Eficiența măsurilor anti-covid, luate de autorități, este pusă la îndoială de experți

Ca în toate țările democratice atinse de pandemia de COVID-19, răspunsul autorităților la această încercare - în multe privințe fără precedent în istorie - se află și în R. Moldova în vizorul publicului, al experților medicali și politici, ca și al „formatorilor de opinie”. O nouă asemenea evaluare, organizată de Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT, a avut loc miercuri la sediul agenției de presă IPN din capitală.

Eficiența măsurilor anti-covid, luate de autorități, este pusă la îndoială de experți

Experții nu se grăbesc deocamdată să dea o notă autorităților pentru felul în care au gestionat până acum criza sanitară. Aparent au fost întreprinse toate acțiunile necesare, eficiența lor însă s-a dovedit a fi foarte joasă, o confirmă şi datele statistice care plasează R. Moldova în topurile cele mai negative, inclusiv la capitolul rata de infectare. Datele din ultimele două săptămâni arată că R. Moldova este în topul ţărilor europene la capitolul incidența infecţiei Covid raportată la un milion populaţie.

786 de persoane au fost confirmate pozitiv, dintre care aproape jumătate în municipiul Chişinău. 53 de persoane sunt lucrători medicali. Tot miercuri au fost făcute şi cele mai multe teste, aproape 3500.

Cota cazurilor confirmate reportată la numărul de teste realizate se menţine în continuare una mare de până la 24 la sută, mult peste cea recomandată de OMS. Ceea ce confirmă că strategia testării doar a simptomaticilor este una defectuoasă, iar supravegherea contaților este joasă, unele focare fiind scăpate, constată directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă, Igor Boţan:

„Ştim că încă din luna aprilie OMS spunea că este un rateu acolo unde avem rata pozitivă de testare mai mare de 5%. Noi constant am avut peste 20%, până la 24%, iar această abordare nu a fost schimbată. Iar în documentele OMS şi alte investigaţii spun foarte clar că atunci când avem această proporţie foarte mare, înseamnă că undeva scăpăm focarele.”

Experta în sănătate Ala Tocarciuc spune că R. Moldova din prima zi a pandemiei avea capacitatea de a face circa 5 mii de teste. Iar în mod neclar s-a decis să se efectueze zilnic doar jumătate din această capacitate:

„Nu avem foarte multă vizibilitate chiar din aceleaşi procese verbale să înţelegem de ce nu au fost activitate toate capacităţile de testare, ci doar jumătate. A influenţat procesul de luare a deciziilor sau au fost aspecte tehnice? Dar acesta este un fapt. Noi am avut capacităţi de testare, noi nu le-am activat pe toate şi nici astăzi noi nu folosim toate capacităţile tehnice de testare pe care le avem.”

O altă problemă o constituie statisticile privind situaţia epidemiologică prezentate de autorităţi, afirmă Igor Boţan:

„Aceste statistici sunt despre oameni concreţi, de exemplu, despre medici infectați, decese. Nu poţi scăpa oameni din această statistică. Iar noi am constatat foarte multe scăpări. Dacă faci adițiunea zi de zi referitor la rapoartele cu îmbolnăvirea lucrătorilor medicali, iar apoi te uiţi la cifrele furnizate de Ministerul Sănătăţii găseşti sute de necorespondențe referitoare la sute de cazuri. La fel, la cei decedaţi.”

Ala Tocarciuc spune că datele sunt monitorizate şi furnizate de o singură instituţie, Agenţia pentru Sănătate Publică, adică nu sunt verificate şi nici supuse unui audit.

„Faţă de datele statistice sunt foarte multe întrebări referitoare inclusiv la numărul celor care intră şi care ies din terapia intensivă, cele privind decesele sau privind numărul cazurilor active, cine le monitorizează, când au intrat în supravegherea medicului, când au ieşit. Asta a influenţat foarte mult. Pentru că dacă nu au avut date corecte despre numărul real de bolnavi, nu au văzut pericolul real, respectiv deciziile nu au putut fi corecte nicicum.”

O altă cauză care a împiedicat buna gestionare a crizei sanitare este, potrivit expertei în sănătate Ala Tocarciuc, implicarea improprie a politicului:

„Cu regret şi în ţara noastră, şi în unele ţări din regiune a dominat politicul. Politicul a încercat să folosească această şi s-a implicat în gestionarea ei pentru a urmări nişte scopuri politice nejustificat.

În regulamentele comisiilor pentru gestionarea crizei nu a fost specificată o rată minimă de specialişti în sănătate, chiar dacă este vorba despre o criză în sănătate. Ar trebui cel puţin 30%, dacă nu 50% din membrii acestor comisii să fie specialişti din domeniul sănătăţii. aşa este în toată lumea. La noi, la început nu a fost nici un medic.”

Experţii constată că datorită lucrătorilor din sistemul medical R. Moldova a reuşit să obţină nişte scoruri mai bune la unele capitole, cum ar fi rata deceselor raportată la numărul de contaminări care este relativ joasă. Medicii continuă să muncească sub o mare presiune, iar insuficiența cadrelor medicale se va simţi şi mai acut în lunile următoare când numărul de cazuri de infectare şi cel al bolnavilor gravi ar putea creste, conform estimărilor făcute de experți.