Your browser doesn’t support HTML5
Dupa o decizie recenta a Curtii Costitutionale, care a interpretat Constitutia apreciind, de fapt, ca Directia Nationala Anticoruptie trebuie sa raspunda la ordinele Parlamentului, Ioan Stanomir scrie pe site-ul contributors.ro: «România devine un caz de manual ilustrând involuţia instituţională şi deriva economică». Tara s-ar afla intr-un «proces de dedemocratizare, care poate fi ireversibil.» «Rând pe rând, organismele destinate să apere egalitatea în faţa legii sunt cucerite, iar perspectivele unui control total asupra statului sunt din ce în ce mai realiste.» Anul 2017 pare sa fie anul ofensivei totale pentru liderul Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, care ar fi déjà destul de aproape sa-si vada visul cu ochii: «Piesele de puzzle se ordonează, progresiv. […] România domnului Dragnea este o Românie anesteziată, exploatată şi falimentată de politica unei majorităţi ce nu pare dispusă a mai respecta regulile elementare ale jocului ».
Vasile Ernu relativizeaza oarecum lucrurile pe blogurile Adevarul: nu PSD ar fi problema, desi i se pot reprosa multe, ci lipsa acuta de cadre in toate partidele politice. Pe deasupra, acest comentator crede ca «Ura e cel mai bun liant: ea uneşte şi duşmanii de moarte dacă apare un obiect al urii de rang superior […] uneori duce la întărirea părţii adverse.» Altminteri, PSD ar fi fost cea mai buna solutie proasta la ultimele alageri, in lipsa oricarei alternative mai valoroase: PNL este «catastrofal», Uniunea Salvati România «ultraconfuza» si «ruptă de realitate», iar Partidul Miscarea Populară « execrabil ». Deci PSD aflat la putere nu are nici opozitie politica.
Tot intr-un articol din sectiunea de bloguri a ziarului Adevarul, Marius Diaconescu cere clarificari conducerii Uniunii Democrate a Maghiarilor din Romania: presedintele formatiunii, Kelemen Hunor, «este dator românilor şi ungurilor din România cu o poziţionare foarte clară, asumată atât de el personal, cât şi de UDMR, faţă de evenimentele din Catalonia» .Asta, pentru ca in 2014 le spunea adeptilor lui politici: „Să aducem Catalonia în Ardeal“. Acum, parlamentarul UDMR, Attila Korodi, a avut alta pozitie. El «a negat […], scrie Marius Diaconescu, orice asemănare între referendumul declanşat de catalani pentru independenţă şi problema autonomiei Ţinutului Secuiesc. Korodi spunea că minoritatea maghiară îşi apără identitatea în interiorul României, în timp ce catalanii nu se considerau minoritate a Spaniei, ci alt popor ».
Stefan Popescu se ocupa in revista 22 de consecintele cvasi-retragerii americane din Orientul Mijlociu: Rusia si Turcia se regasesc din nou alaturi, daca nu in alianta in chestiunea Siriei, in orice caz pe aceeasi pozitie cand vine vorba de a marginaliza Occidentul în regiunile aflate în proximitatea Eurasiei. Istoricul Nicolae Iorga, pe care Stefan Popescu il citeaza in articol, spunea într-o interventie publica, în vremea primelor Războaie Balcanice din secolul trecut: „Împrejurările de la hotarele noastre se schimbă cu desăvârșire. Ceea ce se părea că va rămâne încă multă vreme visul unor idealiști romantici se preface într-o realitate care va fi plină de înrâuriri asupra noastră.“ Analistul de la revista 22 propune aceste fraze conducatorilor României de azi spre reflectie.