Luni sunt programate consultările președintelui Klaus Iohannis cu partidele politice parlamentare pentru formarea unui nou guvern. Ce-ar mai fi însă de negociat? se întreabă Dan Tapalagă pe Hotnews.ro. În fapt, șeful statului are prea puțin spațiu de manevră. Va fi nevoit să cam accepte orice propunere venită din partea liderului Partidului Social-Democrat, Liviu Dragnea, cu condiția să nu fie vorba de un penal sau de un incompetent notoriu. Nu e de așteptat, bănuiește analistul de la Hotnews.ro, ca Dragnea să nominalizeze un premier cu personalitate puternică (s-a vehiculat numele prim-viceguvernatorului Bancii Naționale Florin Georgescu). În actuala situație, ar fi de văzut și o parte bună, chiar dacă sună cinic: peste un an și jumătate va fi campanie electorală pentru prezidențiale. Cu cât viitorul guvern PSD va fi mai puțin performant, cu atât mai ușor îi va fi președintelui Iohannis să obțină al doilea mandat, mai ales dacă va insista pe problema justiției. Dacă însă noul executiv va relua ofensiva de anihilare a justiției, Iohannis, arată Tapalagă, nu are decât să spere că societatea civilă se va trezi din nou și va ieși în stradă, ca astă iarnă.
Un articol semnat de Ana Cătănuță pe site-ul contributors.ro semnalează că actuala criză politică nu a avut numai cauze politice. De vină sunt și golurile și formulările imprecise din Constituție. „Dacă nu vom avea un cadru constituțional mult mai clar, scrie ea, liderii politici vremelnici nu vor ezita să folosească orice breșă pentru a-și atinge obiectivele politice, de etapă. Iar faptul că acea comisie de revizuire a Constituției din vremea USL și-a încheiat tacit activitatea este un semn clar că unii (din ambele părți ale spectrului politic) prefer neclaritatea actuală”. În actuala Constituție spune că premierul este desemnat din partea partidului care a obținut majoritate în alegeri. Dacă nu există o asemenea majoritate, nu este menționat clar dacă două sau mai multe partide care ar forma o majoritate în Parlament pot propune un prim-ministru. Nu e clar nici de câte ori, și, mai ales, în ce condiții, Președintele poate respinge o propunere. Această ambiguitate i-a permis și fostului președinte Traian Băsescu, în 2009, să propună un premier altul decât cel dorit de majoritatea parlamentară. Alte neclarități: cum se încheie mandatul unui Prim-ministru și ce relație are Guvernul cu majoritatea parlamentară. „Istoria recentă ne-a arătat că [...] există o situație ce nu a fost prevăzută” de autorii Constituției: aceea în care partidul sau majoritatea care susține în Parlament Guvernul își retrage sprijinul politic.
Un jurnalist de la stiripesurse.ro, Andrei Tiut, se ocupă de opoziție. La Uniunea Salvați România spune că a găsit reticențe în a asculta comentariile și sugestiile unei organizații nonguvernamentale. Or, arată jurnalistul, unele ong-uri tocmai cu asta se ocupă, cu dezbaterea politicilor de partid, spre îmbunătățirea lor, împreună cu partidele. În opinia semnatarului, USR a intrat în Parlament cu aura de partid „neprihănit”, a provocat în câteva situații eticheta de partid „gafeur”, iar acum tinde să fie privit ca un partid „nehotărât”. Vin alegerile europarlamentare, la care, se teme Andrei Tiut, USR ar putea să obțină un scor mai prost decât la ultimele legislative.