Cristian Diaconescu: „Între România și R.Moldova există o relație mult prea relaxată și vulnerabilități implicite” (VIDEO)

Fostul ministru de externe de la București consideră că România și Republica Moldova au nevoie de strategii pragmatice și nu de „gesturi emoționale” în această perioadă, când situația în regiune, la frontiera NATO și a Uniunii Europene, a devenit „cât se poate de complicată după anul 2014”. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Cristian Diaconescu a mai spus că invalidarea alegerilor de la Chișinău este un precedent „inacceptabil pentru orice democrație”. Totodată, Republica Moldova nu are alte opțiuni reale decât cele pro-occidentale. Despre revenirea postului Radio Europa Liberă în România și Bulgaria, el a spus că este, deopotrivă, „un semnal” salutabil, dar și „îngrijorător”, pentru că „arată în mod evident un regres democratic” al acestor țări.

Cristian Diaconescu în dialog cu Lina Grâu la București

Europa Liberă: Dle Cristian Diaconescu, vă mulțumesc foarte mult că ați acceptat invitația pentru acest interviu.

Cristian Diaconescu: „Cu mare plăcere!”

Europa Liberă: Vreau să discutăm despre Republica Moldova. Cum se vede de la București evoluția Republicii Moldova? Știm că acum câțiva ani era povestea de succes a Uniunii Europene. Acum, din păcate, nu mai este. Deci suntem exact la polul opus. Ce s-a întâmplat? Ce explicații aveți pentru acest fenomen?

Cristian Diaconescu: „După anul 2014, când Republica Moldova a fost considerată prima țară care se califica spre apropierea de Uniunea Europeană din cele șase candidate, atât în Republica Moldova, cât și în capacitatea de reacție a României au apărut semne de regres. Sigur că situația internă din Republica Moldova o cunoașteți foarte bine. Incapacitatea sistemului politic de a mai stabili o formulă care să promoveze, mai ales la publicul din Republica Moldova, ideea de integrare europeană a fost evidentă și absența de proiect – ca să fiu cât se poate de clar – din partea Bucureștiului din această perspectivă. Trebuie înțeles că situația bilaterală și regională aici, la frontiera NATO și a Uniunii Europene, a devenit cât se poate de complicată după anul 2014. Deci, din acest punct de vedere, ambele state trebuie, pe de o parte, să fie mult mai pragmatice și să adopte strategii de substanță.

Cristian Diaconescu: „Un precedent de-a dreptul inacceptabil pentru orice democrație”

N-am absolut nimic împotriva gesturilor emoționale, a semnalelor de o parte și de alta de frățietate, sunt în regulă și sigur că ele nu fac decât să respecte până la urmă o istorie, o cultură, o civilizație comună, identitate în egală măsură comună între cele două state. Dar, lăsând la o parte aceste aspecte incontestabile și pe care chiar nici nu mai este nevoie să le subliniem, avem în acest moment nevoie de un proiect pragmatic, pentru că riscurile și amenințările în bazinul Mării Negre sunt cât se poate de serioase. Ideea de a manipula într-o formă sau alta partidele politice - deciziile care se iau - este evidentă, este chiar recunoscută pe față de cei care vor să destabilizeze mai ales frontiera NATO și a Uniunii Europene, ca să nu mai vorbim și de statele membre. Deci, din acest punct de vedere, cooperarea între Chișinău și București trebuie adusă, după părerea mea, la un cu totul și cu totul alt nivel. Dincolo, repet, de cel simbolic care, bineînțeles, funcționează, dar care, după părerea mea, nu e suficient în această perioadă.”

Europa Liberă: Să știți că la Chișinău apar semne de întrebare în ceea ce privește viteza de reacție a Bucureștiului la anumite evenimente interne care pot fi numite derapaje în procesul democratic la care reacționează foarte rapid Delegația Uniunii Europene sau Ambasada Statelor Unite. Bucureștiul este destul de silențios ca reacție la ceea ce se întâmplă la nivelul partidului de guvernământ din Republica Moldova. Dvs. cum vă explicați acest lucru?

Cristian Diaconescu: „Nu știu să vă dau o explicație directă, dar nu pot decât să mă alătur la evaluarea pe care Dvs. ați prezentat-o. Putem da două exemple cât se poate de rapid. Noul sistem electoral adoptat în Republica Moldova, care a fost contestat de absolut toate structurile, instituțiile și partenerii noștri europeni și euroatlantici. Aici Bucureștiul nu a apărut foarte proactiv din acest punct de vedere în a avea o poziție în legătură cu ceea ce se întâmplă. Infirmarea candidaturii lui Andrei Năstase pentru Primăria Chișinăului este un precedent de-a dreptul inacceptabil pentru orice democrație. Sigur se presupune că pozițiile la nivel statal sunt atent comensurate, sunt bine țintite, dar în orice caz nu este o scuză ca ele să lipsească. Deci, repet, o reevaluare cât se poate de rapidă și eficientă a poziției României față de Republica Moldova este astăzi fundamental necesară. Astăzi când vorbim, poate ieri trebuia deja făcută, pentru că situația evoluează foarte rapid, pentru că interesul Uniunii Europene față de frontieră pare a fi destul de redus în această perioadă, sunt alte probleme care preocupă centrul Europei, pentru că în Republica Moldova voința pro-Vest, pro-europeană nu pare a mai fi la fel de activă, cel puțin din zona partidelor politice, pentru că există suficiente zone de conflict politic intern și la Dvs., și la noi și, mai ales, pentru faptul că în condițiile în care dinspre Est se anunță continuarea unei politici asertive cât se poate de decise către vestul Europei, este evident că în condițiile în care între România și Republica Moldova există o relație mult prea relaxată și vulnerabilități implicite, toate acestea vor fi speculate.”

Europa Liberă: Dle Diaconescu, Dvs. ați vorbit despre importanța Republicii Moldova în contextul situației care există în jurul Mării Negre și această zonă ca interes geostrategic. Cum vedeți evoluția de mai departe din punctul de vedere al securității? Care este rolul proceselor politice care vor urma în Republica Moldova? Care este miza acestor procese?

Cristian Diaconescu: „Esențiale pentru viitorul Republicii Moldova. Miza o văd plecând de la faptul că, practic, fie că-și dorește sau nu, din punct de vedere geografic, implicit geostrategic, Republica Moldova este prinsă în acest moment între zona NATO și a Uniunii Europene, pusă în situația de a adăuga la componenta de dialog cu Federația Rusă și o componentă de descurajare militară, zona conflictuală a Ucrainei cu politici uneori ambivalente din partea Kievului, inclusiv în ceea ce privește Republica Moldova și bazinul Mării Negre considerat – după zona baltică și a nordului îndepărtat – ca fiind una dintre cele mai periculoase zone din perspectiva insecurității de pe glob. Ei bine, din această regiune face parte și România, dar și Republica Moldova. Cel puțin în legătură cu România putem discuta și de garanțiile de securitate ale partenerilor noștri. În legătură cu Republica Moldova situația este cât se poate de complexă. Și dacă mai adăugăm contradicții destul de evidente între zonele de decizie politică de la Chișinău în legătură cu temele de securitate, inclusiv în ceea ce privește înțelegerea acestora, avem un tablou destul de complicat de la rezolvarea căruia, după părea mea, nici România, nici Republica Moldova nu se pot deroga.”

Europa Liberă: Factori de decizie de la Bruxelles de fiecare dată când vin la Chișinău vorbesc despre câteva teme esențiale, printre care lupta împotriva corupției, combaterea acesteia. În ce măsură este o problemă, este un subiect care este în discuție și e o miză mare și la București acum? În ce măsură credeți că este important pentru democrație și pentru parcursul european al Republicii Moldova acest element?

Cristian Diaconescu: „Pot să vă spun că partea europeană a Uniunii Europene, zona de decizie a Bruxelles-ului nu va renunța niciodată la criterii de tipul statului de drept. Nu renunță nici în dialogul cu state membre, precum România, Polonia sau Ungaria. Ba mai mult, chiar trece la o etapă de sancțiune când Polonia pare-se că a intrat într-o zonă destul de incertă în ceea ce privește respectarea normelor statului de drept, a justiției, a luptei împotriva corupției, a dreptului și libertăților fundamentale. Deci este clar și trebuie să fie cât se poate de clar pentru Chișinău acest aspect. Dacă dorește în continuare să aibă o relație pozitivă, însemnând, iată, liberă circulație, însemnând uniuni vamale, însemnând Acord de Asociere, în mod categoric trebuie să fie cât se poate de atent Chișinăul la tot ceea ce înseamnă aceste criterii. Deci, din acest punct de vedere, relaxarea acestor așteptări nu este ceva care poate fi considerat din perspectivă politică. Deci, politicienii de la Chișinău, indiferent de culoare și apartenență ideologică, după părerea mea –, cu tot respectul, vorbim de o altă țară – au obligația de a se conforma sau de a-și anunța cetățenii în legătură cu faptul că Europa nu mai este de interes, dar atunci vor trebui să ofere ceva în schimb și la libera circulație, și la fondurile europene, mult mai mult decât, să zicem, frustrări nervoase, resentimente, faptul că are Europa ceva cu noi. Este un limbaj pe care-l regret, nici la București deci nu-i niciun fel de problemă, deoarece în momentul în care societatea va înțelege ce a avut de câștigat și ce a avut de pierdut prin anumite politici s-ar putea ca reacția să nu fie una din cele mai fericite pentru respectivii politicieni.”

Europa Liberă: Credeți că Republica Moldova are opțiuni reale în afara Uniunii Europene, așa cum pretind anumiți politicieni de la Chișinău?

Cristian Diaconescu: „Nu, nu cred că Republica Moldova are opțiuni reale, pot să spun altele decât cele pro-occidentale, pentru că un bilanț cât se poate de realist a ceea ce s-a obținut – de pierdut nu s-a pierdut nimic – din relația cu Bruxelles-ul arată foarte clar faptul că în ceea ce privește dreptul și libertățile fundamentale, în ceea ce privește resursele financiare, în ceea ce privește libera circulație, respect, demnitate, perspective de a învăța sau de a munci în alte țări câștigul pentru cetățenii Republicii Moldova a fost cât se poate de evident. Gândiți-vă în termeni poate ușor rudimentari, dar este ceva ce eu spun și în România, arătați-mi orice altă organizație sau orice alt stat din această lume care ar fi pus la dispoziția unui stat partener, precum a fost România, fonduri de miliarde, milioane de locuri de muncă și recunoașterea diplomelor sau a hotărârilor judecătorești pur și simplu. Când o să-mi spuneți de unde în lume un astfel de beneficiu poate fi obținut imediat odată cu ratificarea unui tratat de aderare, atunci sigur discutăm. Până atunci e doar retorică, uneori interesată.”

Europa Liberă: Republica Moldova este des criticată în ultimul timp la Bruxelles. S-a anunțat oprirea de fonduri macrofinanciare care urmau să vină în Republica Moldova. Ce alte pârghii există pentru Occident de a influența la modul real situația din Republica Moldova? De exemplu, există îngrijorări la Chișinău că s-ar putea ajunge – din cauza unor gafe ale guvernării și ale unor derapaje antidemocratice – la suspendarea regimului de vize pentru cetățenii de rând, care nu vor mai putea călători în Uniunea Europeană, ceea ce ar fi foarte grav pentru cetățeanul de rând. Deci, ce pârghii există și unde este această limită dintre a pedepsi guvernarea și a pedepsi cetățeanul?

Cristian Diaconescu: „Este, într-adevăr, o limită sensibilă, dar la un moment dat, din considerente politice, s-ar putea ca această frontieră să fie trecută. De ce spun acest lucru? În orice caz, în viitorul buget al Uniunii Europene în ceea ce veți vedea pârghiile și mecanismele de redistribuire a fondurilor vor apărea decizii în legătură cu limitarea fondurilor pentru unele state în care sistemul statului de drept nu este respectat. Deci, pentru statele membre. În al doilea rând, așa cum Republica Moldova știe foarte bine și societatea din Republica Moldova în egală măsură este la curent, cum vă spuneam, până în 2014, până la semnarea Acordului de Asociere percepția europeană a fost una cât se poate de bună. A ajutat și România, dar meritul este al Republicii Moldova, ca lucrurile să fie cât se poate de clare. Imediat ce a dispărut un miliard din vistieria Republicii Moldova, au apărut și rezervele, reacțiile și o atitudine circumspectă din partea zonei europene. Știți bine acel scandal, Fondul Monetar rămăsese pe aeroport, așteptând să vadă cum vor evolua lucrurile. Legislația electorală, situația candidaturii lui Andrei Năstase – toate aceste semnale, repet, generează fisuri majore, pentru că Europa este confruntată cu suficiente probleme și reconstruirea solidarității europene pare un proces cât se poate de complicat, derogări de la tot ceea ce înseamnă valori și standarde europene în mod evident nu se vor mai face, nu-și poate permite Europa ca și mesaj de a intra într-o zonă general tolerantă, nu este o societate de binefacere. Mai ales, are în acest moment suficiente probleme cu curentele iliberale, dar mai ales cele nativiste - adică să nu ne cheltuim resursele în exterior, să nu oferim locuri de muncă pentru cei de afară, pentru că noi suntem în acest moment preocupați de naționalismul nostru mai mult sau mai puțin constructiv, așa că ceilalți pot să mai aștepte, deocamdată ca și mari contribuitori, vrem să fim în egală măsură beneficiari. E o retorică politică simplă, care sigur nu-și are foarte multe rădăcini în realitate, dar care dă roade, care are succes. Deci, din acest punct de vedere, repet, trecerea unor linii roșii poate fi în acest moment – și pentru statele membre, nu numai pentru cele candidate – o problemă care în acest context politic este greu de depășit.”

Europa Liberă: E un concept general recunoscut faptul că libertatea presei este un factor esențial pentru democrație. Cum ați perceput Dvs., ce mesaj a însemnat pentru Dvs. faptul că Europa Liberă iată își redeschide serviciile pentru România și pentru Bulgaria?

Cristian Diaconescu: „Și cu bucurie, și cu îngrijorare. Și cu bucurie, pentru că fac parte dintr-o generație care a trăit, s-a educat și câteodată s-a motivat prin postul Europa Liberă, pe de altă parte, cu îngrijorare, pentru că arată în mod evident un regres democratic. Deci, din acest punct de vedere, Congresul american nu ia astfel de decizii decât dacă au apărut o serie de subiecte, o serie de tensiuni, pe de o parte, în legătură cu independența presei din statele respective, pe de altă parte, în ceea ce privește un anume tip de valori sau manipulări care sunt aruncate pe piață și care nu pot fi contracarate prin surse media naționale. Deci, din acest punct de vedere, nu poți decât să saluți, după părerea mea, acest semnal, dar în egală măsură să fii preocupat de faptul că a fost necesar ca Europa Liberă din nou să transmită pentru Bulgaria și România.”