Petra Roter: „În România, elita politică are un discurs inflamator anti-roma. Acesta trebuie condamnat” (VIDEO)

Ceea ce face bun legislația, strică politicienii, pare să fie concluzia ultimului raport privind protecția minorităților al Consiliului Europei, publicat recent. Minoritățile nu sunt reprezentate corespunzător in Parlament, iar unele dintre acestea, cum este cazul etniei rome, sunt în continuare subiectul discursului xenofob al politicienilor, in ciuda politicilor menite să integreze romii în societate, spune într-un interviu cu Europa Liberă Petra Roter, președintele Comitetului Consultativ pentru aplicarea Convenției cadru privind drepturile minorităților, de pe lângă Consiliul Europei. „Autoritățile trebuie să investigeze și să trimită în fața justiției orice persoană care promovează un discurs discriminatoriu, inclusiv politicienii”, arată experta Consiliului Europei.

Europa Liberă: Petra Roter, reprezentați Comitetul pentru supervizarea aplicării Convenției pentru apărarea drepturilor minorităților naționale. O parte din români are sentimentul că în ultimii 25 de ani are loc o discriminare pozitivă a populației de etnie roma, de vreme ce există numeroase măsuri și politici menite să ofere mai multe șanse etnicilor romi în domenii variate, de la educație la servicii medicale. Există locuri speciale la facultăti, doar pentru romi, de pildă. Însă în ultimul Dvs. raport, faceți apel la autoritățile române să combată discriminarea împotriva etnicilor roma.

Prof. univ. dr. Petra Roter

Petra Roter: „În orice țară monitorizăm politicile existente și evaluăm rezultatele. Există o serie de eforturi, politici, strategii care se fac în România pentru a se preveni discriminarea romilor. Ceea ce am aflat este că există o discrepanță între politici și rezultate.

Ca atare, dacă există această percepție că există o discriminare pozitivă la adresa romilor, atunci aș spune două lucruri: desigur, dacă vrei să reglezi inegalitățile, trebuie să adopți măsuri pozitive. Dar acestea nu sunt gândite ca discriminare pozitivă, ci ca măsuri pozitive care ajută minoritățile să capete egalitate cu majoritatea. Această percepție a discriminării pozitive nu se potrivește realității.

În direct de la Strasbourg: Prof. Petra Roter răspunde întrebărilor Iolandei Bădiliță

Avem date, am interacționat cu minoritățile, inclusiv cu organizații

neguvernamentale, interacțiuni în urma cărora am stabilit că, cu adevărat, trebuie făcut mult mai mult pentru a se ajunge la egalitate. Nu trebuie să uităm că drepturile minorităților sunt drepturi ale omului. Nu este vorba de un tratament special pentru persoanele care aparțin minorităților, ci un tratament special acordat persoanelor care au nevoie de protecția drepturilor omului. Și nu se referă doar la minorități, ci la oricine caruia i se incalcă drepturile fundamentale.”

Europa Liberă: În ultimii zece ani s-au inființat o serie de organizații neguvernamentale în România, apartinând unor persoane de etnie roma, o parte dintre ele foarte de succes în obținerea fondurilor europene și în derularea unor proiecte europene. Există rezultate?

Petra Roter: „Prima responsabilitate pentru implementarea Convenției pentru drepturile minorităților o are guvernul, care trebuie să ofere un cadru legislativ, tehnic și bani. Sectorul neguvernamental completează aceste politici și desfășoară o activitate importantă. Unele dintre aceste organizații neguvernamentale fac advocacy, fac cercetare, pe baza căreia se conștientizează în rândul societății problemele comunității roma. Există mult loc pentru îmbunătățiri.

Statele sunt cele care semnează Convenția pentru minorități, ca atare acestea sunt cele care crează politicile și care au si prima responsabilitate să le și aplice. De exemplu, în România presistă încă

discriminare în atribuirea locuințelor, pe piața muncii sau în educație. Există localități unde etnicii romi trăiesc în gropi de gunoi. Sigur, există o serie de politici care ajută etnicii romi să se integreze, dar încă există segregare în școli, lecții care se țin în subsoluri pentru că elevii sunt romi.

În dialog cu Petra Roter la Strasbourg

Persistă sentimentele anti-roma, ca și sentimentele anti-ungare. În societatea românească, chiar la nivelul autorităților și al elitei politice persistă un discurs inflamator anti-roma, care nu poate conduce la o societate integrată, care nu poate produce membrilor minorităților sentimentul că apartin, că sunt integrați în societate. Cred că guvernul ar trebui să se ocupe serios de această problemă a discursului anti-roma care există la nivel înalt în lumea politică, pentru că altfel nu se poate atinge obiectivul unei societăți integrate. ”

Europa Liberă: Indicați în raport existența segregării romilor în școli, că 22% dintre copiii romi nu merg la școală, iar 70% dintre copiii care renunță la școală sunt romi. Unii analiști ai fenomenului pun această situație pe seama tradițiilor din comunitățile de romi.

Petra Roter: „Sub nici o formă. Nu există în nici o cultură a vreunei minorități lipsa dorintei de a avea succes în viață, sau de a nu fi egal. Acestea sunt drepturi fundamentale ce trebuie respectate pentru orice ființă umană. De aceea avem aceste conventii.

Cum ar putea un copil de etnie roma evolua, dacă este educat în altă limbă decât limba maternă. Eu probabil că nu aș lucra aici dacă aș fi fost educată în școala primară într-o altă limbă decât limba mea maternă. Apoi, cum să performezi bine dacă vii dintr-un mediu sărac. Există foarte mulți romi care au migrat în Marea Britanie, și care învată foarte bine acolo. Deci nimic din cultura comunității roma nu ii trage pe acești copii in jos. Este vorba de educația inclusivă din Marea Britanie care îi ajută pe acești copii să performeze acolo. Este vorba pur și simplu de oportunități egale oferite oricărui copil indiferent de comunitatea din care provine.”

Europa Liberă: Discursul public in România. Există polticieni care promovează limbaj discriminatoriu, atrageți atentia in raport.

Petra Roter: „Eu am menționat politicienii, dar există și în alte domenii decât politica, in sport, de exemplu, unde se inregistrează frecvent discursuri discriminatorii. Trebuie conștientizat publicul că așa ceva este inadmisibil și trebuie condamnat. Nu este doar nepotrivit dar și ilegal și distruge societatea. Nu dorim să trăim într-o societate care exclude minoritățile. Politicienii folosesc minoritățile pentru a obține susținere politică, iar asta are consecinte negative asupra societății. Ca atare, aceste cazuri trebuie cercetate și condamnate, pentru a fi date drept exemplu în societate.

Abordarea trebuie să fie una de prevenție, de către guvern și elitele politice. Media joacă un rol crucial, căci dacă reproduce aceste declaratii xenofobe, fără a arăta că ele sunt de condamnat, atunci contribuie la problemă. Apoi, sistemul educațional trebuie să invețe copiii ce anume este permis și ce nu, cand vine vorba de discursul public, cum trebuie sa vorbesti despre cineva care apartine unei minorități, și ce consecințe există dacă folosesti un limbaj discriminatoriu. Și societatea civilă joacă un rol esențial.

Nu in ultimul rând, politia trebuie să investigheze astfel de cazuri. Întreaga societate trebuie să fie constienta cu privire la ce este acceptabil și ce nu cand vine vorba de minoritati, și că orice discurs xenofob, rasist, trebui condamnat imediat la nivelul întregii societati, adus in justitie și condamnat.”