Your browser doesn’t support HTML5
Revista matinală a presei
Recenta întâlnire a președintelui Igor Dodon cu mai mulți artiști autohtoni la o petrecere la o pensiune din Butuceni continuă să provoace reacții aprinse pe rețele de socializare sintetizate de mai multe instituţii media.
„Pentru unii amenzi, dar pentru alţii nimic”, titrează NewsMaker.md. „Din fotografiile postate pe Facebook de șeful statului se vede că la întrunire au participat cel puțin 27 de persoane. Niciuna dintre acestea nu a purtat mască de protecție. Mai mult, participanții au făcut o fotografie de grup, aflându-se la o distanță mică unii față de alții”, se spune în articol în care sunt sintetizate mai multe reacţii de pe reţelele de socializare. Bunăoară, antreprenorul Vlad Șuleanschi atrage atenţia că doar oamenii simpli sunt amendați dacă nu respectă măsurile impuse de Comisia națională extraordinară de sănătate publică, cum ar fi purtarea măștii de protecţie şi respectarea distanţării fizice. Iar fostul premier Ion Sturza a criticat atitudinea artiștilor care „sunt gata să joace orice rol, să cânte orice cântec. Un fel de bufoni pe lângă stăpân. Și nu-i bai că o fac pentru plăcerea celui care i-a înfometat”. Iar Nicolae Eșanu, consilierul premierului Ion Chicu, dimpotrivă dezaprobă comentariile critice la adresa artiştilor care au participat la evenimentul organizat de președinte, spunând că aceste comentarii developează „mentalitatea bolşevică”.
Ziarul de Gardă publică reacții ale artiștilor care au participat la acel eveniment. Unii dintre ei susţin că nu au fost anunțați despre prezenţa lui Igor Dodon, ei fiind invitați de către reprezentanții unei reviste responsabilă de materialele dedicate Zilei Independenței din cadrul campaniei „Iubesc Moldova”, lansată de şeful statului. „De ce la noi totul se ia prin prisma politicului? Și dacă ieri nu venea Dodon, ci cineva de dreapta, tot avea să fie așa mare tam-tam?”, a comentat interpreta Aura. compozitorul Eugen Doibani susţine că „nu trebuie căutată o asociere politică, motivații sau momente de legat privind COVID-19”, iar fotografia de grup trebuie să fie privită: „președintele țării împreună cu niște artiști”.
ZiarulNaţional.md publică la acelaşi subiect reacţia vicepreşedinteleui Parlamentului Alexandru Slusari care a cerut poliției să-l amendeze pe șeful statului pentru încălcarea demonstrativă a normelor antiepidemice. „În caz contrar, autoritățile abilitate nu vor avea dreptul moral să ceară respectarea regulilor sanitare de la populația țării și vor purta principala răspundere pentru extinderea pandemiei în Moldova și pentru decesele oamenilor”, a precizat Alexandru Slusari. Deputatul îi mai reproşează şefului statului că „de dragul campaniei electorale a depășit deja toate liniile roșii, sfidând toate eforturile medicilor noștri în combaterea pandemiei”.
Iar jurnalista Elena Robu notează pe blogul său că „a devenit deja o normalitate să vedem oameni de cultură, artişti, interpreţi care cântă la concerte electorale, care susţin partidele politice, care se implică în proiectele lansate de şeful statului Igor Dodon. Deşi acest lucru nu ar trebui să fie o normalitate”. Jurnalista consideră că artiştii prin asemenea gesturi fac rău societăţii. „Poate nu îşi dau seama că prin intermediul oamenilor de cultură este manipulată societatea, că ei, artiştii, sunt formatori de opinie, că părerea lor contează. Interpreţii însă nu îşi asumă nici un fel de responsabilitate în a influența opţiunea de vot a alegătorilor şi într-un final avem o societate pe care, de fapt, o merităm”, concluzionează Elena Robu.
Cum se explică că Igor Dodon rămâne candidatul favorit la prezidențiale – este întrebarea adresată unor comentatori politici de jurnaliştii portalului politics.md. Analistul politic Corneliu Ciurea consideră că şeful statului este avantajat de a fi o prezență constantă în mass media, dar și de o anumită oboseală a electoratului moldovenesc. „Totuși, opoziția va încerca să schimbe datele problemei în timpul campaniei electorale printr-o mobilizare exemplară a electoratului disponibil și exploatarea greșelilor guvernării. Lupta e deocamdată indecisă” afirmă Corneliu Ciurea. Un alt comentatoru, Andrei Ilaşciuc, e de părere că rezultatelele sondajelor care îl dau drept câștigător pe Igor Dodon și în primul și în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale nu este meritul președintelui, ci a contracandidaților săi. „Mă refer la acei politicieni de pe segmentul centru-dreapta. Ei acolo sunt foarte mulți, fiecare au ambiții, așteptări foarte mari. Rânza moldoveanului nu le permite să se unească, să înainteze un candidat comun… din aceasta cauză ei intră în conflicte permanent și acest lucru dăunează imaginii acestor lideri, dar în special principalului contracandidat Maia Sandu”, conchide comentatorul.
Partidele de dreapta trebuie să se unească în jurul unei idei și să găsească candidatul potrivit care s-o realizeze, dacă vor să câştige scrutinul prezidențial. Este concluzia juristul și activistul civic Ștefan Gligor, citat de agenţia de presă IPN. „Partidele de dreapta trebuie să înceteze de a se mai „mânca” între ele… Trebuie să înțeleagă, că astăzi Moldova are nevoie de o victorie asupra falsului și corupției. Și pentru a obține acest tip de victorie, trebuie să se unească în jurul ideii și să găsească o persoană care va întruchipa această idee”, spune expertul. După părerea lui, partidele din opoziție, atâta timp cât nu renunţă la disensiunile dintre ele, își salvează principalul rival - actualul președinte.
„Belarus – o nouă “revoluție de catifea” în Parteneriatul Estic?” este titlul unei analize semnată de politologul Dionis Cenușă pe ipn.md. „Protestele post-electorale din Belarus au început o revoluție democratică, chiar dacă încă neîmbrățișată deschis de participanții acesteia. Primul succes al acesteia este mobilizarea și solidarizarea între categorii sociale distincte, care niciodată până acum nu au exersat public și colectiv drepturile sale fundamentale. Continuarea și finalul revoluției democratice beloruse depinde de câțiva (f)actori-cheie – funcționalitatea platformei politico-civice beloruse creată recent, tacticile de supraviețuire ale regimului lui Lukashenko, implicațiile intervențiilor ruse și valorificarea pârghiilor politice, tehnice, financiare și de sancționare disponibile în Occident”, concluzionează, între altele, politologul Dionis Cenuşă.