Multiculturalismul nu mai seduce în Suedia. După Austria și Italia, după Kurz si Salvini, Suedia ar putea duminică, 9 septembrie, să vadă Partidul Democrat, cum se intitulează simplu extrema dreapta, realizând un foarte bun scor în alegerile parlamentare.
Partidul Democrat (după modelul Partidului Libertății / FPÖ din Austria, unde se află la putere), care a mizat pe spaima populației de imigrație, ar putea realiza un scor istoric, fiind creditat cu 20% din intențiile de vot. Alte sondaje îi dau până la 24% din voturi, ceea ce ar face din el al doilea partid din țară, imediat după socialiști.
Sigur, din start se poate spune ca extrema dreapta a Democraților nu are nici o șansă să ajungă la putere... cel puțin nu de data asta. Toate celelalte partide, inclusiv cele din opoziție, s-au angajat sa refuze orice alianța cu ei.
Jimmie Akesson, liderul democtaților, dipă dezbateri la televiziunea publică
Democrații extremei drepte obținuseră deja aproape 13% in alegerile din 2014, alegeri care au adus la putere actuala coaliție guvernamentală de stânga, compusă din socialiști, partidul stângii și ecologiști. Chiar si duminică, alianța de stânga aflată la putere va obține, potrivit sondajelor, circa 39% din voturi, dublu față de extrema dreapta, si se va alia cel mai probabil cu unul din partidele centriste, sau cu liberalii, sau cu creștin democrații.
Schimbarea cea mare a fost adusă însă de modificarea generală a discursului politic. Până si partidul centrist al Moderaților, de tendință ușor conservatoare, care in alegerile din 2014 obținuseră un sfert din totalul voturilor, rămânând in opoziție, și-a axat mesajul electoral tot pe insecuritate si pe imigrație, ca si Democrații Suediei din extrema dreapta.
In momentul vârfului imigrației, in 2014-2015, Suedia, statul-providență prin excelență, a primit 250.000 de refugiați, o cifră record si foarte importantă pentru aceasta țară de zece milioane de locuitori.
La o acțiune electorală a democraților suedezi, Stockholm, 31 august 2018
In termeni de populație, Suedia poate fi comparata cu Belgia. 10 milioane de locuitori in Suedia - 11 milioane in Belgia. Suedia rămâne una din țările cele mai bogate ale UE, cu un șomaj de doar 6%. Si coaliția de stânga actualmente la putere, dar si Moderații din opoziție, sunt de acord sa mărească cheltuielile publice cu două miliarde de euro pe următorii patru ani, altfel zis o tendință exact inversă comparat cu ceea ce s-a întâmplat în sărăcita Grecie sau în Marea Britanie.
Sistemul social suedez rămâne printre cele mai performante din lume. Totuși, mulți suedezi considera ca sistemul lor social se afla in plină criză. Odată cu îmbătrânirea tot mai pronunțată a populației, presiunea asupra sistemului de sănătate se face simțită, la fel cum se face simțită și penuria de doctori și personal medical.
Criminalitatea este o altă preocupare majora, la asta contribuind de altfel si incidente cum a fost recent incendierea simultană a multor autovehicule în trei mari orașe. Totuși statisticile sunt mai degrabă liniștitoare. In Suedia, rata omorurilor e de 1 / 100.000 de locuitori, exact ca in Franța sau Germania, pe când in Belgia rata omorurilor e dubla: 2 / 100.000.
Partidul Democraților întreține legături cu organizații Neo-naziste si are un trecut încărcat de antisemitism. Chiar recent, in timpul campaniei electorale, partidul, care se străduiește sa pară respectabil, a fost nevoit, in urma unor anchete în presă, sa dea afara 14 candidați la alegeri.
Democrații, pentru care vor vota cel puțin unu din cinci suedezi, mai sunt, desigur, și antieuropeni, iar votul de mâine ar putea fi un barometru a ceea ce se va întâmpla la alegerile europene din mai 2019.