părinți, este adevărat că sunt și multe instituții cu profil muzical, mai este și metoda de comunicare care s-a schimbat, acum majoritatea comunicării se face pe platforme printre care și Facebook, care este populară printre tineri și informația ajunge la ei mult mai ușor, cu atât mai mult că festivalul este organizat vara, în timpul vacanței. Cu toții cred că așteaptă o ocazie de a face ceva diferit în timpul vacanței.”
Europa Liberă: Este nevoie de anumită educație pentru a înțelege muzica clasică, de o anumită pregătire?
Adrian Cibotaru: „Nu, nu cred că este nevoie, nici eu nu am și pe cei care-i cunosc și care vin la festival nu au studii muzicale. Este ceva care pur și simplu place, de aceea și am spus că avem un public aici care apreciază muzica clasică.”
Europa Liberă: Ați spus că mizați pe un public diferit, observăm că și locațile se schimbă, în acest an, dacă nu greșim, Muzeul Național de Arte va găzdui unul dintre concerte. Tot mai des observăm că muzica clasică iese din sălile de spectacole, este intenționată această mișcare, cu ce efect?
Adrian Cibotaru: „Organizarea concertului la Muzeul Național de Artă are mai mult o cauză practică, deoarece sala obișnuită în care organizam concerte este în reconstrucție.”
Europa Liberă: Ați menționat că festivalul va ajunge și în stânga Nistrului. Există în prezent în Republica Moldova mai multe proiecte care implică ideea de consolidarea a încrederii dintre locuitorii ambelor maluri ale râului Nistru. Muzica poate să fie o punte în acest sens?
Adrian Cibotaru: „Muzica poate și este o punte în acest sens. În ceea ce ne privește pe noi, Alianța Franceză, avem un acord de colaborare cu Universitatea din Tiraspol încă din 2003 și avem numeroase proiecte culturale împreună cu universitatea dar și cu alte instituții din Tiraspol. Tot timpul este public iubitor de limbă franceză dar și de cultură franceză. Tot timpul sălile sunt pline și la Tiraspol, ei totuși au ocazia mai rară să vadă pe scenă vedete internaționale și cred că de asta este și mai doritor publicul să asiste la asemenea evenimente. Relațiile pe care le avem cu orchestra din Tiraspol sunt foarte bune, lucrăm de mai mulți ani cu Grigorii Moseiko, care este dirijorul orchestrei din Tiraspol.”
Europa Liberă: Este diferit ceea ce se aude la „Nopți Pianistice” de alte oferte culturale?
Adrian Cibotaru: „Anul acesta ne-am axat mai mult pe un repertoriu tradițional, mai bine cunoscut, pentru că este și o aniversare a Alianței Franceze de 25 de ani, dar și o ediție aniversară a festivalului - 15 ani. Practic majoritatea soliștilor, dirijorilor care vin sunt cei care au mai fost la alte ediții. Anul acesta putem să spunem că este o ediție a prietenilor festivalului. De asta cred că și vine publicul, să asculte chiar și Rahmaninov 2, Rahmaninov 3, chiar și Beethoven 5 etc. Sunt concerte magnifice de la care ai o satisfacție deosebită, mai ales când sunt interpretate de așa soliști și dirijori. De exemplu dirijorul din această seară Misha Katz este un nume sonor pe scena internațională, fiind considerat unul dintre cei mai neconformiști dirijori.”
Europa Liberă: Să precizăm pentru cei interesați, intrarea este liberă?
Adrian Cibotaru: „Nu, intrarea nu este liberă și nu este liberă tot la solicitarea publicului. Era foarte multă lume care venea, oamenii nu mai încăpeau în sală, stăteau în picioare și toți ne-au spus că intrarea trebuie să fie cu plată. Este o plată simbolică, prețul este de 50 de lei, cu mult mai ieftin în comparație cu alte concerte, făcut doar în perspectiva de a organiza publicul pentru ca fiecare să aibă locul său, să cunoască unde stă și să poată savura cu plăcere concertul fără a fi deranjat de alte momente.”
Europa Liberă: Meniul muzical pregătit pentru ediția din acest an, credeți ce efecte ulterioare poate produce, dacă e să vorbim despre popularizarea muzicii clasice, culturalizare?
Adrian Cibotaru: „Ca efecte sunt diferite, de exemplu ca urmare a festivalului nostru Orchestra Naţională de Cameră a avut ocazia să aibă mai multe turnee în Iordania, Franța etc. Muzicienii se fac cunoscuți peste hotare, devin ambasadorii culturii moldovenești peste hotare. Pe de altă parte, vorbim de o creștere a popularității și a gustului pentru pian, vioară etc. la tinerii de la noi. Credem și noi, nu avem ambiția să spunem că este doar datorită festivalului, dar din ce cunosc instituțiile cu profil muzical nu duc la moment lipsă de elevi.”