Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.
Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colegul meu, Valeriu Caţer.
Ştiri: ----------------------------------------------------------------------------------------------------------
Reprezentantul Special al Uniunii Europene pentru Republica Moldova, Kalman Mizsei, a declarat, vineri, că negocierile în problema Transnistriei ar putea fi reluate la sfîrşitul lui iunie, dar că nu există deocamdată acceptul Tiraspolului. Administraţia de la Tiraspol cere mai întîi anularea regimului vamal introdus acum un an pentru exportul mărfurilor transnistrene. Kalman Mizsei: „La Tiraspol se vorbeste alteori despre blocada economica. Cum se poate afirma asa ceva daca tocmai la ei se percepe un impozit de suta la suta pentru oprice marfuri moldovenesti”. Conflictul transnistrean, a mai declarat reprezentantul Uniunii Europene, nu este nici unul religios si nici etnic, ci un conflict de interese si este cazul ca el sa fie solutionat.
Preşedinţii Vladimir Voronin şi Vladimir Putin au discutat perspectiva reglementării transnistrene la summitul CSI din 10 iunie din Sankt Peterburg. În ajunul întrevederii, Chişinăul a respins acuzaţiile că ar purta negocieri secrete cu Moscova pentru semnarea unui plan de soluţionare definitivă a problemei Transnistriei.
Vineri, la Chişinău s-a aflat secretarul adjunct al Consiliului de securitate al Rusiei, Iuri Zubakov, care a discutat cu Voronin detalii ale unei noi întălniri pe care preşedintele moldovean o va avea cu Vladimir Putin la sfîrşitul lui iunie.
Preşedinţia germană a Uniunii Europene a îndemnat membrii Consiliului de Securitate al ONU sa-si intensifice eforturile pentru a adopta o noua rezolutie asupra Kosovo, dupa esecul summit-ului G8 de a gasi o pozitie comuna. Totodată, preşedintele Statelor Unite, George Bush, a declarat luni la Sofia: “A venit vremea sa inaintam cu planul Ahtisari. America crede ca se cuvine ca Kosovo sa fie independent” Pe de altă parte, Moscova a acuzat Occidentul ca ar pregăti un scenariu unilateral pentru independenţa Kosovo.
Uniunea Europeană şi Serbia reiau negocierile asupra Acordului de Stabilizare şi Asociere, suspendate cu aproximativ un an în urmă. Comisarul european pentru extindere, a avertizat că negocierile se vor încheiea numai dacă Belgradul îi va aresta pe toţi suspecţii de crime de război.
Conferinţa de la Viena a ţărilor semnatare ale Tratutului privind armele convenţionale din Europa s-a încheiat fără nici un progres. Discuţiile sunt în impas din cauza cererii Alianţei Nord Atlantice ca Rusia să-şi retragă trupele din Moldova şi Georgia. Delegaţia moldoveană şi-a declarat nemulţumirea faţă de lipsa de transparenţă a informaţiilor privind trupele şi armamentul din regiunea transnistreană şi a cerut modificarea mecanismului de menţinere a păcii din zonă. Poziţia delegaţiei moldovene a fost sprijinită de statele semnatare ale tratatului din Alianţa Nord-Atlantică şi de Georgia, Azerbaidjan şi Ucraina.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Dragi ascultatori, invitatul emisiunii noastre de astăzi este Vladimir Coval, redactor-şef adjunct al ziarului Adevărul Nistrean, pe care l-am întrebat mai întîi care din evenimentele săptămânii trecute i s-au părut mai importante.
Vladimir Coval: „Întîlnirea de la Sankt Peterburg dintre preşedinţii Vladimir Voronin şi Vladimir Putin a fost cred că cel mai important eveniment. Au existat multe zvonuri în jurul acestei întălniri privind posibilitatea semnării unui document separat de reglementare a definitivă a problemei transnistrene, de tipul planului Kozak. Dar faptul că n-a fost semnat nici un fel de document, vorbeşte probabil despre faptul că toate astea au fost un fel de campanie PR în jurul soluţionării problemei Transnistriei. Afirmaţiile că se poartă nişte tratative separate între Moldova şi Rusia, că problema transnistreană va fi rezolvată, că preşedintele Smirnov pînă în toamnă îşi va da demisia şi vor fi organizate alegeri noi prezidenţiale la care, după ipotezele, iarăşi, ale unor analişti politici, preşedintele Sovietului suprem, Şevciuc, va fi prima candidatură, pentru acea primă etapă de unificare a Transnistriei şi Moldovei – toate aceste idei nu se bazează pe nimic, pentru că în interiorul Transnistriei, conducerea de toate nivelele se simte destul de liniştit, în ciuda tuturor discuţiilor din jurul acestei probleme”.
Zvonurile despre înlăturarea sa în toamnă şi anunţarea de alegeri anticipate au fost infirmate categoric de însuşi Igor Smirnov, vineri, într-o conferinţă de presă: „Ştiţi, am auzit atîtea lucruri de-a lungul vieţii în statul nostru... Dăunăzi şi soţia mea mă întrebă – tu cînd pleci? Înţelegeţi cum acţionează aceste lucruri? Dar toate astea, sînt nişte aberaţii despre care nici nu merită să vorbeşti”.
Dincolo de zvonuri, unii experţi şi politicieni continuă totuşi să vorbească despre faptul că Rusia ar fi astăzi mai interesată ca oricînd să găsească un compromis în problema transnistreană. Printre aceştia – şi fostul prim-vicepremier al Rusiei, Boris Nemţov, astăzi unul din liderii opoziţiei din Rusia.
Boris Nemţov a acordat Europei Libere un interviu în exclusivitate, în timpul vizitei pe care a făcut-o la sediul postului nostru de radio de la Praga. Colega mea Ileana Giurchescu l-a întrebat mai întîi ce tactica, în opinia sa, ar fi mai eficienta in relatia cu Rusia pentru a obtine o rezolvare a conflictelor inghetate: cea de confruntare deshisa, dusa, in principiu, de Georgia sau cea de compromis "indecis" practicata de Moldova?
Boris Nemţov: „Am avut o experienţă foarte proastă. Am avut multe probleme, confruntări ş.a.m.d. cu Moldova şi Smirnov. Şi, în opinia mea, nici ruşii şi nici măcar Putin nu sînt interesaţi să exacerbeze confruntările. Avem multe probleme legate de graniţe şi nu cred că Putin vrea probleme în plus. Pe de altă parte, probabil că Putin îşi dă seama ce hram poartă Smirnov, care desigur e loial la nivel declarativ, dar al cărui regim e adevărata problemă, nu numai pentru Moldova, ci pentru toată lumea”.
La întrebarea de este deranjata Moscova de politica lui Smirnov, fostul vicepremier rus a răspuns: „El vrea să i se dea voie să fie corupt şi în acelaşi timp independent. Vrea să obţină sprijin din partea Rusiei, dar fără să dea ceva în schimb. Pentru că nu doreşte ca Moscova să aibă cu adevărat controlul, să zicem, să-l demită şi să-l înlocuiască cu cineva de la KGB de exemplu. Obiectivul lui Smirnov este să obţină sprijin, bani şi protecţie politică şi în acelaşi timp să-şi continue politica, fără nici un fel de influenţă reală din partea Rusiei. Din acest motiv, politica de compromis ar putea fi mai eficientă, mai realistă decât confruntarea”.
De ce ar fi acum Rusia mai interesata de un compromis in problema transnistreana, decit era cu un an in urma, l-am mai întrebat pe Boris Nemţov.
Boris Nemţov: „Să privim lucrurile din unghiul Kremlinului, care are în cea mai mare parte probleme şi inamici de jur împrejur. Iar acesta este un rezultat al politicii lui Putin. Putin are nevopie de un succes şi dacă se ajunge la o soluţie de compromis în privinţa Moldovei, asta va fi bine pentru Putin ca să poată spune după aceea – da, am avem un conflict, ne-am certat cu Voronin , uneori chiar şi cu oficialităţile de la Tiraspol, dar am ajuns în cele din urmă la un compromis. În al doilea rînd, nu cred că un compromis între Tiraspol şi Chişinău va fi împotriva intereselor Rusiei. Pentru că avem multe probleme la noi în ţara noastră şi nu cred că Putin vrea una în plus”.
--------------------------
Săptămîna trecută, pe plan internaţional au continuat discuţiile în jurul problemei Kosovo, după eşecul summitului G-8 de a găsi o poziţie comună. Preşedintele Statelor Unite, George Bush, a declarat că a venit vremea să se înainteze cu planul Ahtisaari, întrucît Kosovo se cuvine sa fie independent. La Washington si in mai multe capitale europene creste ingrijorarea ca o aminare a gasirii unei solutii pentru Kosovo ar putea sa se ajungă la o situatie exploziva in Kosovo.
Pe de altă parte, Moscova a acuzat Occidentul că ar pregăti un scenariu unilateral pentru independenţa Kosovo. Iar preşedintele Vladimir Putin a pus încă o data solutia Kosovo în legătură cu solutia asa-ziselor conflicte inghetate din spatiul fostei Uniuni Sovietice: „Stiti ca intotdeauna noi pornim de la principiul integritatii teritoriale. Din nefericire insa, se fac incercari de a erada aceste principii de baza. Si asta, desigur, ne creaza probleme in spatiul post sovietic”.
L-am întrebat pe invitatul emisiunii noastre, Vladimir Coval, cum se explică schimbarea de accente în poziţia Rusiei faţă de problema Kosovo, pe de o parte, şi republicile nerecunoscute din spaţiul CSI, de partea cealaltă?
Vladimir Coval: „Rusia cred că încă nu şi-a precizat poziţia sa nu numai în legătură cu Kosovo, dar şi în relaţiile cu Transnistria, Osetia de sud şi Abhazia. Neputinţa de a hotărî în ce direcţie trebuie să se mişte – asta e problema-cheie a comportamentului Rusiei în această problemă. Dar există cred că şi un aspect legat de posibilitatea unui tîrg între jucătorii de rang mai mare. Fiindcă, totuşi, şi problema Kosovo, şi problema transnistreană, şi a Anhaziei, Osetiei de Sud – ele sînt, de fapt, doar nişte elemente mai mici în acel joc pe care îl joacă ţările mari”.
Ce reprezintă regiunea Kosovo? O scurtă incursiune în istoria acestei provincii, de la corespondentul nostru la Bruxelles, Dan Alexe.
Invers faţă de ce ne-am fi aşteptat, bătălia de la Kosovo Polie, altfel zis în sîrbă, de la Cîmpia Mierlei, nu a fost o victorie a sîrbilor asupra turcilor sau asupra albanezilor, ci o teribilă înfrîngere. Mai mult, la acel moment, sîrbii şi albanezii luptau împreună, albanezii fiind atunci creştini şi aliaţi cu sîrbii în faţa acestei primejdii venite din Anatolia, care erau turcii. Sultanul Murad al turcilor a strîns o armată importantă şi a pornit spre inima Balcanilor, unde în iunie 1389, lîngă Priştina de astăzi, pe locul numit Kosovo-Polie, Cîmpia Mierlei, s-a întîlnit cu oastea cneazului sîrb Lazăr, oaste compusă din sîrbi, albanezi, valahi – adică aromâni, şi bulgari. Deşi sultanul Murad a fost omorît în bătălie, turcii au cîştigat. Kosovo Polie a intrat în motologia şi în folclorul sîrbilor, fiind punctul, momentul mitic, începînd de la care turcii au cucerit Serbia şi Balcanii. Mitic, pentru că puţine lucruri în mitologia sîrbească din jurul acestei bătălii corespund realităţii. În primul rînd, turcii au învins atunci numai pe jumătate. Sultanul a murit în bătălie, iar armata turcă s-a retras. Apoi, e interesant de subliniat că o bună parte din grosul armatei creştine care s-a opus turcilor, era compusă din albanezi. Albanezii şi sîrbii din Bosnia aveau să se convertească la Islam numai după aceea. Totuşi, dat fiind că, încetul cu încetul, în timpul Imperiului Otoman, albanezii musulmani aveau să se stabilească în Kosovo pînă la a forma nouă zecimi din populaţie, acest fapt a dus la o aversiune definitivă a sîrbilor împotriva vechilor lor aliaţi, turciţi acum, albanezii. În iunie 1989, în momentul comemorării a 600 de ani de la bătălie, circa un milion de sîrbi din toată Iugoslavia, s-au strîns pe Kosovo Polie, unde secretarul de partid, aflat în fruntea administraţiei sîrbe de la Belgrad, Slobodan Miloshevic, le-a anunţat, printre urale, anularea autonomiei regiunii Kosovo şi anexarea ei de către Serbia. Se poate spune că acela a fost începutul războaielor civile din Iugoslavia. Ironia istoriei, la 2 km de Kosovo Polie şi de monumentul înălţat acolo de autorităţile comuniste, se ridică şi astăzi micul mausoleu al sultanului Murad, mort pe cîmpul de luptă, într-o bătălie care nici astăzi nu a luat sfîrşit.
Am încercat să aflăm ce ştiu şi ce cred locuitorii Tiraspolului despre problema Kosovo şi dacă un eventual statut de independenţă al Kosovo ar putea sau nu deveni un precedent pentru Transnistria spre exemplu.
„Sînt solidar cu Putin – statul trebuie să fie unitar, iar dacă-l divizăm, atunci ar trebui să le divizăm pe toate odată”.
„Mă interesează foarte mult problema Kosovo, pentru că e legată şi de recunoaşterea Transnitriei. Este o problemă foarte interesantă, dar complicată”.
„Cred că acestei provincii NU trebuie să i se dea independenţă, pentru că principiul integrităţii statului şi a hotarelor trebuie să fie respectat”.
„Nu voi comenta această problemă. Pentru că, în opinia mea, va fi greu să aplici modelul Kosovo în raport cu Transnistria”.
„Kosovo? Uau! Nu cred nimic, pentru că nu mă interesează politica”.
„Cred că e corect să se separe de Serbia, pentru că asta îşi doreşte poporul”.
„S-au făcut multe lucruri rele acolo şi n-ar fi corect să se separe. Dar, ca să nu existe noi jertfe, cred că, totuşi, e mai bine să se despartă. Numai de dragul oamenilor, mai mult – nu”.
„Cunosc problema Kosovo. Am avut ocazia să-i cunosc bine şi pe albanezi şi pe sîrbi. De aceea, sînt convins că regiunea Kosovo va obţine independenţă, DAR acest lucru NU se va răsfrînge asupra Transnistriei”.
Opinii culese la intimplare pe străzile din Tiraspol. Doamnelor si domnilor, cele 15 minute de Dialog la Europa Liberă se apropie de sfîrşit. Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte - toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colegul meu, Valeriu Caţer.
Ştiri: ----------------------------------------------------------------------------------------------------------
Reprezentantul Special al Uniunii Europene pentru Republica Moldova, Kalman Mizsei, a declarat, vineri, că negocierile în problema Transnistriei ar putea fi reluate la sfîrşitul lui iunie, dar că nu există deocamdată acceptul Tiraspolului. Administraţia de la Tiraspol cere mai întîi anularea regimului vamal introdus acum un an pentru exportul mărfurilor transnistrene. Kalman Mizsei: „La Tiraspol se vorbeste alteori despre blocada economica. Cum se poate afirma asa ceva daca tocmai la ei se percepe un impozit de suta la suta pentru oprice marfuri moldovenesti”. Conflictul transnistrean, a mai declarat reprezentantul Uniunii Europene, nu este nici unul religios si nici etnic, ci un conflict de interese si este cazul ca el sa fie solutionat.
Preşedinţii Vladimir Voronin şi Vladimir Putin au discutat perspectiva reglementării transnistrene la summitul CSI din 10 iunie din Sankt Peterburg. În ajunul întrevederii, Chişinăul a respins acuzaţiile că ar purta negocieri secrete cu Moscova pentru semnarea unui plan de soluţionare definitivă a problemei Transnistriei.
Vineri, la Chişinău s-a aflat secretarul adjunct al Consiliului de securitate al Rusiei, Iuri Zubakov, care a discutat cu Voronin detalii ale unei noi întălniri pe care preşedintele moldovean o va avea cu Vladimir Putin la sfîrşitul lui iunie.
Preşedinţia germană a Uniunii Europene a îndemnat membrii Consiliului de Securitate al ONU sa-si intensifice eforturile pentru a adopta o noua rezolutie asupra Kosovo, dupa esecul summit-ului G8 de a gasi o pozitie comuna. Totodată, preşedintele Statelor Unite, George Bush, a declarat luni la Sofia: “A venit vremea sa inaintam cu planul Ahtisari. America crede ca se cuvine ca Kosovo sa fie independent” Pe de altă parte, Moscova a acuzat Occidentul ca ar pregăti un scenariu unilateral pentru independenţa Kosovo.
Uniunea Europeană şi Serbia reiau negocierile asupra Acordului de Stabilizare şi Asociere, suspendate cu aproximativ un an în urmă. Comisarul european pentru extindere, a avertizat că negocierile se vor încheiea numai dacă Belgradul îi va aresta pe toţi suspecţii de crime de război.
Conferinţa de la Viena a ţărilor semnatare ale Tratutului privind armele convenţionale din Europa s-a încheiat fără nici un progres. Discuţiile sunt în impas din cauza cererii Alianţei Nord Atlantice ca Rusia să-şi retragă trupele din Moldova şi Georgia. Delegaţia moldoveană şi-a declarat nemulţumirea faţă de lipsa de transparenţă a informaţiilor privind trupele şi armamentul din regiunea transnistreană şi a cerut modificarea mecanismului de menţinere a păcii din zonă. Poziţia delegaţiei moldovene a fost sprijinită de statele semnatare ale tratatului din Alianţa Nord-Atlantică şi de Georgia, Azerbaidjan şi Ucraina.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Dragi ascultatori, invitatul emisiunii noastre de astăzi este Vladimir Coval, redactor-şef adjunct al ziarului Adevărul Nistrean, pe care l-am întrebat mai întîi care din evenimentele săptămânii trecute i s-au părut mai importante.
Vladimir Coval: „Întîlnirea de la Sankt Peterburg dintre preşedinţii Vladimir Voronin şi Vladimir Putin a fost cred că cel mai important eveniment. Au existat multe zvonuri în jurul acestei întălniri privind posibilitatea semnării unui document separat de reglementare a definitivă a problemei transnistrene, de tipul planului Kozak. Dar faptul că n-a fost semnat nici un fel de document, vorbeşte probabil despre faptul că toate astea au fost un fel de campanie PR în jurul soluţionării problemei Transnistriei. Afirmaţiile că se poartă nişte tratative separate între Moldova şi Rusia, că problema transnistreană va fi rezolvată, că preşedintele Smirnov pînă în toamnă îşi va da demisia şi vor fi organizate alegeri noi prezidenţiale la care, după ipotezele, iarăşi, ale unor analişti politici, preşedintele Sovietului suprem, Şevciuc, va fi prima candidatură, pentru acea primă etapă de unificare a Transnistriei şi Moldovei – toate aceste idei nu se bazează pe nimic, pentru că în interiorul Transnistriei, conducerea de toate nivelele se simte destul de liniştit, în ciuda tuturor discuţiilor din jurul acestei probleme”.
Zvonurile despre înlăturarea sa în toamnă şi anunţarea de alegeri anticipate au fost infirmate categoric de însuşi Igor Smirnov, vineri, într-o conferinţă de presă: „Ştiţi, am auzit atîtea lucruri de-a lungul vieţii în statul nostru... Dăunăzi şi soţia mea mă întrebă – tu cînd pleci? Înţelegeţi cum acţionează aceste lucruri? Dar toate astea, sînt nişte aberaţii despre care nici nu merită să vorbeşti”.
Dincolo de zvonuri, unii experţi şi politicieni continuă totuşi să vorbească despre faptul că Rusia ar fi astăzi mai interesată ca oricînd să găsească un compromis în problema transnistreană. Printre aceştia – şi fostul prim-vicepremier al Rusiei, Boris Nemţov, astăzi unul din liderii opoziţiei din Rusia.
Boris Nemţov a acordat Europei Libere un interviu în exclusivitate, în timpul vizitei pe care a făcut-o la sediul postului nostru de radio de la Praga. Colega mea Ileana Giurchescu l-a întrebat mai întîi ce tactica, în opinia sa, ar fi mai eficienta in relatia cu Rusia pentru a obtine o rezolvare a conflictelor inghetate: cea de confruntare deshisa, dusa, in principiu, de Georgia sau cea de compromis "indecis" practicata de Moldova?
Boris Nemţov: „Am avut o experienţă foarte proastă. Am avut multe probleme, confruntări ş.a.m.d. cu Moldova şi Smirnov. Şi, în opinia mea, nici ruşii şi nici măcar Putin nu sînt interesaţi să exacerbeze confruntările. Avem multe probleme legate de graniţe şi nu cred că Putin vrea probleme în plus. Pe de altă parte, probabil că Putin îşi dă seama ce hram poartă Smirnov, care desigur e loial la nivel declarativ, dar al cărui regim e adevărata problemă, nu numai pentru Moldova, ci pentru toată lumea”.
La întrebarea de este deranjata Moscova de politica lui Smirnov, fostul vicepremier rus a răspuns: „El vrea să i se dea voie să fie corupt şi în acelaşi timp independent. Vrea să obţină sprijin din partea Rusiei, dar fără să dea ceva în schimb. Pentru că nu doreşte ca Moscova să aibă cu adevărat controlul, să zicem, să-l demită şi să-l înlocuiască cu cineva de la KGB de exemplu. Obiectivul lui Smirnov este să obţină sprijin, bani şi protecţie politică şi în acelaşi timp să-şi continue politica, fără nici un fel de influenţă reală din partea Rusiei. Din acest motiv, politica de compromis ar putea fi mai eficientă, mai realistă decât confruntarea”.
De ce ar fi acum Rusia mai interesata de un compromis in problema transnistreana, decit era cu un an in urma, l-am mai întrebat pe Boris Nemţov.
Boris Nemţov: „Să privim lucrurile din unghiul Kremlinului, care are în cea mai mare parte probleme şi inamici de jur împrejur. Iar acesta este un rezultat al politicii lui Putin. Putin are nevopie de un succes şi dacă se ajunge la o soluţie de compromis în privinţa Moldovei, asta va fi bine pentru Putin ca să poată spune după aceea – da, am avem un conflict, ne-am certat cu Voronin , uneori chiar şi cu oficialităţile de la Tiraspol, dar am ajuns în cele din urmă la un compromis. În al doilea rînd, nu cred că un compromis între Tiraspol şi Chişinău va fi împotriva intereselor Rusiei. Pentru că avem multe probleme la noi în ţara noastră şi nu cred că Putin vrea una în plus”.
--------------------------
Săptămîna trecută, pe plan internaţional au continuat discuţiile în jurul problemei Kosovo, după eşecul summitului G-8 de a găsi o poziţie comună. Preşedintele Statelor Unite, George Bush, a declarat că a venit vremea să se înainteze cu planul Ahtisaari, întrucît Kosovo se cuvine sa fie independent. La Washington si in mai multe capitale europene creste ingrijorarea ca o aminare a gasirii unei solutii pentru Kosovo ar putea sa se ajungă la o situatie exploziva in Kosovo.
Pe de altă parte, Moscova a acuzat Occidentul că ar pregăti un scenariu unilateral pentru independenţa Kosovo. Iar preşedintele Vladimir Putin a pus încă o data solutia Kosovo în legătură cu solutia asa-ziselor conflicte inghetate din spatiul fostei Uniuni Sovietice: „Stiti ca intotdeauna noi pornim de la principiul integritatii teritoriale. Din nefericire insa, se fac incercari de a erada aceste principii de baza. Si asta, desigur, ne creaza probleme in spatiul post sovietic”.
L-am întrebat pe invitatul emisiunii noastre, Vladimir Coval, cum se explică schimbarea de accente în poziţia Rusiei faţă de problema Kosovo, pe de o parte, şi republicile nerecunoscute din spaţiul CSI, de partea cealaltă?
Vladimir Coval: „Rusia cred că încă nu şi-a precizat poziţia sa nu numai în legătură cu Kosovo, dar şi în relaţiile cu Transnistria, Osetia de sud şi Abhazia. Neputinţa de a hotărî în ce direcţie trebuie să se mişte – asta e problema-cheie a comportamentului Rusiei în această problemă. Dar există cred că şi un aspect legat de posibilitatea unui tîrg între jucătorii de rang mai mare. Fiindcă, totuşi, şi problema Kosovo, şi problema transnistreană, şi a Anhaziei, Osetiei de Sud – ele sînt, de fapt, doar nişte elemente mai mici în acel joc pe care îl joacă ţările mari”.
Ce reprezintă regiunea Kosovo? O scurtă incursiune în istoria acestei provincii, de la corespondentul nostru la Bruxelles, Dan Alexe.
Invers faţă de ce ne-am fi aşteptat, bătălia de la Kosovo Polie, altfel zis în sîrbă, de la Cîmpia Mierlei, nu a fost o victorie a sîrbilor asupra turcilor sau asupra albanezilor, ci o teribilă înfrîngere. Mai mult, la acel moment, sîrbii şi albanezii luptau împreună, albanezii fiind atunci creştini şi aliaţi cu sîrbii în faţa acestei primejdii venite din Anatolia, care erau turcii. Sultanul Murad al turcilor a strîns o armată importantă şi a pornit spre inima Balcanilor, unde în iunie 1389, lîngă Priştina de astăzi, pe locul numit Kosovo-Polie, Cîmpia Mierlei, s-a întîlnit cu oastea cneazului sîrb Lazăr, oaste compusă din sîrbi, albanezi, valahi – adică aromâni, şi bulgari. Deşi sultanul Murad a fost omorît în bătălie, turcii au cîştigat. Kosovo Polie a intrat în motologia şi în folclorul sîrbilor, fiind punctul, momentul mitic, începînd de la care turcii au cucerit Serbia şi Balcanii. Mitic, pentru că puţine lucruri în mitologia sîrbească din jurul acestei bătălii corespund realităţii. În primul rînd, turcii au învins atunci numai pe jumătate. Sultanul a murit în bătălie, iar armata turcă s-a retras. Apoi, e interesant de subliniat că o bună parte din grosul armatei creştine care s-a opus turcilor, era compusă din albanezi. Albanezii şi sîrbii din Bosnia aveau să se convertească la Islam numai după aceea. Totuşi, dat fiind că, încetul cu încetul, în timpul Imperiului Otoman, albanezii musulmani aveau să se stabilească în Kosovo pînă la a forma nouă zecimi din populaţie, acest fapt a dus la o aversiune definitivă a sîrbilor împotriva vechilor lor aliaţi, turciţi acum, albanezii. În iunie 1989, în momentul comemorării a 600 de ani de la bătălie, circa un milion de sîrbi din toată Iugoslavia, s-au strîns pe Kosovo Polie, unde secretarul de partid, aflat în fruntea administraţiei sîrbe de la Belgrad, Slobodan Miloshevic, le-a anunţat, printre urale, anularea autonomiei regiunii Kosovo şi anexarea ei de către Serbia. Se poate spune că acela a fost începutul războaielor civile din Iugoslavia. Ironia istoriei, la 2 km de Kosovo Polie şi de monumentul înălţat acolo de autorităţile comuniste, se ridică şi astăzi micul mausoleu al sultanului Murad, mort pe cîmpul de luptă, într-o bătălie care nici astăzi nu a luat sfîrşit.
Am încercat să aflăm ce ştiu şi ce cred locuitorii Tiraspolului despre problema Kosovo şi dacă un eventual statut de independenţă al Kosovo ar putea sau nu deveni un precedent pentru Transnistria spre exemplu.
„Sînt solidar cu Putin – statul trebuie să fie unitar, iar dacă-l divizăm, atunci ar trebui să le divizăm pe toate odată”.
„Mă interesează foarte mult problema Kosovo, pentru că e legată şi de recunoaşterea Transnitriei. Este o problemă foarte interesantă, dar complicată”.
„Cred că acestei provincii NU trebuie să i se dea independenţă, pentru că principiul integrităţii statului şi a hotarelor trebuie să fie respectat”.
„Nu voi comenta această problemă. Pentru că, în opinia mea, va fi greu să aplici modelul Kosovo în raport cu Transnistria”.
„Kosovo? Uau! Nu cred nimic, pentru că nu mă interesează politica”.
„Cred că e corect să se separe de Serbia, pentru că asta îşi doreşte poporul”.
„S-au făcut multe lucruri rele acolo şi n-ar fi corect să se separe. Dar, ca să nu existe noi jertfe, cred că, totuşi, e mai bine să se despartă. Numai de dragul oamenilor, mai mult – nu”.
„Cunosc problema Kosovo. Am avut ocazia să-i cunosc bine şi pe albanezi şi pe sîrbi. De aceea, sînt convins că regiunea Kosovo va obţine independenţă, DAR acest lucru NU se va răsfrînge asupra Transnistriei”.
Opinii culese la intimplare pe străzile din Tiraspol. Doamnelor si domnilor, cele 15 minute de Dialog la Europa Liberă se apropie de sfîrşit. Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte - toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.