Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei românești
Intr-o analiza publicata pe blogurile Adevarul, Iulian Chifu comenteaza atitudinea Rusiei fata de unele state independente, suverane, impreuna cu care executa exercitiul militar Zapad. De fapt, a fost vorba de reactii la decizia Senatului SUA de a acorda arme letale defensive Ucrainei şi de reacţia faţă de solicitarea Chişinăului către Adunarea Generală a Natiunilor Unite sa ia act de cererea sa explicită de retragere a trupelor ruse din raioanele de răsărit ale Republicii Moldova, „unde s-au eternizat de mai bine de 26 de ani”. „Cele două luări de poziţie ale Rusiei au în comun amestecul direct în deciziile de politică externă, securitate şi apărare a două state independente, suverane, pe care le-a recunoscut ca atare încă din 1991, la dizolvarea Uniunii Sovietice, exact atunci când şi Federaţia Rusă a fost recunoscută în aceeaşi calitate, în plus şi ca succesor la tratate al URSS”. „Federaţia Rusă nu consideră, de fapt, că statele independente formate (atunci) ar fi cu adevărat suverane, ci se comportă ca şi cum ar avea (…) o postură post-imperială (…) în raport cu coloniile”.
Tot pe blogurile Adevarul, Cristian Unteanu scrie in marginea referendumului catalan, intrebandu-se daca nu cumva asistam la testarea unui scenariu bine pregatit si menit sa demonstreze ca Uniunea Europeana este slabă şi divizată, ca se poate intoarce repede „în zodia tragică a războiului civil”. Dar mai ales ca „asta se mai poate întâmpla şi oriunde altundeva, cu dorinţa de autonomie şi independenţă transformată în armă a intoleranţei, specifică oricărei revendicări ce urmăreşte apariţia unui stat naţional pe formulă exclusiv etnică”. „Toată lumea este cu spatele la zid. Dacă există cu adevărat un scenariu, acesta este momentul său culminant”, scrie Unteanu. El spera totusi ca poate e vorba doar de o inlantuire de evenimente nefericite.
Revenim la analiza lui Iulian Chifu din Adevarul. Referitor la Catalonia, analistul spune exista unele motivatii istorice, dar in prezent revendicarea de autonomizare fata de Spania nu are cauze reale. Faptul ca primeste mai putin de la buget decat contribuie nu e un motiv suficient. In plus , denota lipsa de solidaritate, daca nu direct egoism. „Din păcate, pentru Catalonia şi poate pentru alte iniţiative din dominoul separatist egoist european, lecţiile învăţate vor veni prea târziu”. E ingrijorator, mai scrie Chifu, ca la nivelul Uniunii Europene sunt diferente majore intre viziunea Comisiei Europene – federalista – si cea a presedintelui francez Emmanuel Macron, care tocmai a propus un „statalism european, suveranitate europeană”. Sunt insa state precum Polonia, Ungaria, mai nou si Romania prin reforma juridica pe care se pregateste sa o faca, care probabil nu vor urma acest drum. In consecinta, ideea statalismului european ar putea desena tot o linie de fractura in Uniune.
Asa zisa reforma a justitiei reprezinta pentru Ioana Ene-Dogioiu, de la ziare.com, cel mai mare pericol din cate au pandit in ultimii ani justitia. Practic, exista riscul sa fie reconfigurata (deformata adica) insasi arhitectura constitutionala din Romania si poate sa se „rescrie abuziv principiul separatiei puterilor in stat”. Odata capturata de principalul partid aflat la guvernare (Partidul Social-Democrat), Curtea Constitutionala a Romaniei „a devenit practic un fel de arma nucleara in raport cu justitia”. Dupa cum se stie, guvernul de la Bucuresti se pregateste sa trimita la Parlament modificari legislative care ar subsuma sistemul judiciar sistemului politic.