PSRM a contestat la Curtea Constituțională legea procedurii pre-vetting

Imagine generică

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a contestat la Curtea Constituțională legea care prevede evaluarea integrității candidaților la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), așa-numitul proces de pre-vetting. Ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a spus că regretă decizia și că nu o poate interpreta decât drept o confirmate că „îi aranjează sistemul corupt”, relatează Newsmaker.

Contestația la CC a fost depusă de deputatul socialist Vasile Bolea, care susține că la elaborarea legii n-au fost luate în calcul argumentele Comisiei de la Veneția și „au fost încălcate mai multe norme constituționale”.

„Prin această lege se atentează la independența instanțelor judecătorești, la independența justiției în RM, or Art.6 din Constituția RM prevede clar că există separația puterilor în stat, iar această procedură de pre-vetting încalcă acest principiu”, susține deputatul Vasile Bolea.

Totodată, Bolea a spus că existența unei comisii care se va ocupa de preselecția candidaților în CSM și CSP este neconstituțională.

Este vorba despre constituirea unei comisii de șase experți, dintre care trei naționali propuși de Parlament proporțional numărului de mandate deținut de partide și trei înaintați de donatorii internaționali care sprijină reforma justiției și lupta anticorupție. Cei șase experți vor evalua candidații la funcțiile de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor și a colegilor acestor entități.

Proiectul care prevede evaluarea integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor și organelor specializate ale acestora a fost votat în lectură finală în februarie. Procesul de „pre-vetting” urma să înceapă în martie – aprilie.

CSM și CSP sunt autorități de autoreglementare în domeniul judecătoresc și al procuraturii. Ambele au membri cu mandate expirate, fiind formate atât din reprezentanți ai breslei, cât și din delegați ai societății civile, sau ai altor autorități.

Până acum aceste entități au fost criticate că ar fi admis ingerințe ale politicului în activitatea lor sau că ar fi pus mai presus interesul de grup și au evitat să se debaraseze de elemente considerate nocive