Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Lina Grau, prezentatoarea emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.
Despre cele mai importante ştiri ale săptămânii trecute, ne spune mai multe colegul meu Radu Benea:
Într-un discurs rostit la Sankt Petersburg, preşedintele Vladimir Voronin a declarat că Republicii Moldova nu va părăsi Comunitatea Statelor Independente, deşi îşi doreşte integrarea în Uniunea Europeană. Preşedintele moldovean este aşteptat la Sankt Petersburg şi săptămâna viitoare, când va avea loc reuniunea neformală a şefilor de stat din CSI. Presa a speculat că la această reuniune Vladimir Voronin şi Vladimir Putin ar putea semna un document final de reglementare a problemei transnistrene.
Ambasadorul american în Republica Moldova, Michael Kirby, a declarat: Statele Unite ale Americii sunt interesate să se ajungă la o reglementare care să elimine barierele dintre malul drept şi cel stâng al Nistrului. Nu ştiu ce se va întâmpla la Sankt Petersburg, dar, în opinia mea, reglementarea trebuie obţinută şi consfinţită în cadrul formatului de nagocieri 5 plus 2.
Michael Kirby a făcut această declaraţie în cadrul primei vizite pe care un ambasador al Statelor Unite în Moldova a efectuat-o în Transnistria. În acelaşi timp, şeful Misiunii OSCE în Moldova, Louis O-Neill, şi-a exprimat speranţa că negocierile în problema transnistreană ar putea fi reluate in iunie.
Liderul de la Tiraspol Igor Smirnov a apreciat, într-o conferinţă de presă la Moscova, că reunificarea Moldovei cu Transnistria este imposibilă. Smirnov a mai declarat că Transnistria are mai multe drepturi de a fi recunoscută internaţional decât Kosovo.
Sâmbătă, Partidul Comunist din Transnistria şi Partidul Social-Democrat din Transnistria au organizat un miting de protest împotriva scăderii nivelului de viaţă în regiune. La miting au particpat aproximativ 200 de persoane. Organizatorii au anunţat că până în octombrie vor continua să organizeze acţiuni de protest pe întreg teritoriul Transnistriei. Приднестровской Коммунистической (ПКП) и Социал-Демократической (СДП) партий Приднестровья провели на центральной площади Тирасполя у памятника Суворову митинг протеста против снижения уровня жизни в ПМР. в минтинге приняли участие примерно 200 человек, Участники митинга заявили, что до октября намерены провести еще целую серию акций – шествий, пикетов, митингов.
Ambasada SUA în RM a anunţat că studenţii, inclusiv cei din Transnistria, pot merge în America pe perioada vacanţei de vară pentru a învăţa şi lucra în cadrul programului Worc and Travel. De regulă, studenţii obţin slijbe în zone de agrement, hoteluri, restaurante, baruri, magazine sau parcuri de distracţii din Statele Unite şi primesc un salariu de 8-12 dolari pe oră.
Посольство США в Молдавии сообщает о том, что студенты из Молдавии и Приднестровья смогут отправиться в Америку на период летних каникул 2008 года для учебы и работы в рамках программы Work and Travel (Работа и путешествие). Как правило, большинство студентов получают работу на различных курортах, в гостиницах, ресторанах, барах, магазинах или парках аттракционов в Соединенных Штатах.
Georgia a blocat intrarea Rusiei în Organizaţia Mondială a Comerţului, spunînd că Moscova trebuie să accepte mai întîi înfiinţarea unor puncte vamale internaţionale la graniţa dintre Rusia şi cele două regiuni ale Georgiei, Abhazia şi Osetia de sud.
Norvegia este cea mai paşnică ţară din lume, iar Irakul este cea mai puţin paşnică, potrivit Indexului Păcii Globale realizat de Economist Intelligence. În top-ul celor 121 de ţări, Moldova ocupă locul 72, Statele Unite se află pe locul 96, Rusia pe 118.
Rusia şi Statele Unite au avut un schimb de replici pe tema planificatului scut american antirachetă şi au exprimat poziţii divergente privind statutul Kosovo, în cadrul reuniunii de joi a miniştrilor de Externe din grupul principalelor opt ţări industrializate plus Rusia. Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a spus că amplasarea scutului în Europa Centrală poate declanşa o nouă cursă a înarmării. Secretarul de Stat american, Condoleezza Rice a dezminţit că sistemul defensiv ar reprezenta vreun pericol la adresa arsenalului nuclear al Rusiei, spunând din nou că este menit să apere împotriva unor eventuale atacuri ale Iranului sau Coreei de Nord.
---------------
Unul din evenimentele importante ale săptămânii trecute a fost eliberarea după expirarea a 15 ani de detenţie a penultimului membru al grupului Ilaşcu – Andrei Ivanţoc. Acesta a fost pus în libertate sămbătă, la punctul de trecere de la Bender:
După ce i-a fost citită decizia ca este persona non grata in Transnistria, Andrei Ivanţoc a făcut un lucru aparent inexplicabil – el a luat-o la fugă în direcţia Transnistriei, dar a fost ajuns din urmă de două persoane şi trântit la pământ. După lungi negocieri, Andrei Ivanţoc a fost totuşi urcat într-o maşină cu numere moldoveneşti şi dus la Chişinău, fără ca jurnaliştii care au asistat la această scenă să primească vreo explicaţie. Mai târziu, la scara blocului în care locuieşte familia sa, Andrei Ivanţoc a explicat jurnaliştilor că gestul său a fost unul de protest faţă de interdicţia de a reveni în Transnistria, pe care o consideră patria sa.
Andrei Ivanţoc: Mi-au spus că-s persoana non grata şi mă alungă din ţară şi de pe pământul meu, de acasă de la mine. M-au forţat şi m-au alungat de pe pământul natal, prin bătaie şi chinuri, cum au făcut 15 ani... Ei nu sunt nimeni pe pământul asta – sunt nişte forţe străine de ocupaţie. Noi trebuie să fim stăpâni în ţara noastră. Şi compromis cu dânţii nu poate să fie nicidecum.
Grupul Ilaşcu a fost condamnat în 1992 pentru ceea ce instanţa de la Tiraspol a numit acte de terorism. În 2004 Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg a condamnat detentia membrilor grupului şi a cerut eliberarea lor neconditionata. Însă deţinuţii nu au fost puşi în libertate, Chisinaul, de rând cu Moscova, declarând că nu are parghii pentru a determina Tiraspolul sa renunte la sentinţă. Termenul de detenţie a ultimului membru al grupului Ilaşcu, Tudor Petrov Popa, expiră la 4 iunie.
Chiar dacă Curtea de la Strasbourg a recunoscut ca ilegală condamnarea celor patru, autorităţile transnistrene continuă să insiste asupra vinovăţiei lor. Până şi ombusmanul din Transnistria – sau cum i se mai spune aici – împuternicitul pentru drepturile omului, Vasilii Kaliko, susţine că decizia Curţii Europene a fost una politică şi nu juridică: „Aceşti oameni l-au lipsit de viaţă fără judecată pe preşedintele, ales în mod legal, al unui raion. Lipsirea de viaţă contravine normelor europene – chiar şi lipsirea de viaţă în baza unei decizii judecătoreşti. Iar aici a fost impuşcat un om fără judecată. Şi întreaga vină a Transnistriei constă în faptul că, vedeţi voi, pe aceşti bandiţi sau terorişti i-a judecat nu instanţa cea care trebuia. Să presupunem că ar avea dreptate şi că da, nu era judecătoria cea care trebuie, dar haideţi să punem pe cântar – o judecătorie care nu are acte în regulă şi nişte oameni care au comis crime…”
În acelaşi timp, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, Michael Kirby şi-a exprimat vineri la Tiraspol regretul că decizia Curţii Europene nu a fost îndeplinită de către oficialităţile transnistrene: „În opinia noastră, orice regim, aici sau în altă parte, trebuie să respecte deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului. Şi nu contează autorităţile cărei regiuni refuză să dea curs acestor sentinţe – suntem în orice caz dezamăgiţi de astfel de decizii.”
Michael Kirby este primul ambasador al Statelor Unite in Republica Moldova care a vizitat Tiraspolul. La oficiul OSCE de la Tiraspol, în cadrul unei întâlniri cu reprezentaţi ai organizaţiilor neguvernamenale şi ai presei din Transnistria, ambasadorul Kirby a declarat că îşi doreşte ca rolul Statelor Unite în regiune să crească. Şi iată cum: „Avem programe de schmburi de studenţi, copii şi adulţi, care permit locuitorilor Transnistriei să meargă în SUA pentru traininguri sau stagieri pentru a învăţa acooo şi a vedea viaţa de acolo. Ne-am dori de asemenea să extindem colaborarea culturală şi programul Work ang Travel, în cadrul căruia studenţii pot merge să lucreze în vacanţa de vară în Statele Unite – pentru a învăţa o limbă, a vedea o ţară nouă şi a câştiga nişte bani. Această comunicare cu locuitorii Transnistriei va permite cred să fie înlăturate unele mituri şi opinii preconcepute legate de Statele Unite.”
Michael Kirby s-a arătat mulţumit de faptul că nu a fost împiedicat să vină în Transnistria. Şi asta, pentru că în luna mai dimplomaţi ai Ambasadei americane au fost opriţi, de cinci ori, să ajungă la Tiraspol.
--------------------
Săptămâna trecută copiii – mai mici şi mai mari – dar şi părinţii lor – au sărbătorit Ziua Internaţională a copiilor. Sărbătoarea, instituită în 1949, avea ca scop protejarea copiilor de pericolul războiului. Anul acesta manifestările consacrate Zilei Copiilor au avut loc în condiţiile unui buget auster, pe fundalul crizei bugetare din Transnistria. Totuşi, autorităţile locale au încercat să nu lipsească copiii de sărbătoare. Despre cum a fost ziua de 1 iunie la Râbniţa, ne povesteşte corespondenta noastră Valeria Odenţova. ( relatarea ei vă este prezentată de Radu Benea)
Iar la Tiraspol, corespondenta noastră Natalia Tkaciuk a vizitat grădiniţa 44 pentru copiii cu deficienţe de vedere (slabovideshchiii): (relatarea ei vă este prezentată de Elena Cioina)
Pe de altă parte, psihologul Ina Şevcenko spune că ea şi-a ajutat propriii ei copii să rezolve problema timpului liber, gâsindu-le ocupatii pe plac.
Dragi ascultători, realizatoarea emisiunii de astăzi, Lina Grâu, vă mulţumeste pentru atenţie, şi vă dă o nouă întâlnire, la dialog, săptămâna viitoare – la aceeaşi oră, pe aceeaşi frecvenţă.
Despre cele mai importante ştiri ale săptămânii trecute, ne spune mai multe colegul meu Radu Benea:
Într-un discurs rostit la Sankt Petersburg, preşedintele Vladimir Voronin a declarat că Republicii Moldova nu va părăsi Comunitatea Statelor Independente, deşi îşi doreşte integrarea în Uniunea Europeană. Preşedintele moldovean este aşteptat la Sankt Petersburg şi săptămâna viitoare, când va avea loc reuniunea neformală a şefilor de stat din CSI. Presa a speculat că la această reuniune Vladimir Voronin şi Vladimir Putin ar putea semna un document final de reglementare a problemei transnistrene.
Ambasadorul american în Republica Moldova, Michael Kirby, a declarat: Statele Unite ale Americii sunt interesate să se ajungă la o reglementare care să elimine barierele dintre malul drept şi cel stâng al Nistrului. Nu ştiu ce se va întâmpla la Sankt Petersburg, dar, în opinia mea, reglementarea trebuie obţinută şi consfinţită în cadrul formatului de nagocieri 5 plus 2.
Michael Kirby a făcut această declaraţie în cadrul primei vizite pe care un ambasador al Statelor Unite în Moldova a efectuat-o în Transnistria. În acelaşi timp, şeful Misiunii OSCE în Moldova, Louis O-Neill, şi-a exprimat speranţa că negocierile în problema transnistreană ar putea fi reluate in iunie.
Liderul de la Tiraspol Igor Smirnov a apreciat, într-o conferinţă de presă la Moscova, că reunificarea Moldovei cu Transnistria este imposibilă. Smirnov a mai declarat că Transnistria are mai multe drepturi de a fi recunoscută internaţional decât Kosovo.
Sâmbătă, Partidul Comunist din Transnistria şi Partidul Social-Democrat din Transnistria au organizat un miting de protest împotriva scăderii nivelului de viaţă în regiune. La miting au particpat aproximativ 200 de persoane. Organizatorii au anunţat că până în octombrie vor continua să organizeze acţiuni de protest pe întreg teritoriul Transnistriei. Приднестровской Коммунистической (ПКП) и Социал-Демократической (СДП) партий Приднестровья провели на центральной площади Тирасполя у памятника Суворову митинг протеста против снижения уровня жизни в ПМР. в минтинге приняли участие примерно 200 человек, Участники митинга заявили, что до октября намерены провести еще целую серию акций – шествий, пикетов, митингов.
Ambasada SUA în RM a anunţat că studenţii, inclusiv cei din Transnistria, pot merge în America pe perioada vacanţei de vară pentru a învăţa şi lucra în cadrul programului Worc and Travel. De regulă, studenţii obţin slijbe în zone de agrement, hoteluri, restaurante, baruri, magazine sau parcuri de distracţii din Statele Unite şi primesc un salariu de 8-12 dolari pe oră.
Посольство США в Молдавии сообщает о том, что студенты из Молдавии и Приднестровья смогут отправиться в Америку на период летних каникул 2008 года для учебы и работы в рамках программы Work and Travel (Работа и путешествие). Как правило, большинство студентов получают работу на различных курортах, в гостиницах, ресторанах, барах, магазинах или парках аттракционов в Соединенных Штатах.
Georgia a blocat intrarea Rusiei în Organizaţia Mondială a Comerţului, spunînd că Moscova trebuie să accepte mai întîi înfiinţarea unor puncte vamale internaţionale la graniţa dintre Rusia şi cele două regiuni ale Georgiei, Abhazia şi Osetia de sud.
Norvegia este cea mai paşnică ţară din lume, iar Irakul este cea mai puţin paşnică, potrivit Indexului Păcii Globale realizat de Economist Intelligence. În top-ul celor 121 de ţări, Moldova ocupă locul 72, Statele Unite se află pe locul 96, Rusia pe 118.
Rusia şi Statele Unite au avut un schimb de replici pe tema planificatului scut american antirachetă şi au exprimat poziţii divergente privind statutul Kosovo, în cadrul reuniunii de joi a miniştrilor de Externe din grupul principalelor opt ţări industrializate plus Rusia. Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a spus că amplasarea scutului în Europa Centrală poate declanşa o nouă cursă a înarmării. Secretarul de Stat american, Condoleezza Rice a dezminţit că sistemul defensiv ar reprezenta vreun pericol la adresa arsenalului nuclear al Rusiei, spunând din nou că este menit să apere împotriva unor eventuale atacuri ale Iranului sau Coreei de Nord.
---------------
Unul din evenimentele importante ale săptămânii trecute a fost eliberarea după expirarea a 15 ani de detenţie a penultimului membru al grupului Ilaşcu – Andrei Ivanţoc. Acesta a fost pus în libertate sămbătă, la punctul de trecere de la Bender:
După ce i-a fost citită decizia ca este persona non grata in Transnistria, Andrei Ivanţoc a făcut un lucru aparent inexplicabil – el a luat-o la fugă în direcţia Transnistriei, dar a fost ajuns din urmă de două persoane şi trântit la pământ. După lungi negocieri, Andrei Ivanţoc a fost totuşi urcat într-o maşină cu numere moldoveneşti şi dus la Chişinău, fără ca jurnaliştii care au asistat la această scenă să primească vreo explicaţie. Mai târziu, la scara blocului în care locuieşte familia sa, Andrei Ivanţoc a explicat jurnaliştilor că gestul său a fost unul de protest faţă de interdicţia de a reveni în Transnistria, pe care o consideră patria sa.
Andrei Ivanţoc: Mi-au spus că-s persoana non grata şi mă alungă din ţară şi de pe pământul meu, de acasă de la mine. M-au forţat şi m-au alungat de pe pământul natal, prin bătaie şi chinuri, cum au făcut 15 ani... Ei nu sunt nimeni pe pământul asta – sunt nişte forţe străine de ocupaţie. Noi trebuie să fim stăpâni în ţara noastră. Şi compromis cu dânţii nu poate să fie nicidecum.
Grupul Ilaşcu a fost condamnat în 1992 pentru ceea ce instanţa de la Tiraspol a numit acte de terorism. În 2004 Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg a condamnat detentia membrilor grupului şi a cerut eliberarea lor neconditionata. Însă deţinuţii nu au fost puşi în libertate, Chisinaul, de rând cu Moscova, declarând că nu are parghii pentru a determina Tiraspolul sa renunte la sentinţă. Termenul de detenţie a ultimului membru al grupului Ilaşcu, Tudor Petrov Popa, expiră la 4 iunie.
Chiar dacă Curtea de la Strasbourg a recunoscut ca ilegală condamnarea celor patru, autorităţile transnistrene continuă să insiste asupra vinovăţiei lor. Până şi ombusmanul din Transnistria – sau cum i se mai spune aici – împuternicitul pentru drepturile omului, Vasilii Kaliko, susţine că decizia Curţii Europene a fost una politică şi nu juridică: „Aceşti oameni l-au lipsit de viaţă fără judecată pe preşedintele, ales în mod legal, al unui raion. Lipsirea de viaţă contravine normelor europene – chiar şi lipsirea de viaţă în baza unei decizii judecătoreşti. Iar aici a fost impuşcat un om fără judecată. Şi întreaga vină a Transnistriei constă în faptul că, vedeţi voi, pe aceşti bandiţi sau terorişti i-a judecat nu instanţa cea care trebuia. Să presupunem că ar avea dreptate şi că da, nu era judecătoria cea care trebuie, dar haideţi să punem pe cântar – o judecătorie care nu are acte în regulă şi nişte oameni care au comis crime…”
În acelaşi timp, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, Michael Kirby şi-a exprimat vineri la Tiraspol regretul că decizia Curţii Europene nu a fost îndeplinită de către oficialităţile transnistrene: „În opinia noastră, orice regim, aici sau în altă parte, trebuie să respecte deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului. Şi nu contează autorităţile cărei regiuni refuză să dea curs acestor sentinţe – suntem în orice caz dezamăgiţi de astfel de decizii.”
Michael Kirby este primul ambasador al Statelor Unite in Republica Moldova care a vizitat Tiraspolul. La oficiul OSCE de la Tiraspol, în cadrul unei întâlniri cu reprezentaţi ai organizaţiilor neguvernamenale şi ai presei din Transnistria, ambasadorul Kirby a declarat că îşi doreşte ca rolul Statelor Unite în regiune să crească. Şi iată cum: „Avem programe de schmburi de studenţi, copii şi adulţi, care permit locuitorilor Transnistriei să meargă în SUA pentru traininguri sau stagieri pentru a învăţa acooo şi a vedea viaţa de acolo. Ne-am dori de asemenea să extindem colaborarea culturală şi programul Work ang Travel, în cadrul căruia studenţii pot merge să lucreze în vacanţa de vară în Statele Unite – pentru a învăţa o limbă, a vedea o ţară nouă şi a câştiga nişte bani. Această comunicare cu locuitorii Transnistriei va permite cred să fie înlăturate unele mituri şi opinii preconcepute legate de Statele Unite.”
Michael Kirby s-a arătat mulţumit de faptul că nu a fost împiedicat să vină în Transnistria. Şi asta, pentru că în luna mai dimplomaţi ai Ambasadei americane au fost opriţi, de cinci ori, să ajungă la Tiraspol.
--------------------
Săptămâna trecută copiii – mai mici şi mai mari – dar şi părinţii lor – au sărbătorit Ziua Internaţională a copiilor. Sărbătoarea, instituită în 1949, avea ca scop protejarea copiilor de pericolul războiului. Anul acesta manifestările consacrate Zilei Copiilor au avut loc în condiţiile unui buget auster, pe fundalul crizei bugetare din Transnistria. Totuşi, autorităţile locale au încercat să nu lipsească copiii de sărbătoare. Despre cum a fost ziua de 1 iunie la Râbniţa, ne povesteşte corespondenta noastră Valeria Odenţova. ( relatarea ei vă este prezentată de Radu Benea)
Iar la Tiraspol, corespondenta noastră Natalia Tkaciuk a vizitat grădiniţa 44 pentru copiii cu deficienţe de vedere (slabovideshchiii): (relatarea ei vă este prezentată de Elena Cioina)
Pe de altă parte, psihologul Ina Şevcenko spune că ea şi-a ajutat propriii ei copii să rezolve problema timpului liber, gâsindu-le ocupatii pe plac.
Dragi ascultători, realizatoarea emisiunii de astăzi, Lina Grâu, vă mulţumeste pentru atenţie, şi vă dă o nouă întâlnire, la dialog, săptămâna viitoare – la aceeaşi oră, pe aceeaşi frecvenţă.