Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit, într-o decizie publicată marţi, că legea ungară cunoscută ca „Stop Soros” şi care incriminează asistenţa acordată solicitanţilor de azil încalcă legislaţia europeană.
Potrivit Curţii de la Luxemburg, Ungaria a încălcat legislaţia UE atunci când a modificat reglementările interne pentru a incrimina asistența acordată pentru cererile de azil, care nu corespund criteriilor naţionale.
CJUE a mai stabilit şi că o serie de criterii folosite de Ungaria pentru a respinge o cerere de azil nu respectă legislația europeană.
Tot marți, Curtea Europeană de Justiție mai dat un verdict împotriva Poloniei, a doua țară membră cu care Comisia Europeană se află într-o lungă dispută legate de statul de drept și reformele justiției.
CJUE a decis că reglementările din Polonia care permit ministrului de Justiţie să numească judecători la instanţele penale superioare sau să îi înlăture din posturi fără să precizezse motivele, încalcă legislaţia Uniunii Europene, din cauză că nu există mecanisme de protecţie corespunzătoare.
Ministrul Justiţiei din Polonia, Zbigniew Ziobro, care este şi procuror general, are puterea de a transfera unii judecători la instanţe superioare după criterii neprecizate şi de a anula astfel de decizii fără motiv.
În octombrie, CJUE a stabilit că Polonia trebuie să plătească o amendă de un milion de euro pe zi din cauza menţinerii unei controversate Camere Disciplinare pentru judecători.
Premierul polonez Matusz Morawiecki acuză un ''şantaj'' din partea instituţiilor europene şi consideră că unele dintre acestea ''îşi atribuie dreptul de a decide asupra unor competenţe care nu le-au fost transferate''. La rândul său, ministrul polonez al justiţiei, Zbigniew Ziobro, a declarat că ''Polonia nu poate şi nu trebuie să plătească niciun zlot (moneda poloneză n.red)'' din amenzile decise de CJUE, pentru că statul polonez nu trebuie să se supună ''fărădelegii''.
Între timp, principalele grupuri politice din Parlamentul European au trimis marţi o scrisoare comună Comisiei Europene în care cer îngheţarea aprobării Planului de Redresare şi Rezilienţă al Poloniei (PNRR) până când Varşovia va decide să respecte statul de drept şi întâietatea dreptului UE în faţa celui polonez.
Grupurile popular (PPE), socialist (S&D), liberal (Renew Europe), Verzii şi Stânga Unită, ce reprezintă împreună mai mult de trei sferturi din eurodeputaţi, susţin în scrisoarea lor că nu se poate avea încredere în guvernul naţionalist polonez că acesta îşi va îndeplini obligaţiile care vin odată cu fondurile din planul european de redresare în urma pandemiei COVID-19, care pentru Polonia constau în 23,9 miliarde de euro granturi şi 12,1 miliarde de euro împrumuturi.