Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă
Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Lina Grau, prezentatoarea emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.
Despre cele mai importante ştiri ale săptămânii trecute, ne spune mai multe colegul meu Valeriu Caţer:
Fostul preşedinte rus Boris Yelţîn a încetat luni din viaţă, a anunţat un purtător de cuvânt al Kremlinului. Yelţîn avea 76 de ani şi suferea de inimă.
În cadrul mesajului său anual către naţiune, preşedintele Rusiei Vladimir Putin a cerut impunerea de cître Rusie a unui moratoriu asupra Tratatului privind Forţele Armate Convenţionale în Europa.
"In ciuda angajamentelor noastre faţă de NATO, noile state membre, cum sînt Slovacia şi republicile baltice, de exemplu, nu au aderat la Tratatul asupra Forţelor convenţionale. Din acest motiv, mi se pare util să declar un moratorium asupra aplicării de către Rusia a acestui tratat, cel puţin pînă cînd toate ţările NATO, fără excepţie, îl vor fi ratificat".
David Kramer, asistent adjunct al secretarului de stat american, a declarat la CHişinău că Rusia va trebui să artifice Tratatul FACE, dar nu înainte de a-şi îndeplini angajamentele de retragere militară din Georgia şi Moldova.
La Chişinău a fost deschis pe lângă ambasada Ungariei Centrul comun de Eliberare a vizelor pentru ţările Uniunii Europene. La deschidere, vicepreşedintele Comisiei Europene Franco Fratini a declarat: “Iniţiativa de astăzi este un mesaj de încredere oferit RM. Ne dorim foarte mult să revigorăm vocaţia europeană a cetăţenilor moldoveni.”
Iată ce a spus la aceeaşi ceremonie şi preşedintele Vladimir Voronin: “De pe această direcţie de integrare europeană nu ne dăm la o parte şi vom merge cu Dumneavoastră pănă la decizia finală, când Moldova va deveni membră a Uniunii Europene.”
Ministrul moldovean al reintegrării, Vasilii Şova s-a întîlnit cu Kalman Miszei, reprezentantul Ununii Europene la negocierile pentru reglementarea transnistreană.
Valerii Nesteruşkin, reprezentantul Rusiei la negocierile în formatul 5+2 a avut discuţii la Chişinău şi Tiraspol pe marginea perspectivelor de reluare a negocierilor în format complet.
Conducerea Băncii transnistrene GazpromBank a răspuns, marţi, acuzaţiilor formulate de către preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol, Evghenii Şevciuk, de a fi delapidat în interes personal sume importante de bani constituind plăţile transnistrenilor pentru gaze. GazpromBank-ul a anunţat că este gata să stabilească adevărul în instanţă, în cazul în care Evghenii Şevciuk va renunţa la imunitatea parlamentară.
Miercuri seară, Victor Iuşcenko a amânat, printr-un decret, pentru 24 iunie alegerile parlamentare anticipate anunţate anterior pentru 27 mai.
Primul ministru din Kosovo, Agim Ceku a cerut clarificări Rusiei în legătură cu un posibil veto rus în Consiliul de Securitate ONU împotriva propunerii ca provinciei să-i fie acordat statutul de independenţă supravegheată internaţional.
Rusia se pronunţă împotriva planului Ahtisaari, care oferă regiunii Kosovo o independenţă supraveghiată internaţional.
În schimb, planul este susţinut de Washington şi Bruxelles. Acest sprijin a fost reiterat joi de către Secretarul de stat al Statelor Unite, Condoleezza Rice: „Statele Unite ale Americii şi Europa vor susţine activ acest proiect şi toate implicaţiile sale. Acum, suntem în proces de lucru cu toate părţile. După care documentul va fi examinat în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite.”
Ştirea numărul unu a săptămânii trecute a fost moartea, la vărsta de 76 de ani, la Moscova, a primului preşedinte rus ales in mod democratic Boris Yelţîn. Istoria va reţine despre Yelţîn că a accelerat căderea comunismului şi explozia Uniunii Sovietice, fără să facă totuşi din ţara sa o democraţie veritabilă -- scria în cotidianul "Liberation" o cunoscută sovietologă de la Paris, Helene Despic-Popovic. Fostul preşedinte american Bill Clinton declara pentru postul de televiziune NBC: "S-a ridicat în favoarea libertăţii şi democraţiei; şi a deschiderii. A crezut întradevăr că Rusia nu se putea întoarce la comunism sau şi mai departe în timp la extremul naţionalism".
Iar din generaţia mai nouă de lideri, Angela Merkel, cancelara Germaniei era de părere că Boris Yelţîn: "... a fost un luptător pentru libertate şi democraţie, pentru o nouă aliniere a Rusiei şi un prieten real al Germaniei. Retragerea trupelor ruse s-a petrecut în perioada cînd el a fost la conducere, iar Germania şi poporul ei îşi vor aminti întotdeuna de el, ca de un mare prieten".
Să mai amintim şi declaraţia preşedintelui Statelor Unite, George Bush citită de Dana Perino, purtătoarea de cuvînt a Casei Albe: "Sîntem întristaţi profund de moartea fostului preşedinte Boris Yelţîn. Preşedintele Yelţîn a fost o figură istorică, ce şi-a servit ţara în cursul unei perioade de schimbări profunde. A jucat un rol cheie în dizolvarea Uniunii Sovietice, a contribuit la punerea fundaţiilor libertăţii în Rusia şi a devenit primul lider ales democratic în istoria ţării. Apreciez eforturile preşedintelui Yelţîn de a clădii o relaţie strînsă între Rusia şi Statele Unite."
Iată cum şi-l aminteşte pe Yelţîn şi fostul preşedinte moldovean Petru Luchinschi: „Datortă anume lui, pocesul acesta de creare a statelor independente a fost posibil. El era foarte atent la aspiraţiile naţionale a diferitor ţări care erau în conglomeratul acesta a Uniunii Sovietice. Poftim, chiar şi cazul de la Istanbul, cu retragerea trupelor de pe teritoriul Moldovei – numai datorită lui a fost asta, el a spus – „da trebuie de susţinut”!
-----------------------------------------------------------------------------------
Dragi ascultatori, invitatul emisiunii noastre din această săptămână este jurnalistul Ernest Vardanian, reporter al agenţiei de presă Novii Reghion de la Tiraspol, pe care vreau să-l întreb – care din evenimentele săptămânii trecute vi s-au părut mai importante...
Ernest Vardanian: „În primul rând, aş vrea să vorbesc despre rolul lui Yelţîn ca politician – figura lui a fost extrem de controversată. Pe de o parte, a fost destrămarea URSS, privatizarea semi-criminală, războiul din Cecenia. Însă pe de altă parte, au mai fost făcute şi alte lucruri, pe care eu le consider chiar mai importante. Yelţîn a reuşit să îndepărteze pericolul unui război civil în Rusia, pe vremurile când acesta părea iminent. Şi cel mai important este că Yelţîn a reuşit să dăruiască Rusiei Libertatea. Libertatea presei, libertatea de expresie, a redat Rusiei Biserica, valorile ei spirituale. Acest merit al lui Yelţîn compensează, în opinia mea, toate aspectele negative.
Conflictul transnistrean a izbucnit înainte de epoca Yelţîn. El a preluat puterea când conflictul ajunsese practic la apogeu. Iată de ce eu nu l-aş pune pe Yelţîn în legătură cu conflictul transnistrean.”
Săptămâna trecută la Chişinău s-a aflat un număr neobişnuit de mare de diplomaţi străini – fapt pe care unii analişti îl pun în legătură cu apariţia unor relatări de presă privind existenţa unui nou plan de reglementare a conflictului transnistrean venind de la Moscova.
În cadrul unei conferinţe de presă susţinute la încheierea vizitei în RM, asistentul adjunct al Secretarului de Stat al SUA David Kramer, observator la negocierile in formatul "5+2", a delarat că a primit asigurări că un asemenea plan nu există. Colegul meu Valeriu Caţer a fost prezent la conferinţa de presă unde David Kramer a declarat:
« Am primit asigurări clare de la Guvernul Moldovei că nu i-a fost prezentat nici un plan scris de la ruşi. Aceste asigurări au venit din partea preşedintelui Voronin personal, de la domnii miniştri Şova şi Stratan. Noi am formulat în mod explicit această întrebare. Noi credem în ceea ce a afirmat Guvernul Moldovei şi Preşedintele. »
Orice scenariu de reglementare a problemei transnistrene ar fi adoptat în final, el trebuie să respecte cu stricteţe principiul suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi să fie însoţit sau chiar precedat de retragerea trupelor şi a armamentului rusesc din regiune, a precizat diplomatul american.
« Există îngrijorarea că orice întarziere a retragerii trupelor şi muniţiilor ruseşti ar putea continua la nesfârşit. Statele Unite susţin ideea introducerii unui contingent internaţional de forţe pacificatoare în regiune, care ar putea fi o modalitate de retragere a trupelor ruse din Transnistria, cu excepţia celor care păzesc depozitele de muniţii. »
Asistentul adjunct al secretarului de stat al Statelor Unite a pledat, de asemenea, pentru reluarea neîntârziată a negocierilor în format 5+2, acuzând Tiraspolul pentru eşecul tuturor încercărilor de a relua tratativele.
Invitatul nostru de astăzi este jurnalistul Ernest Vardanian, pe care vreau să-l întreb ce crede despre aceste noi evoluţii în jurul problemei transnistrene.
Ernest Vardanian: „Există cel puţin un simptom foarte important – faptul că Rusia a încetat să mai susţină financiar Transnistria. Acesta şi este motivul crizei bugetare. Dacă e să vorbim despre acest plan de reglementare – într-adevăr e foarte multă ceaţă aici. Şi la fel ca şi în cazul Memorandumului Kozak, întrebări sunt mai multe decât răspunsuri.
Pe de o parte, se crează impresia că Occidentul şi Rusia s-au înţeles în ceea ce priveşte principiile reglementării transnistrene. Declaraţii în acest sens a făcut Javier Solana, într-un discurs ţinut în faţa Parlamentului European. Pe de altă parte stă însă reacţia de uimire după publicarea articolului lui Vladimir Socor despre faptul că Rusia reglementează problema transnistreană doar cu Moldova, ocolind formatul 5 plus 2 şi faptul că diplomaţia occidentală a trimis imediat la Chişinău un adevărat desant de diplomaţi care au venit să se documenteze din prima sursă. Toate aceste detalii nu pot să nu ne ducă la gândul – oare la mijloc nu este o recidivă a planului Kozak? Repet, situaţia este foarte ceţoasă şi nu mi-e clar cine minte şi cine spune adevărul.”
Săptămâna aceasta este marcată Ziua solidarităţii muncitorilor – 1 Mai. Ştim cu toţii cu cât fast era sărbătorită această zi în fosta Uniune Sovietică. Dacă şi cum se mai sărbătoreşte această zi în Occident, ne spune corespondentul nostru la Bruxelles, Dan Alexe.
„1 Mai este un exemplu perfect de sărbătoare populară, arhaică... recuperată politic. Se ştie cum s-a ajuns aici: în 1889, un congres al Internaţionalei Socialiste a căutat să stabilească o dată care să devină "sărbătoarea internaţională a muncii". Socialiştii fiind pe atunci oameni foarte cultivaţi, cineva a avut ideea de a recupera o veche sărbătoare antică, precreştină, a primăverii. Era vorba despre o serie de ritualuri agrare, care marcau reînnoirea naturii. Socialiştii – şi după ei comuniştii – au făcut din asta un fel de "sfântă zi a muncii", uitind cu totul de unde venea sărbătoarea. Cu toată sfinţenia ei, în lagărul sovietic 1 Mai a fost întotdeauna o corvoadă şi un simulacru!... Odată sfârşit comunismul, majoritatea ţărilor fostului lagăr au anulat manifestaţiile de 1 Mai, ziua rămânând totuşi sărbătoare legală... în mod artificial. Ea este şi astăzi o sărbătoare oficială în majoritatea ţărilor occidentale... mai puţin în Statele Unite şi în Canada. Interesant este că în Franţa, sărbătoarea de 1 Mai a fost introdusă de regimul fascist al lui Petain, în timpul celui de-al doilea război mondial. Asta face din 1 Mai o sărbătoare unică, respectată atât de socialişti şi de anarhişti, cât şi de nostalgicii fascimului, ca să nu mai vorbim de comunişti şi de acei neo-pagâni, care caută să reînvie vechiurile obiceiuri, cum ar fi, în România, Caloianul sau Paparuda..."
Domnule Ernest Vardanian, dumneavoastră faceţi parte dintr-o generaţie care nu a mai prins obligativitatea ieşirii în coloane la mitingul de 1 mai – ce este pentru DVS această zi?
Ernest Vardanian: „Cu ziua de 1 mai mi-e mai simplu – este ziua de naştere a mamei mele, şi eu sunt născut în mai – deaceea ador acest anotimp. Pentru mine această zi nu este legată de demonstraţiile de 1 mai. Da, am fost şi eu la vremea mea şi pioner, şi octombrel, am mers la mitinguri, dar, din nou, aceasta era o sărbătoare mai mult de familie decât una ideologică. Dacă aş fi acum un om matur care trăieşte în Uniunea Sovietică şi aş fi fost obligat să merg la mitinguri, cred că nu mi-ar fi deloc pe plac. Este în primul rând o sărbătoare a primăverii, a trezirii naturii, a frumuseţii, şi aşa mai departe.”
Dragi ascultători, emisiunea noastră se încheie aici, iar realizatoarea ei, Lina Grâu, vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă dă întâlnire săptămâna viitoare.
AICI E REL
Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Lina Grau, prezentatoarea emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.
Despre cele mai importante ştiri ale săptămânii trecute, ne spune mai multe colegul meu Valeriu Caţer:
Fostul preşedinte rus Boris Yelţîn a încetat luni din viaţă, a anunţat un purtător de cuvânt al Kremlinului. Yelţîn avea 76 de ani şi suferea de inimă.
În cadrul mesajului său anual către naţiune, preşedintele Rusiei Vladimir Putin a cerut impunerea de cître Rusie a unui moratoriu asupra Tratatului privind Forţele Armate Convenţionale în Europa.
"In ciuda angajamentelor noastre faţă de NATO, noile state membre, cum sînt Slovacia şi republicile baltice, de exemplu, nu au aderat la Tratatul asupra Forţelor convenţionale. Din acest motiv, mi se pare util să declar un moratorium asupra aplicării de către Rusia a acestui tratat, cel puţin pînă cînd toate ţările NATO, fără excepţie, îl vor fi ratificat".
David Kramer, asistent adjunct al secretarului de stat american, a declarat la CHişinău că Rusia va trebui să artifice Tratatul FACE, dar nu înainte de a-şi îndeplini angajamentele de retragere militară din Georgia şi Moldova.
La Chişinău a fost deschis pe lângă ambasada Ungariei Centrul comun de Eliberare a vizelor pentru ţările Uniunii Europene. La deschidere, vicepreşedintele Comisiei Europene Franco Fratini a declarat: “Iniţiativa de astăzi este un mesaj de încredere oferit RM. Ne dorim foarte mult să revigorăm vocaţia europeană a cetăţenilor moldoveni.”
Iată ce a spus la aceeaşi ceremonie şi preşedintele Vladimir Voronin: “De pe această direcţie de integrare europeană nu ne dăm la o parte şi vom merge cu Dumneavoastră pănă la decizia finală, când Moldova va deveni membră a Uniunii Europene.”
Ministrul moldovean al reintegrării, Vasilii Şova s-a întîlnit cu Kalman Miszei, reprezentantul Ununii Europene la negocierile pentru reglementarea transnistreană.
Valerii Nesteruşkin, reprezentantul Rusiei la negocierile în formatul 5+2 a avut discuţii la Chişinău şi Tiraspol pe marginea perspectivelor de reluare a negocierilor în format complet.
Conducerea Băncii transnistrene GazpromBank a răspuns, marţi, acuzaţiilor formulate de către preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol, Evghenii Şevciuk, de a fi delapidat în interes personal sume importante de bani constituind plăţile transnistrenilor pentru gaze. GazpromBank-ul a anunţat că este gata să stabilească adevărul în instanţă, în cazul în care Evghenii Şevciuk va renunţa la imunitatea parlamentară.
Miercuri seară, Victor Iuşcenko a amânat, printr-un decret, pentru 24 iunie alegerile parlamentare anticipate anunţate anterior pentru 27 mai.
Primul ministru din Kosovo, Agim Ceku a cerut clarificări Rusiei în legătură cu un posibil veto rus în Consiliul de Securitate ONU împotriva propunerii ca provinciei să-i fie acordat statutul de independenţă supravegheată internaţional.
Rusia se pronunţă împotriva planului Ahtisaari, care oferă regiunii Kosovo o independenţă supraveghiată internaţional.
În schimb, planul este susţinut de Washington şi Bruxelles. Acest sprijin a fost reiterat joi de către Secretarul de stat al Statelor Unite, Condoleezza Rice: „Statele Unite ale Americii şi Europa vor susţine activ acest proiect şi toate implicaţiile sale. Acum, suntem în proces de lucru cu toate părţile. După care documentul va fi examinat în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite.”
Ştirea numărul unu a săptămânii trecute a fost moartea, la vărsta de 76 de ani, la Moscova, a primului preşedinte rus ales in mod democratic Boris Yelţîn. Istoria va reţine despre Yelţîn că a accelerat căderea comunismului şi explozia Uniunii Sovietice, fără să facă totuşi din ţara sa o democraţie veritabilă -- scria în cotidianul "Liberation" o cunoscută sovietologă de la Paris, Helene Despic-Popovic. Fostul preşedinte american Bill Clinton declara pentru postul de televiziune NBC: "S-a ridicat în favoarea libertăţii şi democraţiei; şi a deschiderii. A crezut întradevăr că Rusia nu se putea întoarce la comunism sau şi mai departe în timp la extremul naţionalism".
Iar din generaţia mai nouă de lideri, Angela Merkel, cancelara Germaniei era de părere că Boris Yelţîn: "... a fost un luptător pentru libertate şi democraţie, pentru o nouă aliniere a Rusiei şi un prieten real al Germaniei. Retragerea trupelor ruse s-a petrecut în perioada cînd el a fost la conducere, iar Germania şi poporul ei îşi vor aminti întotdeuna de el, ca de un mare prieten".
Să mai amintim şi declaraţia preşedintelui Statelor Unite, George Bush citită de Dana Perino, purtătoarea de cuvînt a Casei Albe: "Sîntem întristaţi profund de moartea fostului preşedinte Boris Yelţîn. Preşedintele Yelţîn a fost o figură istorică, ce şi-a servit ţara în cursul unei perioade de schimbări profunde. A jucat un rol cheie în dizolvarea Uniunii Sovietice, a contribuit la punerea fundaţiilor libertăţii în Rusia şi a devenit primul lider ales democratic în istoria ţării. Apreciez eforturile preşedintelui Yelţîn de a clădii o relaţie strînsă între Rusia şi Statele Unite."
Iată cum şi-l aminteşte pe Yelţîn şi fostul preşedinte moldovean Petru Luchinschi: „Datortă anume lui, pocesul acesta de creare a statelor independente a fost posibil. El era foarte atent la aspiraţiile naţionale a diferitor ţări care erau în conglomeratul acesta a Uniunii Sovietice. Poftim, chiar şi cazul de la Istanbul, cu retragerea trupelor de pe teritoriul Moldovei – numai datorită lui a fost asta, el a spus – „da trebuie de susţinut”!
-----------------------------------------------------------------------------------
Dragi ascultatori, invitatul emisiunii noastre din această săptămână este jurnalistul Ernest Vardanian, reporter al agenţiei de presă Novii Reghion de la Tiraspol, pe care vreau să-l întreb – care din evenimentele săptămânii trecute vi s-au părut mai importante...
Ernest Vardanian: „În primul rând, aş vrea să vorbesc despre rolul lui Yelţîn ca politician – figura lui a fost extrem de controversată. Pe de o parte, a fost destrămarea URSS, privatizarea semi-criminală, războiul din Cecenia. Însă pe de altă parte, au mai fost făcute şi alte lucruri, pe care eu le consider chiar mai importante. Yelţîn a reuşit să îndepărteze pericolul unui război civil în Rusia, pe vremurile când acesta părea iminent. Şi cel mai important este că Yelţîn a reuşit să dăruiască Rusiei Libertatea. Libertatea presei, libertatea de expresie, a redat Rusiei Biserica, valorile ei spirituale. Acest merit al lui Yelţîn compensează, în opinia mea, toate aspectele negative.
Conflictul transnistrean a izbucnit înainte de epoca Yelţîn. El a preluat puterea când conflictul ajunsese practic la apogeu. Iată de ce eu nu l-aş pune pe Yelţîn în legătură cu conflictul transnistrean.”
Săptămâna trecută la Chişinău s-a aflat un număr neobişnuit de mare de diplomaţi străini – fapt pe care unii analişti îl pun în legătură cu apariţia unor relatări de presă privind existenţa unui nou plan de reglementare a conflictului transnistrean venind de la Moscova.
În cadrul unei conferinţe de presă susţinute la încheierea vizitei în RM, asistentul adjunct al Secretarului de Stat al SUA David Kramer, observator la negocierile in formatul "5+2", a delarat că a primit asigurări că un asemenea plan nu există. Colegul meu Valeriu Caţer a fost prezent la conferinţa de presă unde David Kramer a declarat:
« Am primit asigurări clare de la Guvernul Moldovei că nu i-a fost prezentat nici un plan scris de la ruşi. Aceste asigurări au venit din partea preşedintelui Voronin personal, de la domnii miniştri Şova şi Stratan. Noi am formulat în mod explicit această întrebare. Noi credem în ceea ce a afirmat Guvernul Moldovei şi Preşedintele. »
Orice scenariu de reglementare a problemei transnistrene ar fi adoptat în final, el trebuie să respecte cu stricteţe principiul suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi să fie însoţit sau chiar precedat de retragerea trupelor şi a armamentului rusesc din regiune, a precizat diplomatul american.
« Există îngrijorarea că orice întarziere a retragerii trupelor şi muniţiilor ruseşti ar putea continua la nesfârşit. Statele Unite susţin ideea introducerii unui contingent internaţional de forţe pacificatoare în regiune, care ar putea fi o modalitate de retragere a trupelor ruse din Transnistria, cu excepţia celor care păzesc depozitele de muniţii. »
Asistentul adjunct al secretarului de stat al Statelor Unite a pledat, de asemenea, pentru reluarea neîntârziată a negocierilor în format 5+2, acuzând Tiraspolul pentru eşecul tuturor încercărilor de a relua tratativele.
Invitatul nostru de astăzi este jurnalistul Ernest Vardanian, pe care vreau să-l întreb ce crede despre aceste noi evoluţii în jurul problemei transnistrene.
Ernest Vardanian: „Există cel puţin un simptom foarte important – faptul că Rusia a încetat să mai susţină financiar Transnistria. Acesta şi este motivul crizei bugetare. Dacă e să vorbim despre acest plan de reglementare – într-adevăr e foarte multă ceaţă aici. Şi la fel ca şi în cazul Memorandumului Kozak, întrebări sunt mai multe decât răspunsuri.
Pe de o parte, se crează impresia că Occidentul şi Rusia s-au înţeles în ceea ce priveşte principiile reglementării transnistrene. Declaraţii în acest sens a făcut Javier Solana, într-un discurs ţinut în faţa Parlamentului European. Pe de altă parte stă însă reacţia de uimire după publicarea articolului lui Vladimir Socor despre faptul că Rusia reglementează problema transnistreană doar cu Moldova, ocolind formatul 5 plus 2 şi faptul că diplomaţia occidentală a trimis imediat la Chişinău un adevărat desant de diplomaţi care au venit să se documenteze din prima sursă. Toate aceste detalii nu pot să nu ne ducă la gândul – oare la mijloc nu este o recidivă a planului Kozak? Repet, situaţia este foarte ceţoasă şi nu mi-e clar cine minte şi cine spune adevărul.”
Săptămâna aceasta este marcată Ziua solidarităţii muncitorilor – 1 Mai. Ştim cu toţii cu cât fast era sărbătorită această zi în fosta Uniune Sovietică. Dacă şi cum se mai sărbătoreşte această zi în Occident, ne spune corespondentul nostru la Bruxelles, Dan Alexe.
„1 Mai este un exemplu perfect de sărbătoare populară, arhaică... recuperată politic. Se ştie cum s-a ajuns aici: în 1889, un congres al Internaţionalei Socialiste a căutat să stabilească o dată care să devină "sărbătoarea internaţională a muncii". Socialiştii fiind pe atunci oameni foarte cultivaţi, cineva a avut ideea de a recupera o veche sărbătoare antică, precreştină, a primăverii. Era vorba despre o serie de ritualuri agrare, care marcau reînnoirea naturii. Socialiştii – şi după ei comuniştii – au făcut din asta un fel de "sfântă zi a muncii", uitind cu totul de unde venea sărbătoarea. Cu toată sfinţenia ei, în lagărul sovietic 1 Mai a fost întotdeauna o corvoadă şi un simulacru!... Odată sfârşit comunismul, majoritatea ţărilor fostului lagăr au anulat manifestaţiile de 1 Mai, ziua rămânând totuşi sărbătoare legală... în mod artificial. Ea este şi astăzi o sărbătoare oficială în majoritatea ţărilor occidentale... mai puţin în Statele Unite şi în Canada. Interesant este că în Franţa, sărbătoarea de 1 Mai a fost introdusă de regimul fascist al lui Petain, în timpul celui de-al doilea război mondial. Asta face din 1 Mai o sărbătoare unică, respectată atât de socialişti şi de anarhişti, cât şi de nostalgicii fascimului, ca să nu mai vorbim de comunişti şi de acei neo-pagâni, care caută să reînvie vechiurile obiceiuri, cum ar fi, în România, Caloianul sau Paparuda..."
Domnule Ernest Vardanian, dumneavoastră faceţi parte dintr-o generaţie care nu a mai prins obligativitatea ieşirii în coloane la mitingul de 1 mai – ce este pentru DVS această zi?
Ernest Vardanian: „Cu ziua de 1 mai mi-e mai simplu – este ziua de naştere a mamei mele, şi eu sunt născut în mai – deaceea ador acest anotimp. Pentru mine această zi nu este legată de demonstraţiile de 1 mai. Da, am fost şi eu la vremea mea şi pioner, şi octombrel, am mers la mitinguri, dar, din nou, aceasta era o sărbătoare mai mult de familie decât una ideologică. Dacă aş fi acum un om matur care trăieşte în Uniunea Sovietică şi aş fi fost obligat să merg la mitinguri, cred că nu mi-ar fi deloc pe plac. Este în primul rând o sărbătoare a primăverii, a trezirii naturii, a frumuseţii, şi aşa mai departe.”
Dragi ascultători, emisiunea noastră se încheie aici, iar realizatoarea ei, Lina Grâu, vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă dă întâlnire săptămâna viitoare.
AICI E REL