În noul număr al revistei 22, Andreea Pora scrie că legile justiției formulate la Ministerul Justiției vor trece fără doar și poate prin Parlament în decembrie. De ce atunci? Pentru că atunci și-a propus șeful social-democraților Liviu Dragnea să-l lase pe președintele Klaus Iohannis fără prerogativele de a numi șefii Parchetelor, și se pare că nimic nu-l va putea opri. Într-un interviu prezent în același număr și realizat tot de Andreea Pora, procurorul general al României Augustin Lazăr se arată perfect conștient de strategia coaliției de guvernare: „Se dorește un control asupra Ministerului Public (Parchetul general) atât de puternic, încât justiția penală să nu mai poată face niciun pas fără controlul care se va institui. Intenția este de a ajunge până acolo încât ministrul îi va spune procurorului unde trebuie să exercite acțiunea penală sau nu”. În opinia lui Lazăr, legile trimise de ministrul Tudorel Toader spre Parlament, fără să se fi ținut seama de observațiile critice și de protestul public semnat de peste 4000 de magistrați, care nu au fost consultați, urmăresc asaltul final: să-l doteze pe ministru cu puterea de a numi nu doar șefii parchetelor generale, ci și pe procurorii-șef de serviciu și de birou. Legile mai prevăd și scoaterea Inspecției judiciare în afara autorității judiciare, ceea ce, spune procurorul general al României, este neconstituțional. În plus, guvernul a anunțat că nu mai așteaptă evaluarea de către Comisia de la Veneția a proiectului. Nici nu e clar dacă a cerut-o. Or, îl cităm din nou pe Augustin Lazăr, „noi, când am intrat în UE, am fost solicitați să ne facem un sistem modern, în care justiția să fie independentă. Iar acum ce vrem să facem? După 10 ani vrem să schimbăm pentru că justiția lucreazăși deranjează prea multă lume?”. Totuși șeful Parchetului general se declară optimist: „Dacă societatea românească își apără anticorpii pe care și i-a creat, lucrurile vor fi bune. Iar eu sunt optimist că românii știu să aprecieze instrumentele judiciare create pentru apărarea integrității în România. Sunt optimist și cred că vom reuși, fiindcă dacă n-aș fi fost optimist până acum, multe dosare ar fi rămas nerezolvate”.
Și guvernul, scrie Ziarul financiar, și primăria generală a capitalei (se arată într-un articol de la ziare.com) se pregătesc să țină deficitul bugetar în limită rezonabilă prin tăierea investițiilor. La primăria Bucureștiului, Gabriela Firea virează banii retrași de la investiții pentru statui, pentru Catedrala Mântuirii Neamului și către inițiative absurde cum este dezinsecția anti-țânțari în plină iarnă sau plantarea cu iarbă a spațiului dintre șinele de tramvai. În același timp, 2017 se va încheia cu contraperformanțe: cheltuielile de personal au crescut cu 9 miliarde față de anul anterior, iar de la investiții s-au tăiat zece miliarde. Efectul, arată Florin Câțu, va fi „frânarea creşterii economice, creşterea inflaţiei şi a şomajului, dar şi majorarea la 4,5-4,8% din PIB a deficitului bugetar în 2018 (...). Creşterea economică, bazată în totalitate pe consum, îşi arată deja costurile. Cresc preţurile, dobânzile, euro şi dolarul faţă de leu, deficitul bugetar, deficitul comercial, deficitul de cont curent şi datoria publică”.