În subsidiar, parlamentarii au fost de acord inclusiv cu introducerea imunității sporite pentru magistrați, potrivit căruia judecătorii și procurorii nu vor putea fi trimiși în judecată fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat imediat că social-democraţii vor ataca la Curtea Constituţională proiectul privind desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie, considerând că acest amendament ar fi neconstituţional.
### Vezi și... ### Dosarul 10 august 2018 a fost clasatApariţia Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie „a fost o insultă pentru majoritatea procurorilor şi judecătorilor”, spune procurorul șef anticorupție Crin Bologa: „a fost o insultă pentru că fenomenul corupţiei nu este răspândit în rândul procurorilor şi judecătorilor, dar, în acelaşi timp, înfiinţarea secţiei a dus la o lipsă de eficienţă totală în combaterea fenomenului infracţional redus în rândul magistraţilor”.
Șeful Direcției Naționale Anticorupție a fost prezent astăzi în parlament la dezbaterile referitoare la desființarea așa numtei Secții Speciale create pentru cercetarea magistraților. Dezbaterile au avut loc la Comisia juridică a Camerei Deputaților, unde a participat și ministrul de resort Stelian Ion.
Guvernul a aprobat acum o lună proiectul de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție. Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ, fiindcă fuseseră eliminate anumite prevederi care le-ar fi oferit procurorilor și judecătorilor anumite garanții.
De pildă, începerea urmăririi penale a magistraților era condiționată de avizul procurorului general, iar procurorii și judecătorii puteau fi trimiși în judecată doar cu avizul secțiilor din CSM. Pe de altă parte, Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție au criticat Consiliul Superior al Magistraturii pentru avizul negative.
Înainte de înființarea Secției Speciale, în 2018, magistrații erau investigați de către DNA. În perioada guvernării PSD, însă, pe fondul degradării independenței justiției și a modificării legilor în favoarea infracțiunilor de corupție, a fost inventată acestă Secție, prin care să poată fi introduse influențe politice.
### Vezi și... ### Democrația în România: măști tonifiante sau dializă generalizatăDe doi ani și jumătate de când funcționează Secția Specială nu a fost depistată nicio infracțiune comisă de vreun magistrat. În schimb, a fost cercetată fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție, pe care ministrul justiției, Tudorel Toader, a reușit să o înlăture de la conducerea DNA, fără să aducă nici măcar o probă împotriva ei. La Secția Specială i-au fost deschise două dosare Codruței Kovesi, iar într-unul dintre ele chiar a fost pusă sub control judiciar, pentru a nu părăsi țara. Toate acestea se întâmplau în perioada ăn care Kovesi candida pentru conducerea Parchetul European. Ulterior Înalta Curtea a ridicat controlul judiciar, demonstrând nulitatea argumentelor Secției Speciale.
Demersurile Secției Speciale au introdus distorsiuni în multe alte dosare. Câțiva procurori DNA au fost inculpați de această Secție, ceea ce prin ricoșeu a dus la închiderea unor dosare de corupție la care aceștia au lucrat.
Judecătorii și procurorii s-au temut de această Secție. Poate fi analizat cazul recent al Elenei Udrea, condamnată la opt ani de închisoare în primă instanță. După ce a primit această sentință, Udrea a apărut la mai multe posturi de televiziune și a amenințat-o pe judecătoarea care i-a pronunțat verdictul că face o plângere la Secția Specială, fiindcă acuzațiile care i s-au adus sunt absurde.