Guvernarea de la Chişinău a procedat justificat, atunci când a decis expulzarea diplomaţilor ruşi (V. Vasilică/IPN; N. Negru/Ziarul Național)

„Leancă și ceilalți din Grupul Popular European sunt utili pentru imaginea democraților în străinătate” (Dionis Cenușă/Adevărul.md).

Răzvan Voncu scrie pe pagina de bloguri adevarul.ro că „Plahotniuc a înţeles foarte bine că păstrarea actualei majorităţi parlamentare este esenţială pentru libertatea şi averea sa, întrucât îi garantează controlul asupra Procuraturii”. Autorul se referă la intrarea la guvernare a grupului lui Iurie Leancă, imediat după plecarea liberalilor din coaliția majoritară. Răzvan Voncu mai scrie că în timp ce „Plahotniuc este la butoane, Dodon, umblă cu perdeaua de fum...”, adică se ține doar de a ataca beneficiile aderării la Uniunea Europeană.

Your browser doesn’t support HTML5

Revista presei cu Nicu Gușan

Despre revenirea lui Iurie Leancă la guvernare, adevarul.md îl citează pe politologul Dionis Cenușa. El este de părere că PPEM-ul condus de Iurie Leancă „n-ar avea șanse să ajungă în Parlament în 2018, chiar și cu schimbarea sistemului electoral proporțional cu cel mixt. Prin urmare, participarea Grupului Popular European în frunte cu Leancă în coaliția de guvernare nu are ca scop reanimarea PPEM-ului, ci asistarea democraților la guvernare”, crede Dionis Cenușa. Pe de altă parte, notează expertul, „având coaliție de guvernare, democrații pot dilua criticile cum că ar monopoliza puterea politică în țară, chiar dacă continuă să o facă. De aceea, Leancă și ceilalți din Grupul Popular European sunt utili pentru imaginea democraților în străinătate, dar și acasă, cel puțin până la alegerile din 2018”. PPEM-ul nu este autonom față de PDM, este concluzia lui Dionis Cenușa.

Pe de altă parte, Dumitru Spătaru publică o opinie pe tribuna.md despre șansele liberalilor la un viitor politic. Din start, menționează autorul, trebuie de spus că în formula actuală, liberalii nu au nici o şansă de viitor, dar PL se poate relansa pe arena politică dacă vor aplica anumite scenarii. Potrivit lui Dumitru Spătaru, prima posibilă idee ar fi un referendum de unire a Republicii Moldova cu România. Un alt scenariu, crede Dumitru Spătaru, este lansarea unui amplu proces de consolidare a forţelor unioniste. Deși este o idee mai greu de implementat, beneficiile ar fi pe măsură, sugerează autorul, care crede că cel puțin 20% din alegători ar vota pentru o astfel de opțiune. Și, în final, Dumitru Spătaru sugerează că PL-ul ar putea miza pe reformarea partidului pe interior, alegerea unor noi lideri, ori deconspirarea unor scheme de corupție de răsunet, despre care cetățeanul simplu nu cunoaște. Astfel, liberalii ar recăpăta din încrederea populației.

Despre expulzarea diplomaților ruși scrie analistul politic Nicolae Negru într-un editorial publicat de ziarulnational.md. În timp ce mai multe voci sunt de părere că „declarându-i persona non grata pe spionii ruși acoperiți cu veșminte diplomatice, s-a mers prea departe”, iar altele au aplaudat gestul Guvernului, Nicolae Negru menționează că „dacă privim evenimentul expulzării diplomaților ruși dincolo de „binomul” Dodon-Plahotniuc, dincolo de simpatiile noastre politice, trebuie să recunoaștem că e normal ca Guvernul să-și facă datoria, să nu permită spionilor ruși să se urce pe masă”. Potrivit editorialistului, „doar un singur lucru merită să fie discutat în această istorie controversată: până când trebuie tolerat acest cuib de spioni, numit Ambasada Rusiei, care sfidează în mod nerușinat suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, care participă în mod deschis la manifestări separatiste?”, se întreabă în încheiere analistul Nicolae Negru.

La același subiect, și Valeriu Vasilică, directorul Agenției de presă IPN, publică o amplă analiză. În linii generale, autorul crede că „mai degrabă guvernarea de la Chişinău a procedat justificat, atunci când a decis expulzarea diplomaţilor ruşi, chiar dacă aceasta lasă o anumită impresie de trecere a unor „linii roşii” în raport cu Federaţia Rusă”. Totuși, referindu-se la consecințe, Valeriu Vasilică scrie că Moscova nu-și va permite să răspundă Chișinăului prin acțiuni dure, fie de ordin economic sau nu. El crede că Rusia și așa a ajuns suficient de izolată în fața comunității internaționale din cauza războiului din Ucraina. Un alt motiv ar fi, mai comentează Valeriu Vasilică, interesul Rusiei de a nu minimaliza pozițiile președintelui Igor Dodon și a forțelor pro-estice, ori sancțiunile din partea Kremlinului ar slăbi imaginea Rusiei în Republica Moldova, mai sugerează autorul.