Numărul alegătorilor este incert: se pregătește falsificarea votului la alegerile prezidențiale?

Numărul alegătorilor a crescut cu 430 de persoane față de luna iulie când, pentru prima dată în ultimii șase ani, numărul total al votanţilor din R. Moldova a scăzut, fie și nesemnificativ.

Numărul alegătorilor este incert: se pregătește falsificarea votului la alegerile prezidențiale?

Datele publicate de Comisia Electorală Centrală atestă o continuă creștere a numărului de alegători fără domiciliu și a celor din regiunea transnistreană, în timp ce numărul de alegători cu reședință în raioanele controlate de autoritățile constituționale e în scădere. Cum se explică aceste tendinţe la trei luni până la scrutinul prezidențial?

Evidența oficială a alegătorilor se ține în baza Registrului de stat al populației – gestionat și actualizat de Agenția Servicii Publice, autoritatea ce eliberează acte de identitate. Datele sunt generate în regim automatizat începând cu anul 2014 fiind exclus factorul uman care putea lăsa loc pentru eventuale erori. Cu această precizare secretarul Comisiei Electorale Centrale, Maxim Lebedinschi, încearcă să îndepărteze ceața suspiciunilor ori de câte ori vine vorba despre fluctuația numărului de cetăţeni cu drept de vot:

„Dacă în această lună s-a mărit numărul persoanelor care au atins majoratul, adică vârsta de 18 ani, corespunzător creşte şi numărul de alegători. Nu este o chestie ieşită din comun. În fiecare zi datele din Registru se actualizează în regim online.”

În luna august numărul total al alegătorilor a crescut cu 430 de persoane faţă de luna precedentă. Din datele publicate de CEC rezultă că acest spor s-ar datora mai cu seamă creşterii numărului de alegători fără domiciliu, în timp ce numărul celor cu reşedinţă a scăzut. De ce crește această categorie de votanți? Pentru că în Registrul alegătorilor se reflectă imediat persoanele care s-au radiat de la domiciliu sau au renunţat la domiciliu de pe teritoriul R. Moldova pentru a se stabili peste hotarele ţării, explică Maxim Lebedinschi: „Noi datele nu le ajustăm după propriul plac, este un proces automatizat care se alimentează din Registrul de Stat al populaţiei.”

În mod asemănător explică secretarul CEC şi creşterea numărului de alegători în regiunea transnistreană.

Asociația Promo-LEX care monitorizează scrutinele din R. Moldova constata într-o recentă analiză că numărul alegătorilor fără domiciliu a crescut cu aproape 64 de mii, iar cel al transnistrenilor cu aproape 30 de mii faţă de anul 2016. Cele două categorii de votanți constituie circa 15 la sută din numărul total al alegătorilor. Creșterea continuă și stabilă a numărului lor poate trezi suspiciuni și neîncrederea societății în registrul alegătorilor, în calitatea listelor electorale și în consecință în rezultatele alegerilor, constată Asociaţia Promo-LEX.

Comentatorul politic Victor Ciobanu

Comentatorul politic Victor Ciobanu spune că încă în anul 2014 i-a atras atenția saltul spectaculos al numărului alegătorilor incluși în Registrul de stat depășind 3,2 milioane de persoane. Atunci și-a pus întrebarea dacă nu cumva guvernanții ajustează cota persoanelor cu drept de vot funcție de țintele urmărite. Victor Ciobanu se declară convins că CEC, în loc să adopte tactica struțului care își ascunde capul în nisip, ar trebui să facă ordine în liste, să radieze persoanele decedate şi cele stabilite peste hotare. Comentatorul precizează că numărul alegătorilor prezentat de CEC de 3,2 milioane este irealist, dat fiind că datele revizuite ale Biroului Naţional de Statistică arată că populaţia stabilă a R. Moldova este de 2 milioane 680 de mii, fără locuitorii din stânga Nistrului.

„Chiar dacă din totalul de alegători de 3 milioane 200 de mii scădem acei peste 200 de mii de transnistreni rămân iarăși peste 3 milioane. Ajungem la o cifră absolut imposibilă. Numărul alegătorilor nici într-un fel nu poate fi peste numărul populaţiei stabilite în R. Moldova din dreapta Nistrului. Ceea ce repetă ei (n.r. reprezentanţii CEC) an de an sunt răspunsuri de papagali. Le spui că nu poate fi numărul alegătorilor mai mare ca cel al populaţiei, iar ei răspund că iau cifre oficiale din registrul de stat al populaţiei. Pe noi însă nu ne interesează această cifră oficială, ci cea reală… Acestea sunt marje de falsificare. Iar atunci când vorbim că avem un decalaj de câteva sute de mii, iar în cazul de faţă avem cu peste 400 de mii mai mulţi alegători decât s-ar cuveni, marja de falsificare teoretic poate fi oricare.”

L-am întrebat pe Victor Ciobanu de ce creşte numărul alegătorilor fără domiciliu şi al celor din regiunea transnistreană: „Nu am altă supoziţie sau ipoteza decât cea că actuala guvernare a socialiştilor şi a președintelui Dodon e cointeresată în a creşte acest număr pentru că acolo este rezerva de falsificare a rezultatului alegerilor. Altă explicaţie plauzibilă eu nu ştiu, şi cred că nici CEC, nici o altă instituţie de stat care se fac că plouă nu vor putea explica creşterea acestor date.”

De ce trezeşte suspiciuni totuţi creşterea numărului de alegători fără domiciliu şi al celor din stânga Nistrului? Pentru că cei fără domiciliu votează fiind trecuţi în listele electorale suplimentare, iar Comisia de la Veneţia nu o singură dată a recomandat autorităţilor moldovene să reducă la maxim astfel de situaţii care pot genera votarea multiplă. În ce-i privește pe votanții din regiunea transnistreană, mulţi comentatori se arată convinşi că la apropiatul scrutin prezidențial se va miza din nou pe turismul electoral cu antrenarea organizată a persoanelor domiciliate pe malul stâng al Nistrului, metodă testată în urmă cu patru ani, dar mai ales la parlamentarele din 2019, când partidul preşedintelui Igor Dodon, spun la unison analiști avizați, a fost marele beneficiar al afluxului de voturi.