Your browser doesn’t support HTML5
Revista matinală a presei la radio Europa Liberă
Agora.md scrie despre bilanțul tragic al prăbușirii clădirii din Belgia în care au decedat șase oameni, inclusiv doi moldoveni. Lucrau pe șantierul școlii primare în construcție, prăbușite în acest weekend. Decesul unuia din cei doi cetățeni moldoveni a fost anunțat de Ministerul de Externe, iar celălalt s-ar fi stins ulterior în spital. Președinta Maia Sandu a adus condoleanțe familiilor.
Despre noul lot de vaccin Sputnik V sosit la sfârșitul săptămânii trecute la Chișinău, newsmaker.md explică neconcordanța dintre cifrele cu privire la numărul de doze anunțate de externele ruse și autoritățile moldovene. În timp ce ministerul rus de externe a vorbit într-un comunicat despre 30 mii doze, inclusiv 10 mii pentru regiunea transnistreană, Igor Curov, un secretar de stat din ministerul sănătății, a spus odată cu sosirea lotului că el conține 674 de mii de doze. Newsmaker.md a aflat apoi de la minister că e vorba de prima și a doua doză pentru o vaccinare completă: deci 64 de mii împărțite la doi, prin urmare în jur de 30 de mii de oameni vaccinați.
Ediția de la Chișinău a site-ului adevărul.md difuzează știrea despre anunțul Statelor Unite ale Americii că pregătesc noi sancţiuni împotriva Rusiei, după otrăvirea opozantului Alexei Navalnîi. Este citată o declarație a lui Jake Sullivan, consilierul Casei Albe în probleme de securitate naţională, făcută la CNN: „Pregătim o altă serie de sancţiuni care să se aplice în această situaţie”, a declarat el, la patru zile după summitul de la Geneva dintre preşedintele american Joe Biden şi omologul său rus Vladimir Putin, scrie news.ro. Sullivan a precizat că sancţiunile vor fi puse în aplicare după ce SUA se vor asigura că au „ţintele corecte”. „Când se va întâmpla acest lucru, vom impune noi sancţiuni cu privire la armele chimice”.
Radiochisinau.md scrie despre un proiect de declarație înregistrată în Duma de Stat de la Moscova prin care R. Moldova e acuzată de subminarea operațiunii de menținere a păcii în regiunea transnistreană. „În pofida statutului nostru modest din punct de vedere politic și economic, noi nu suntem statul Belarus pe care Moscova îl poate manevra cum dorește,” a spus despre declarație analistul Vlad Țurcanu. El numește acțiunea „încercare de intimidare” și spune că asemenea declarații apar cu regularitate din partea Moscovei, iar nemulțumirea Rusiei ar fi că forțele politice pe care le susține la Chișinău pierd teren.
Nicolae Negru, care dedică temei un editorial în ziarulnational.md, crede că Moscova trimite mesaje tot mai categorice și se exprimă tot mai dur în raport cu Republica Moldova, vrând să adopte terminologia și concepția sa de rezolvare a conflictului transnistrean. Analistul mai observă că după această declarație a fost amânat termenul de implementare a politicii de control comun la frontiera moldo-ucraineană.
„Această idee de control comun într-un fel anulează această republică autoproclamată nistreană moldovenească... Și de aceea Moscova se înfurie când se ajunge la implementarea acestui control”.
Vitalie Vovc comentează pe deschide.md „războiul pentru secții”, care ar demonstra că justiția din R. Moldova este inexistentă. „Să ajungă o chestie evidentă și atât de simplă să fie judecată la CSM și la Curtea de Apel e de râsul găinilor”, crede autorul. Totodată, el scrie că „moldovenii au ales vectorul: Câți moldoveni zicea Dodon că sunt în Rusia? 600.000? 500.000? 400.000? Ei bine, oficialitățile ruse anunță că nu sunt decât 132.875. Cred că un stat polițist poate fi credibil atunci când vorbim despre trasarea indivizilor și nici cu pașaport românesc nu se călătorește în Rusia ca să ne încurcăm în cifre ca în UE. Dar iată ce facem cu birourile de vot deschise acolo și care au rămas pustii în 2020?”…
Fiecare al patrulea procuror din Republica Moldova a raportat în declarațiile de avere pentru 2020 că a beneficiat de donații de la părinți, socri, frați, surori sau alte rude apropiate, constată Anticorupție.md într-un articol despre averile procurorilor. Reporterii portalului au radiografiat declarațiile de avere ale tuturor procurorilor din țară și au constatat că nu mai puțin de 170 de acuzatori de stat dintre cei aproape 700 care activează astăzi în structurile Procuraturii au indicat în actele de avere prezentate la Autoritatea Națională de Integritate că au primit anul trecut cadouri generoase – case de locuit, apartamente, terenuri sau zeci de mii de euro.