Născută pe 2 august 2000 în Chișinău. A făcut școala primară și gimnaziul la Liceul Teoretic “Ion Creangă”, iar anii de liceu i-a petrecut la “Prometeu-Prim”. La 12 ani a început sa facă voluntariat la diverse organizații: Asociația pentru Dezvoltare Creativa, Consiliul Național al Tinerilor din Moldova, Linia Verde Antisuicid; În anii de liceu a participat la numeroase olimpiade și concursuri academice, reprezentând Moldova și la Olimpiadele Internaționale de Biologie din Iran și Ungaria, dar și la concursuri de limbă română în România. În prezent este studentă în anul 1 la universitatea Harvard, facultatea de biologie celulară și moleculară. În timpul liber face sport, fotbal și volei, și se implică în proiecte de activism civic și politic.
Luni
Aici săptămânile încep cu dejunul la vestitul Annenberg hall. După ce îmi pun pe farfurie omleta și fructele, iau loc la o masă și pornesc telefonul ca să discut cu părinții. De obicei, sunt cele mai comode 5 minute de dialog cu ei, când eu încă nu am început lecțiile, dar ei încă nu au terminat ziua de muncă. După dejun merg la cursuri, apoi la bibliotecă sau în laboratoare, iar când vine seara la noi - Moldova deja visează la ziua de mâine. Aici, însă, la miezul nopții, deseori bibliotecile sunt pline. Și așa vor fi până la vară.
Zilele trecute am terminat de ales cursurile pentru acest semestru. La Harvard, în prima săptămână din semestru se organizează Shopping Week (Săptămâna Cumpărăturilor). Se ”cumpără” cursuri. Orice student din orice an și de la orice facultate poate audia oricare din cele 3700 de cursuri din curricula universității. E de parcă ai merge la un bazar și ai analiza mii de produse, ca într-un final sa alegi ceea ce îți place cel mai mult. M-am înrolat la matematică, la două cursuri de biologie și la un curs de desen.
Marti
Dormitam, când am auzit ușa. A intrat colega de cameră, radioasă, anunțând că avem un oaspete. Eram nedumerită, ce fel de oaspete dimineața, când toți ne grăbim la lecții. Am ieșit în living, oaspetele deja explora încăperea. În primul rând a urcat cu labele pe pian, tastând clapele care scoteau sunete. Nu ne dădeam rând să-l filmăm și fotografiem pe motanul Remy. Este vedeta universității, are conturi pe Facebook, Instagram, Twitter și a fost eroul unor articole în ”Boston Globe”, MSN sau reviste de celebrități americane. Remy este întâlnit cel mai des la bibliotecă, dar este atât de dezinvolt, încât nu se incomodează să facă vizite prin apartamente. El știe că nimeni nu îl va jigni și se pare că nu cunoaște sentimentul fricii de necunoscuți. Îmi amintesc de pisicile de la Chișinău, deseori sunt fricoase, zgribulite, probabil au avut în viața lor experiențe diferite de cele ale lui Remy. Aici la Harvard nu doar pisicile se simt în siguranță. Deseori am văzut cum autocarele de pasageri se opresc, pentru ca vreo curcă, veveriță sau cățel să traverseze strada, fie chiar și neregulamentar. De pietoni nici nu mai zic, toți se opresc în fața lor, chiar dacă vreunul dintre ei greșește. Viața aici are prioritate.
Azi am cursul de desen. Ca să fiu admisă la acest curs, a trebuit să trec prin trei etape de preselectare, inclusiv un interviu și un test de desen. E unul din cele mai competitive cursuri de aici. Sistemul de studii de la Harvard încurajează dezvoltarea multilaterală a studenților. Aici deseori întâlnești matematicienii la cursuri de muzică, lingviștii la cursuri de biologie sau artiștii la cursuri de politică. Seara am băut un ceai cu ciocolată DoReMi, unul din gusturile care îmi amintesc de casă.
Miercuri
Azi am avut cursul de biologie la Arboretum. E o Grădină Botanică imensă, creată cu peste o sută de ani în urmă, care aparține universității. Aici, pe lângă sutele de specii de plante îngrijite după toate regulile, sunt diverse laboratoare pentru studenții de la biologie și pentru cercetătorii consacrați. Harvard are cea mai bună școală de biologie din lume, așa că pe lângă Arboretum și laboratoarele de aici, mai deține și alte grădini sau păduri, în care sunt spații dedicate observațiilor și cercetărilor, dar și colecții de materiale biologice rare, incorporate în expoziții extinse din muzeele universității.
Studenții sunt destul de sensibili la proiectele de mediu, inclusiv la cele ce țin de schimbările climatice. Cea mai mare mișcare studențească din campus se axează pe combaterea schimbărilor climatice și acest subiect e mereu în discuție. Deși universitatea oferă posibilități enorme studenților, ei își permit să protesteze, atunci când cred că Universitatea poate face mai multe pentru mediu. Protestele de la Harvard pentru climă au loc spontan și pot deranja importante meciuri sportive sau alte acțiuni publice. Așa studenții se asigură că vocea lor este auzită.
Seara am stat la povești cu colegele de apartament. Suntem patru: una din Moldova, una din Tanzania și două din America. Am vorbit despre acasă și despre planurile noastre pentru acest an.
Joi
De dimineață am mers la laboratorul de biologie. Am cercetat la microscop diverse mostre de plante. Urmează să scriem un test, de aceea trebuie să fii atent la toate detaliile. Aici ni se dau teme și teste după fiecare curs. Zilele trecute am terminat de completat dosarele pentru programele de vară. Vreau mult să-mi petrec vara undeva în Europa, mai aproape de casă. Am depus dosare la două programe în domeniul biologiei: unul la Paris și altul la Oxford.
La prânz, la Annenberg hall, mă bucur să mă întâlnesc cu Mihaela și alți colegi din Chișinău sau din România. Limba română ne pare și mai frumoasă la această depărtare de casă, iar discuțiile, dacă tot suntem la prânz, sunt și despre bucatele de acasă. Deși aici meniul conține zilnic o mare varietate de bucate, salatele și legumele din Moldova rămân a fi un vis frumos și gustos.
În schimb, pe fiecare masa găsești câte un exemplar de “The Harvard Crimson” și “The Harvard Gazette” - cele doua ziare ale universității. Răsfoiesc presa de aici și mă gândesc la un ziar drag de la Chișinău.
Vineri
De dimineața m-am văzut cu mentorul meu - Bob. Fiecare dintre noi are un mentor academic cu care discută cu regularitate despre cursuri. De 14 ani Bob mentorează studenții din Europa de Est. A călătorit mult prin Europa dar în Moldova încă nu a ajuns, deși zice că neapărat va veni cândva.
Vinerea simțim cu toții oboseala întregii săptămâni de lecții, teste, laboratoare și orele nenumărate din bibliotecă. Mă gândesc cu bucurie că vine week-end-ul, care înseamnă o șansă să îți împlinești somnul. Universitatea știe că studenții aleg somnul în locul dejunului, de aceea sâmbăta ne oferă un brunch, care conține și salate proaspete, aproape ca în Moldova. Oricum, chiar dacă sâmbăta și duminica dormim mai mult, după amiezile le petrecem în biblioteci. Sarcinile academice sunt atât de mari, încât, dacă nu îți repartizezi câte o parte din teme pentru week-end, nu reușești.
Mâine, însă, am decis cu o prietenă să avem un week-end mai degajat. Mergem într-o călătorie la New York, să vizităm orașul, să mergem la un concert, să consumăm diversitatea acestei vestite metropole americane și să ne încărcăm bateriile pentru o nouă săptămână de studii.