Your browser doesn’t support HTML5
„Mii de pacienți cu diabet zaharat din Moldova au fost lăsați fără tratament din neglijență, arată un raport al Curții de Conturi, în care a fost analizat modul în care a fost realizat Programul național de prevenire și control a diabetului zaharat în perioada 2017-2018, primul semestru. Bugetul aprobat pentru întregul program, care urmează să se încheie la anul, este de aproape 829 de milioane de lei. În perioada supusă auditului au fost economisite 12 milioane, însă banii nu ar fi fost folosiți pentru procurarea suplimentară a analogilor de insulină, prin urmare mulți pacienți dependenți de ea au rămas pe cont propriu.
Totodată, deși în 2017 cantitățile analogilor de insulină au fost majorate cu 50% în comparație cu cele planificate inițial, acestea nu au asigurat accesul pentru încă 1.300 de persoane la tratamentul cu insulină, precizează auditorii Curții de Conturi. Potrivit raportului, situația în domeniului prevenirii și controlului diabetului zaharat în Republica Moldova se explică prin „atitudinea neglijentă a angajaților din domeniul sănătății, astfel că e nevoie de „măsuri drastice pentru cei vinovați de această stare de lucruri”.
Guvernul nu vrea ca tinerii medici să poată restitui în etape banii pentru instruire, dacă refuză să se angajeze în sistemul public sau dacă nu vor să facă rezidențiatul acasă. Executivul a emis un aviz negativ la un proiect de lege, pregătit cu scopul să-i ajute să restituie plata de instruire eșalonat, între trei și cinci ani. Asta, în condițiile în care doctorii au venituri derizorii, iar sumele pe care trebuie să le întoarcă statului depășesc și peste 250.000 de lei.
CNA chiar are o suspiciune aproape hilară: prin acest proiect de lege, deputații vor să le dea mână liberă tinerilor să se angajeze în spitalele europene, ca să-și permită să întoarcă această taxă, imposibil de returnat în condițiile de acasă. Tinerii medici moldoveni care au studiat medicina la buget pierd pe bandă rulantă procesele intentate de Ministerul Sănătății împotriva lor, ceea ce înseamnă că trebuie să restituie în bugetul public sume între 230.000 și și 260.000 de lei, bani cheltuiți de stat pentru instruirea lor. Având în vedere că salariul mediu pe economie în domeniul sănătății în trimestrul III al anului 2019 a fost de 6.915 lei, atunci reiese că unui specialist i-ar trebui să adune salariul câștigat timp de trei ani și o lună (37 luni) ca să restituie această taxă, fără ca să mănânce, să bea, să plătească chirie, utilități sau orice altfel de cheltuieli suplimentare.
Tot pe Sănătate.info Irina Papuc publică un editorial intitulat „Vreți să dați jos directorul de la Spitalul Clinic Republican cu mâna noastră? Descurcați-vă singuri”. Detalii citiți pe pagina noastră web.
Și ce sunt testele de screening, cum te ajută să previi boala și complicațiile ei. Articolul explică diferența dintre screening și diagnostic. Ce identifică o procedură și ce identifică alta.”