În ediția de mâine a Gazetei de Chișinău expertul economic, Veaceslav Negruța, în rubrica sa „Comentariul economistului”, scrie despre faptul că „în 2016, sub pretextul asigurării independenței instituționale a Băncii Naționale a Moldovei, au fost operate mai multe modificări la Legea BNM. Printre acestea au fost strecurate și anumite garanții oferite actualilor sau foștilor angajați ai BNM, conform cărora toate cheltuielile legate de reprezentare vor fi acoperite de BNM.” „Evident, BNM e o instituție mai deosebită și deseori unii cetățeni cu interese și cu abateri în activitățile lor bancare vor fi tentați să atace nominal funcționarii BNM pentru a-i demotiva să-și exercite funcția. Dar cum explici că aceste costuri de asistență juridică sunt acoperite de BNM chiar și în cazul când angajatul BNM omite să-și îndeplinească atribuțiile de serviciu?”
Your browser doesn’t support HTML5
Un ziar în fiecare seară: „Gazeta de Chişinău”
În editorialul său Mircea V. Ciobanu scrie: „Povestea cu transfugii e veche. Când s-a decretat democraţia, electoratului încă nu i-a picat fisa: ce-i cu dreptul său de a alege şi a fi ales, dar prozeliţii politici au prins ideea: ei pot alege şi asta poate aduce dividende. Ei au înţeles că energiile puse în joc la trecerea dintr-un partid în altul pot aduce plusvaloare (ca într-un „joc al transferurilor”, bun în sine, când un fotbalist fără mare randament beneficiază de comisioanele transferurilor sale)”. Mircea V. Ciobanu evocă un caz concret: „O rudă îmi povestea despre nişte construcţii faraonice pe domeniile unei deputate. Într-un moment dramatic al politicii noastre, lucrările se stopară riscând să devină ziduri părăsite şi neisprăvite. Dar în câteva zile un grup masiv de deputaţi, între care şi doamna, au părăsit matricea politică şi au trecut, cu arme, la adversari. Politica ţării s-a înviorat, iar construcţia faraonică a reînviat! Recent, ca să nu intre din nou în paragină, doamna a repetat figura pe panoul politic.”
Editorialistul Adrian Ciubotaru abordează în editorialul său „lupta cu statuile”: „Firește, nu toate monumentele merită conservate. Nu are sens să păstrezi statuile dedicate unor satrapi și criminali în toate localitățile unei țări imediat după schimbarea regimului care i-a glorificat. Mai elegantă mi se pare prezervarea celor mai importante statui în locuri special amenajate, în niște spații ale memoriei.”
„Râma albastră” este titlul unui reportaj despre Bacul de la Molovata, feribotul care asigură comunicarea cu malul stâng în condiții de pandemie și izolare militară a Tiraspolului, scris de Ilie Gulica. „Această ruginitură asigură pe timp de pandemie și izolare militară a Transnistriei, în zilele în care a fost apă în Nistru, bineînțeles, circulația pe cele două maluri ale Nistrului. Bacul circulă pe Nistru doar în condiții de vreme bună, atunci când nu este vânt, ceață, gheață și, evident, când este apă.”
De asemenea, în „Gazeta de Chișinău” este comemorat primul val de deportări, din 13 iunie 1941.
(Transcriere: Alla Ceapai)