Cu cortul prin istorie

Cu tenda, cu cortul adică, au străbătut aromânii istoria și geografia Europei de sud-est, devenind condimentul etnic și cultural cel mai des întâlnit în Balcani.  Identificați uneori cu vlahii ( nu doar în sensul larg de populație latină transhumantă, ci chiar de valahi din zona dunăreană) aromânii au ținut vreme de secole la identitatea lor și, în ciuda faptului că mare parte din cultura lor este orală și că apele istoriei i-au atomizat în grupuri mici ba uneori chiar i-au topit în rândul populației locale, descoperim și acum la tot locul comunități bine închegate în  care limba de comunicare este aromâna (considerată de unii un dialect în diasistemul latin european răsăritean, adică parte a limbii române, în vreme ce alții o consideră o limbă de sine stătătoare), marile rituri de trecere sau obiceiurile de peste an sunt aceleași, relațiile familiale și societale se bazează pe aceleași principii.

Principala lor activitate a fost multă vreme păstoritul și mare parte din istoria și cultura lor au fost modelate și motivate de transhumanță. Nu e de mirare, așadar, că Muzeul Țăranului Român a organizat o expoziție itinerantă dedicată aromânilor și nici faptul că aceasta pivotează tocmai în jurul cortului, avanpostul cultural aromânesc și însemn universal al adăpostului vremelnic, al tranziției, călătoririi sau inițierii. Am descifrat, cu ajutorul Lilianei Passima, director interimar al Muzeului țăranului, alfabetul portului, costumelor și cutumelor aromânești.

Costum femeiesc grămostenesc se compune din câmeași/ cămașă cu poale, origine Dupnița, Rila, bulgaria, încep. sec. XX, (colecția MȚR), cânduși/ sarafan, Dobrogea, sec. XX (colecția MȚR) mintanŭ/ vestă cu mâneci, Dobrogea, sec. XX, (colecția MȚR), câciulâ di șiacŭ cu mâyuri/ căciulă din aba cu lătițare, Dobrogea, sec. XX, ((colecția MȚR)), minghiuș di câciulâ/ cercel de tâmplă, podoabă pentru căciulă, (colecția Daniel Nancu), lâhurâ cu leasâ/ basma, (colecția  Daniel Nancu
pafta „lacrimi”, pe cordon catifea creație contemporară, (colecția Daniel Nancu)
 

Riturile trecerii au o mare însemnătate la aromâni și sunt însoțite de un complex ritual din care nu pot lipsi vasele de nuntă, pahare învelite în mărgele, (colecția MȚR) și nici sticlă învelită în mărgele, 1912, (colecția MȚR)

Sfinduchea cu dhoarâ este lada de zestre. Lucrată în lemn, este o creație din secolul XX (colecție Daniel Nancu). În ladă se pune zestrea miresei: iambulâ/ cergă, (donație Irina Nicolau), yuneală/ ilic, origine arom. fârșiroț, (colecția MAPC), trâstuiŭ/ trăistuță, (colecție Daniel Nancu) poalâ di lânâ/ șorț care a aparținut aromânilor grămosteni din Bulgaria, (colecție Daniel Nancu); mintanŭ/ vestă cu mâneci, reconstrucție contemporană, autor Dafina Bacula, (colecție Daniel Nancu), pârpoḑ/ ciorapi cu fir aurit, piesă de costum bărbătesc, colecție Daniel Nancu, poalâ/ catrință, provenind din Macedonia, (colecția MȚR), yuneală/ ilic, origine arom. fârșirot donat de Mariana Bileca, Constanța, Dobrogea, șcurtacâ/ ilic de la aromânii grămosteni din Macedonia, (colecție Daniel Nancu), pârpoḑ chindisiț/ ciorapi împodobiți, piesă de costum femeiesc.

Tâmbari este sarica păstorului. Are două fețe, exterior fiind confecționat din postav în vreme ce interiorul este mițos, din lână abia dărăcită (colecția MȚR)

Aromânii sunt prezenți mai peste tot prin Peninsula Balcanică. În Macedonia și Albania  (din octombrie 2017) sunt recunoscuți ca minoritate, cu toate drepturile care decurg din aceasta. În Grecia, aromânii se împart în trei grupuri importante (grămoșteni, fârșiroți și pindeni), fiecare dintre ele cu propria narațiune identitară, ceea ce face ca ei să nu se fi constituit în minoritate coerentă și influentă. Oficial, ei sunt considerați greci antici latinizați.  În această fotografie, tipuri de aromâni din Grecia. (Fondul fotografic Manakia, Arhiva de Imagine MȚR)
 

Bătrână aromâncă fârșiroată, fotografie din arhivă de familie, origine Constanța - print fotografic, (colecționar Ioana Iancu.) Alături de ea, o altă fotografie a unor tinere fârșiroate, fotografie din arhivă de familie, origine Constanța - print fotografic (colecționar Ioana Iancu). De asemenea, a treia fotografie a tripticului reprezintă un cuplu de fârșiroți, o fotografie din arhiva familiei Ghiță din comuna Palazu Mare, Constanța, (arhiva foto Proiect Avdhela, donație Nicolae Ghiță)
 

De obicei, femeile aromâne se îmbracă cu cânduși/ sarafan (colecția MȚR) și cu șcutacâ/ ilic, (colecția MȚR)
 

Un moment important al vieții cotidiene cu cortul este cel al mesei. Aici, bucătăria nomadă formată din bâcârea (vasele de metal pentru depozitarea, transportul și servirea mâncării și a băuturilor pe drum: tingiréaḑ/ tigăi; tâvaḑ/ tăvi; țirŭ/ strecurătoare; ghiumi/ cofe; bârgăci și bârgâciți/ căldări și cratițe; cinie/ farfurie). Obiectele provin din Dobrogea sec XX (colecția MȚR, din colecția Muzeului de Artă Populară Constanța, colecția Daniel Nancu)
 

Tenda este cortul aromânilor. Este acoperit cu foi de cort, cu iambuli cu ocl’i/ cergi „cu ochi, iambuli cu blăńi/ cergi cu bârne,câprini/ foi de cort din păr de capră. Toate acestea provin din Dobrogea și fosta Republică a Macedoniei unde aromânii sunt ca la ei acasă, nu degeaba sunt cunoscuți și ca macedoromâni sau machidoni (colecție Daniel Nancu). La intrarea în cort putem vedea hârari/ saci, origine Rep. Macedonia, și Dobrogea, sec. XX, (colecție Daniel Iancu); o boțâ (ploscă), provenind din colecția Daniel Nancu; tisaḑ/ desagi, din comuna Stejaru, jud. Tulcea, Dobrogea, (colecție Daniel Nancu)

Piese de costum păcurăresc: dulmă/ două pieptare cu „aripi”, piese de port bărbătesc cu mâneci atașate, de la aromânii fârșiroți din Albania, (colecția MȚR) cârlibanâ/ capăt din lemn sculptat al cârligului păstorului, origine Macedonia, (colecția MȚR)

Cânduși/ haină din portul bărbătesc, origine Beidaud, jud. Tulcea, Dobrogea, sec. XX (colecție MȚR)
 

Atât de importanta tâlâganŭ cu zârculâ/ mantia păstorului, cu glugă, din lână bătută impermeabilă cu care se apără de capriciile naturii (colecție Daniel Nancu). Transhumanța aromânilor nu poate fi imaginată fără acești țâruhi cu fundâ/ opinci din piele cu ciucuri (Colecția Muzeul Țăranului Român).

Podoabe femeiești minghiuș di câciulâ/ cercel de tâmplă, podoabă pentru căciulă (colecția MAPC); lanț din email cu înger și monedă austriacă, 1790, (colecție Daniel Nancu), tasŭ di câciulâ/ tepelec, (colecție Daniel Nancu), biligiț/ brățări, colecție Daniel Nancu, ac de păr, colecție Daniel Nancu, toacâ/ încheietoare de metal pentru brâu (colecție Daniel Nancu), tasŭ di câciulâ/ tepelec (colecție Daniel Nancu) chiptarŭ cu dhantelâ/ plastron cu dantelă, reconstrucție contemporană, autor Dafina Bacula (colecție Daniel Nancu)
 

Soldat înainte de plecarea pe front, Dobrogea, arhivă de familie, Constanța (colecționar Ioana Iancu)

Expoziția face parte din proiectului european CU TENDA – Stories, images and sounds on the move. Living memory of southeastern Europe, co-finanțat prin programul Europa Creativă al Uniunii Europene (2015-2019). Partenerii Muzeului Țăranului Român sunt Association Center for Intercultural Dialog – Kumanovo din Republica Macedonia, Osservatorio ricerca sociale. Centro Studi, Politiche e Ricerché Sociali (Italia) și Universitatea Paisii Hilendarski din Plovdiv, Bulgaria. Expoziția, deschisă până în 10 februarie la sediul Muzeului Țăranului Român din București, va pleca după aceea „cu cortul” pentru a fi prezentată şi în ţările partenere.