Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.
Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colegul meu, Valeriu Caţer.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
Preşedinţii Vladimir Voronin şi Vladimir Putin s-au întîlnit vineri la Moscova, pentru a doua oară în ultimele 2 săptămîni. Preşedintele Putin a declarat că o serie de probleme în relaţiile cu Moldova au fost deblocate, cum ar fi exportul producţiei agricole şi a vinului moldovenesc, dar sînt probleme care necesită a fi discutate, în particular, problema transnistreană.
Путин: ряд вопросов в отношениях РФ с Молдавией разблокирован, но есть проблемы, которые требуют обсуждения, в частности, Приднестровье
Uniunea Europeană a prelungit pînă în 2009 mandatul misiunii sale de monitorizare a frontierei moldo-ucrainene. Ministrul ucrainean de externe, Arsenii Iaţeniuk, a declarat că această misiune are o funcţie politică importantă, fiind unul din instrumentele reglementării transnistrene. „Problema transnistreană nu poate fi soluţionată într-un format unilateral. Vreau să subliniez încă odată – astea-s trupele străine de la graniţa cu Ucraina, asta-i gaura gri ce exista la hotarul Ucrainei. Astea-s pierderile economice pe care Ucraina şi le-a asumat în 2005 pentru a introduce noul regim de operaţiuni de export-import. Trebuie să înţelegem clar că orice negocieri în format unilateral sau bilateral vor agrava problema transnistreană şi n-o va rezolva”, a mai declarat ministrul ucrainan de externe, vineri la Odesa.
Ministrul de externe al Germaniei Frank-Walter Steinmeier, a cărui ţară deţine preşedinţia Uniunii Europene, şi-a exprimat speranţa că diferendul transnistrean va fi rezolvat curînd. Vorbind la Luxemburg, unde a primit vizita preşedintelui moldovean Vladimir Voronin, şeful diplomaţiei germane a spus că aşa numitul conflict îngheţat transnistrean durează de prea multă vreme şi riscă să escaladeze.
Preseditnele Republicii Moldova, Vladimir Voronin a cerut, La Luxemburg, inlocuirea actualei forte de pacificatori din Transnistria cu o misiune internetionala de observatori civili. Pe de alta parte, marti, la summitul GUAM s-a propus crearea unui forte GUAM de mentinere a pacii – propunere sustinuta de Ucraina dar respinsa de Moldova, din cauza caracterului militar ale acestei forte.
Rusia a respins o propunere revizuita pentru o rezolutie a Consiliului de securitate ONU in ceea ce priveste statutul final al provinciei Kosovo din Serbia. Statele Unite si aliatii lor europeni au propus aminarea cu patru luni a punerii in aplicare a planului Ahtissari, care acorda independenta supravegheata international, pentru regiunea Kosovo din Serbia. Ambasadorul Rusiei la ONU, Vitali Ciurkin a declarat ca in opinia Moscovei noul proiect este, citam, “inacceptabil”.
In cele 4 luni propuse de noua rezolutie Belgradul si Pristina ar urma sa aibe noi negocieri. Aminarea este prezentata drept o concesie facuta Rusiei. Daca in cele patru luni de noi negocieri nu se ajunge la nici un consens, planul Ahtissari ar urma sa intre in vigoare automat. Mai mult, emisarul special american pentru Kosovo, Frank Wisner declara saptamina trecuta ca rezultatul negocierilor nu poate fi decit independenta regiunii.
Marţi, ministrul de externe al Serbiei Vuk Jeremici a spus că ţara sa este gata să ofere provinciei Kosovo dreptul de a se autoguverna, fără să iasă însă din componenţa teritorială a Serbiei.
Uniunea Europeana a inlesnit acordarea de vize pentru Ucraina – copiii pina la 18 ani, pensonarii si alte categorii de cetateni ucrainieni vor putea obtine vize pentru tarile comunitare fara a plati taxe.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Dragi ascultatori, invitatul emisiunii noastre de astăzi este Andrei Safonov, redactor-şef adjunct al ziarului Novaya Gazeta. Dle Safonov, care din evenimentele săptămânii trecute vi se par mai importante?
Andrei Safonov: „Pe lîngă activizarea contactelor moldo-ruse, inclusiv la nivel înalt, despre care vorbeşte acum toată lumea, cred că ar trebui menţionate şi negocierile de la Luxemburg, declaraţia de la Bacu a ţărilor GUAM, întîlnirea anterioară a miniştrilor de externe ai republicilor nerecunoscute şi desigur discuţiile despre o posibila înţelegere moldo-rusă privind reglementarea transnistreană, care se poartă mai mult la nivel de zvonuri, dar oricum toţi continuă să vorbească despre asta”.
Europa Liberă: Ţinînd cont de toate aceste evenimente - întrevederile Voronin-Putin, vizita anterioară a preşedintelui Voronin la Bruxelles şi Luxemburg – la ce evoluţii ne-am putea aştepta în soluţionarea problemei transnistrene, chiar şi la nivel bilateral?
Andrei Safonov: „Cred că ruşii au avut ocazia să semneze un acord bilateral cu Moldova în problema transnistreană încă în anii ‘90. Ba chiar şi în 2000 – cînd fusese propus planul de federalizare al lui Primakov. Dar, de atunci s-a schimbat formatul discuţiilor. Acum în negocieri sunt antrenate şi Ucraina, şi OSCE, şi UE, şi Statele Unite. Poţi, desigur, semna orice înţelegere bilaterală, dar ea nu va funcţiona. Există formatul 5+2 şi nu poţi face abstracţie de el. Să admitem că se va încerca să se propună acum un nou plan de federalizare sau de confederaţie, dar un asemenea plan nu va fi posibil fără sprijinul UE şi al SUA. Aceştia, însă, judecînd după informaţia accesibilă, nu au o poziţie comună cu Rusia în problema transnistreană”.
Europa liberă:
Dle Safonov, ce şanse credeţi că are propunerea Moldovei de a înlocui actualele trupe de menţinere a păcii în Transnistria cu o misiune internaţională de observatori civili? O propunere susţinută şi de Statele Unite, deşi anterior Washingtonul propusese Rusiei ca soluţie de compromis asupra tratatului forţelor convenţionale în Europa, introducerea unui contingent internaţional de căşti albastre în Transnistria.
Andrei Safonov: „Cred că disponibilitatea Rusiei de a face concesii va depinde de noile propuneri ale Statelor Unite privind statutul Kosovo. Probabil că totuşi, se va da un termen de 4 luni pentru găsirea unui compromis între Priştina şi Belgrad, după cum s-a anunţat. Dacă poziţiile acestora nu se vor schimba – este de aşteptat şi o înăsprire a dialogului dintre Moscova şi Washington. Iar în aceste condiţii, Chişinăului şi Tiraspolului nu le rămîne decît să urmărească marii jucători”.
Aţi ascultat opinia invitatului emisiunii noastre, Andrei Safonov, redactor-şef adjunct al ziarului Novaya Gazeta.
Dacă agenda politică a ultimilor săptămîni a fost una supraîncărcată, concediile de vară ale oamenilor simpli încă nu le-a anulat nimeni. Unde şi cum se odihnesc transnistrenii, a încercat să afle corespondenta noastră Natalia Tkaciuk. Relatarea ei vă este prezentată de colega mea, Valeria Viţu.
Cînd aerul se încinge pînă la 30 grade Celsius, oamenii încearcă de obicei să scape de căldură pe malul apei. Cineva îşi ia concediu şi pleacă la mare, alţii preferă plajele din Tiraspol. “Sînt de fapt în vizită aici, din Rusia. Vin la această plajă de-o săptămînă. Îmi place, nu sînt pentru prima dată. Am rude aici, iar la odihnă vin pentru a treia oară”.
Majoritatea orăşenilor, însă, pleacă din Transnistria pe perioada concediilor, spune directorul agenţiei Ecotur-nova, Serghei Alexeev: „Transnistrenii noştri preferă litoralul Mării Negre. Cred că asta se explică prin preţul serviciilor şi un acces mai simplu. Cele mai solicitate sînt staţiunile Koblevo şi Zatoka. Acum preţurile la cazare pe o singură zi sînt de la 10 pînă la 15 dolari de persoană”.
Iulia din Tiraspol spune că în acest an va merge şi ea să se odihnească la Zatoca sau în Crimea, în speranţa că acolo va fi mai ieftin decît în Bulgaria, unde vara trecută odihna a costat-o aproape 600 de euro: „Anul trecut am mers cu prietenii în Bulgaria. Mi-a plăcut foarte mult. Condiţii foarte bune, a fost vesel. Am mers printr-o firmă turistică din Chişinău, pentru că cele de aici nu au o ofertă atît de bogată pentru Bulgaria”.
Operatorii de turism susţin că numărul celor care pleacă la odihnă în Bulgaria, Turcia sau Egipt e în creştere. Cauza - preţul tot mai mare al ofertelor pentru Ucraina.
Cît priveşte odihna în regiunea transnistreană, în ultimii ani, ofertele puţin, dar s-au diversificat. Staţiunile de la Camenca, Dubăsari şi Bender – cunoscute în perioada sovietică – au suportat reparaţii capitale, iar astăzi găzduiesc şi turişti din Rusia sau Ucraina. Pe perioada verii, aceste staţiuni sînt supra-aglomerate. Dacă n-aţi avut norocul să obţineţi un bilet la preţ redus de la vre-o instituţie bugetară sau sindicate, locuri totuşi se pot găsi. Dar, numai dacă vă ţine punga. Pentru că preţul unui sejur de 2 săptămîni este de la 200 pînă la 400 de dolari.
---------------------------------------
De aproape o lună, birourile de paşapoarte din Chişinău sînt luate cu asalt de părinţii care pleacă la mare împreună cu copiii. Şi asta, în ciuda asigurărilor date la nivel înalt atît la Chişinău, cît şi la Kiev că pentru călătoria în Ucraina copiii de pînă la 16 ani nu au nevoie de pasapoarte personale. Corespondenta noastră Olga Jdanîi, a încercat să afle cît mai multe la această temă.
“Vreau la mare, cu mama şi tata”.
Micuţul Nikita va avea în curînd 3 ani. El n-a văzut niciodată marea şi merge pentru prima oară atît de departe – în sătucul Solnecinoe, din Ucraina. Mama lui Nikita, Irina Cebotari, a auzit la ştiri că pe copiii fără paşaport personal, grănicerii ucraineni ar putea să nu-i lase să treacă graniţa.
“Nikita nu are paşaport. Fotografia lui e lipită în paşaportul soţului. L-am sunat pe un cunoscut de la ministerul de externe, care ne-a spus că în Ucraina ar exista o nouă directivă conform căreia copiii minori ar trebui să aibă paşaport ca să poată pleca peste hotare. Probabil se au în vedere copiii ucraineni, dar grănicerii interpretează această directivă ca şi cum toţi copiii, inclusiv moldoveni, ar trebui să aibă paşaport personal”.
A doua zi, la 7 dimineaţa, Irina şi micuţul ei erau deja la secţia de paşapoarte. 50 de dolari pentru perfectarea paşaportului în 5 zile – e o lovitură substanţială asupra bugetului familiei. Dar, dacă vor pierde biletul de odihnă, spune Irina, va fi şi mai dureros.
Am sunat la ministerul de externe să aflăm mai multe amănunte:
- Сum aş putea să merg cu copilul meu în Ucraina? - Plecaţi singură? - Nu, împreună cu soţul. - Atunci plecaţi cu soţul şi copilul cu paşapoartele vostre, iar copilul să fie trecut măcar în unul din ele. - Asta-i tot? Mai mult nu trebuie nimic? - Potrivit înţelegerilor moldo-ucrainene – mai mult nu e nevoie de nimic.
La secţia consulară a ministerului de externe de la Kiev ne-au explicat că probabil oamenii care au fost întorşi de la hotar nu aveau lipită în paşaport fotografia copilului.
„Dacă nu există fotografia în paşaportul dumneavoastră, atunci nu e clar al cui e acest copil. În principiu, dacă e trecut numele lui şi există fotografia - nu ar trebui să existe probleme la trecerea frontierei”.
Pe 8 iunie, în timpul vizitei oficiale de la Kiev a ministrului moldovean de externe, Andrei Stratan, acesta, împreună cu omologul său ucrainean au făcut o declaraţie comună prin care au asigurat presa că regimul de trecere a frontierei a rămas neschimbat şi că neclarităţile ce-au apărut vor fi eliminate. Cu toate acestea, la secţiile de paşapoarte din Chişinău poţi întălni încă mulţi părinţi neliniştiţi, împreună cu copiii lor.
Am încercat să aflăm cum obişnuiesc să-şi petreacă concediul locuitorii din Tiraspol, dar şi cei de la Bender şi Rîbniţa.
„Dac-aş fi avut posibilitatea, aş face cu mare plăcere o călătorie în Egipt. Mi-aşi dori foarte mult să văd piramidele... de regulă, însă, concediiile se rezumă la zilele petrecute la vilă, la munca în grădină şi câteva ieşiri la Liman”.
„Dar oare la noi vara se odihneşte cineva? Parcă vara nu e destul de lucru?”
„Daca ai un servici, ai şi mai multe posibilităţi să-ţi petreci vacanţa”.
„Unde mă vom pleca la odihnă? La mare, la Zatoca sau la poate Odesa”.
„Aşa cum am plecat din Râbniţa, acum câţiva ani, pentru mine cea mai plăcută odihnă e la Râbniţa. Vin aici să mă plimb pe străzile pe care le ştiu din copilărie, să vizitez locurile frumoase din regiune: Stroinţî, Saharna sau Ţipova, unde e totuşi mai greu să ajungi.”
„Călătoresc de regulă prin regiune şi mai departe de Chişinău nu ajung. Dar în acest an intenţionez să-mi deschid viză pentru România, am prieteni acolo care m-au invitat să le fac o vizită”.
„Pe banii care-i voi luna pentru concediu, îmi voi putea permite cel mult o odihnă pe malul Nistrului. Nici chiar la mult solicitata Mare Neagră nu cred că-mi pot permite să ajung”.
„Te poţi odihni şi la plaja noastră transnistreană bineînţeles. Dar apa aici e murdară, şi nici nisip nu prea este”.
„De regulă merg în Rusia în concediu, dar în acest an călătoria nu a reuşit. Aşa că am luat o foiae turistică de la fabrică şi am mers la Odesa, unde stau copii mei. M-am şi odihnit, şi pe copii i-am văzut”.
„În acest an, am hotărât să adun bani, ca să pot să-mi petrec concediul într-un mod mai exotic. Aşa că intenţionăm să plecăm cu copilul nostru în Franţa, la Disney Land”.
„Vara asta am s-o petrec parţial în Crimeia, parţial la rude, în Ucraina. Voi merge la râu, la scăldat şi la băi de soare”.
Opinii culese la intimplare pe străzile din Tiraspol, Râbniţa şi Bender. Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea Dialoguri, la Radio Europa Liberă. Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte să aveţi parte de concedii cît mai plăcute. Aici e Radio Europa Liberă.
Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colegul meu, Valeriu Caţer.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
Preşedinţii Vladimir Voronin şi Vladimir Putin s-au întîlnit vineri la Moscova, pentru a doua oară în ultimele 2 săptămîni. Preşedintele Putin a declarat că o serie de probleme în relaţiile cu Moldova au fost deblocate, cum ar fi exportul producţiei agricole şi a vinului moldovenesc, dar sînt probleme care necesită a fi discutate, în particular, problema transnistreană.
Путин: ряд вопросов в отношениях РФ с Молдавией разблокирован, но есть проблемы, которые требуют обсуждения, в частности, Приднестровье
Uniunea Europeană a prelungit pînă în 2009 mandatul misiunii sale de monitorizare a frontierei moldo-ucrainene. Ministrul ucrainean de externe, Arsenii Iaţeniuk, a declarat că această misiune are o funcţie politică importantă, fiind unul din instrumentele reglementării transnistrene. „Problema transnistreană nu poate fi soluţionată într-un format unilateral. Vreau să subliniez încă odată – astea-s trupele străine de la graniţa cu Ucraina, asta-i gaura gri ce exista la hotarul Ucrainei. Astea-s pierderile economice pe care Ucraina şi le-a asumat în 2005 pentru a introduce noul regim de operaţiuni de export-import. Trebuie să înţelegem clar că orice negocieri în format unilateral sau bilateral vor agrava problema transnistreană şi n-o va rezolva”, a mai declarat ministrul ucrainan de externe, vineri la Odesa.
Ministrul de externe al Germaniei Frank-Walter Steinmeier, a cărui ţară deţine preşedinţia Uniunii Europene, şi-a exprimat speranţa că diferendul transnistrean va fi rezolvat curînd. Vorbind la Luxemburg, unde a primit vizita preşedintelui moldovean Vladimir Voronin, şeful diplomaţiei germane a spus că aşa numitul conflict îngheţat transnistrean durează de prea multă vreme şi riscă să escaladeze.
Preseditnele Republicii Moldova, Vladimir Voronin a cerut, La Luxemburg, inlocuirea actualei forte de pacificatori din Transnistria cu o misiune internetionala de observatori civili. Pe de alta parte, marti, la summitul GUAM s-a propus crearea unui forte GUAM de mentinere a pacii – propunere sustinuta de Ucraina dar respinsa de Moldova, din cauza caracterului militar ale acestei forte.
Rusia a respins o propunere revizuita pentru o rezolutie a Consiliului de securitate ONU in ceea ce priveste statutul final al provinciei Kosovo din Serbia. Statele Unite si aliatii lor europeni au propus aminarea cu patru luni a punerii in aplicare a planului Ahtissari, care acorda independenta supravegheata international, pentru regiunea Kosovo din Serbia. Ambasadorul Rusiei la ONU, Vitali Ciurkin a declarat ca in opinia Moscovei noul proiect este, citam, “inacceptabil”.
In cele 4 luni propuse de noua rezolutie Belgradul si Pristina ar urma sa aibe noi negocieri. Aminarea este prezentata drept o concesie facuta Rusiei. Daca in cele patru luni de noi negocieri nu se ajunge la nici un consens, planul Ahtissari ar urma sa intre in vigoare automat. Mai mult, emisarul special american pentru Kosovo, Frank Wisner declara saptamina trecuta ca rezultatul negocierilor nu poate fi decit independenta regiunii.
Marţi, ministrul de externe al Serbiei Vuk Jeremici a spus că ţara sa este gata să ofere provinciei Kosovo dreptul de a se autoguverna, fără să iasă însă din componenţa teritorială a Serbiei.
Uniunea Europeana a inlesnit acordarea de vize pentru Ucraina – copiii pina la 18 ani, pensonarii si alte categorii de cetateni ucrainieni vor putea obtine vize pentru tarile comunitare fara a plati taxe.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Dragi ascultatori, invitatul emisiunii noastre de astăzi este Andrei Safonov, redactor-şef adjunct al ziarului Novaya Gazeta. Dle Safonov, care din evenimentele săptămânii trecute vi se par mai importante?
Andrei Safonov: „Pe lîngă activizarea contactelor moldo-ruse, inclusiv la nivel înalt, despre care vorbeşte acum toată lumea, cred că ar trebui menţionate şi negocierile de la Luxemburg, declaraţia de la Bacu a ţărilor GUAM, întîlnirea anterioară a miniştrilor de externe ai republicilor nerecunoscute şi desigur discuţiile despre o posibila înţelegere moldo-rusă privind reglementarea transnistreană, care se poartă mai mult la nivel de zvonuri, dar oricum toţi continuă să vorbească despre asta”.
Europa Liberă: Ţinînd cont de toate aceste evenimente - întrevederile Voronin-Putin, vizita anterioară a preşedintelui Voronin la Bruxelles şi Luxemburg – la ce evoluţii ne-am putea aştepta în soluţionarea problemei transnistrene, chiar şi la nivel bilateral?
Andrei Safonov: „Cred că ruşii au avut ocazia să semneze un acord bilateral cu Moldova în problema transnistreană încă în anii ‘90. Ba chiar şi în 2000 – cînd fusese propus planul de federalizare al lui Primakov. Dar, de atunci s-a schimbat formatul discuţiilor. Acum în negocieri sunt antrenate şi Ucraina, şi OSCE, şi UE, şi Statele Unite. Poţi, desigur, semna orice înţelegere bilaterală, dar ea nu va funcţiona. Există formatul 5+2 şi nu poţi face abstracţie de el. Să admitem că se va încerca să se propună acum un nou plan de federalizare sau de confederaţie, dar un asemenea plan nu va fi posibil fără sprijinul UE şi al SUA. Aceştia, însă, judecînd după informaţia accesibilă, nu au o poziţie comună cu Rusia în problema transnistreană”.
Europa liberă:
Dle Safonov, ce şanse credeţi că are propunerea Moldovei de a înlocui actualele trupe de menţinere a păcii în Transnistria cu o misiune internaţională de observatori civili? O propunere susţinută şi de Statele Unite, deşi anterior Washingtonul propusese Rusiei ca soluţie de compromis asupra tratatului forţelor convenţionale în Europa, introducerea unui contingent internaţional de căşti albastre în Transnistria.
Andrei Safonov: „Cred că disponibilitatea Rusiei de a face concesii va depinde de noile propuneri ale Statelor Unite privind statutul Kosovo. Probabil că totuşi, se va da un termen de 4 luni pentru găsirea unui compromis între Priştina şi Belgrad, după cum s-a anunţat. Dacă poziţiile acestora nu se vor schimba – este de aşteptat şi o înăsprire a dialogului dintre Moscova şi Washington. Iar în aceste condiţii, Chişinăului şi Tiraspolului nu le rămîne decît să urmărească marii jucători”.
Aţi ascultat opinia invitatului emisiunii noastre, Andrei Safonov, redactor-şef adjunct al ziarului Novaya Gazeta.
Dacă agenda politică a ultimilor săptămîni a fost una supraîncărcată, concediile de vară ale oamenilor simpli încă nu le-a anulat nimeni. Unde şi cum se odihnesc transnistrenii, a încercat să afle corespondenta noastră Natalia Tkaciuk. Relatarea ei vă este prezentată de colega mea, Valeria Viţu.
Cînd aerul se încinge pînă la 30 grade Celsius, oamenii încearcă de obicei să scape de căldură pe malul apei. Cineva îşi ia concediu şi pleacă la mare, alţii preferă plajele din Tiraspol. “Sînt de fapt în vizită aici, din Rusia. Vin la această plajă de-o săptămînă. Îmi place, nu sînt pentru prima dată. Am rude aici, iar la odihnă vin pentru a treia oară”.
Majoritatea orăşenilor, însă, pleacă din Transnistria pe perioada concediilor, spune directorul agenţiei Ecotur-nova, Serghei Alexeev: „Transnistrenii noştri preferă litoralul Mării Negre. Cred că asta se explică prin preţul serviciilor şi un acces mai simplu. Cele mai solicitate sînt staţiunile Koblevo şi Zatoka. Acum preţurile la cazare pe o singură zi sînt de la 10 pînă la 15 dolari de persoană”.
Iulia din Tiraspol spune că în acest an va merge şi ea să se odihnească la Zatoca sau în Crimea, în speranţa că acolo va fi mai ieftin decît în Bulgaria, unde vara trecută odihna a costat-o aproape 600 de euro: „Anul trecut am mers cu prietenii în Bulgaria. Mi-a plăcut foarte mult. Condiţii foarte bune, a fost vesel. Am mers printr-o firmă turistică din Chişinău, pentru că cele de aici nu au o ofertă atît de bogată pentru Bulgaria”.
Operatorii de turism susţin că numărul celor care pleacă la odihnă în Bulgaria, Turcia sau Egipt e în creştere. Cauza - preţul tot mai mare al ofertelor pentru Ucraina.
Cît priveşte odihna în regiunea transnistreană, în ultimii ani, ofertele puţin, dar s-au diversificat. Staţiunile de la Camenca, Dubăsari şi Bender – cunoscute în perioada sovietică – au suportat reparaţii capitale, iar astăzi găzduiesc şi turişti din Rusia sau Ucraina. Pe perioada verii, aceste staţiuni sînt supra-aglomerate. Dacă n-aţi avut norocul să obţineţi un bilet la preţ redus de la vre-o instituţie bugetară sau sindicate, locuri totuşi se pot găsi. Dar, numai dacă vă ţine punga. Pentru că preţul unui sejur de 2 săptămîni este de la 200 pînă la 400 de dolari.
---------------------------------------
De aproape o lună, birourile de paşapoarte din Chişinău sînt luate cu asalt de părinţii care pleacă la mare împreună cu copiii. Şi asta, în ciuda asigurărilor date la nivel înalt atît la Chişinău, cît şi la Kiev că pentru călătoria în Ucraina copiii de pînă la 16 ani nu au nevoie de pasapoarte personale. Corespondenta noastră Olga Jdanîi, a încercat să afle cît mai multe la această temă.
“Vreau la mare, cu mama şi tata”.
Micuţul Nikita va avea în curînd 3 ani. El n-a văzut niciodată marea şi merge pentru prima oară atît de departe – în sătucul Solnecinoe, din Ucraina. Mama lui Nikita, Irina Cebotari, a auzit la ştiri că pe copiii fără paşaport personal, grănicerii ucraineni ar putea să nu-i lase să treacă graniţa.
“Nikita nu are paşaport. Fotografia lui e lipită în paşaportul soţului. L-am sunat pe un cunoscut de la ministerul de externe, care ne-a spus că în Ucraina ar exista o nouă directivă conform căreia copiii minori ar trebui să aibă paşaport ca să poată pleca peste hotare. Probabil se au în vedere copiii ucraineni, dar grănicerii interpretează această directivă ca şi cum toţi copiii, inclusiv moldoveni, ar trebui să aibă paşaport personal”.
A doua zi, la 7 dimineaţa, Irina şi micuţul ei erau deja la secţia de paşapoarte. 50 de dolari pentru perfectarea paşaportului în 5 zile – e o lovitură substanţială asupra bugetului familiei. Dar, dacă vor pierde biletul de odihnă, spune Irina, va fi şi mai dureros.
Am sunat la ministerul de externe să aflăm mai multe amănunte:
- Сum aş putea să merg cu copilul meu în Ucraina? - Plecaţi singură? - Nu, împreună cu soţul. - Atunci plecaţi cu soţul şi copilul cu paşapoartele vostre, iar copilul să fie trecut măcar în unul din ele. - Asta-i tot? Mai mult nu trebuie nimic? - Potrivit înţelegerilor moldo-ucrainene – mai mult nu e nevoie de nimic.
La secţia consulară a ministerului de externe de la Kiev ne-au explicat că probabil oamenii care au fost întorşi de la hotar nu aveau lipită în paşaport fotografia copilului.
„Dacă nu există fotografia în paşaportul dumneavoastră, atunci nu e clar al cui e acest copil. În principiu, dacă e trecut numele lui şi există fotografia - nu ar trebui să existe probleme la trecerea frontierei”.
Pe 8 iunie, în timpul vizitei oficiale de la Kiev a ministrului moldovean de externe, Andrei Stratan, acesta, împreună cu omologul său ucrainean au făcut o declaraţie comună prin care au asigurat presa că regimul de trecere a frontierei a rămas neschimbat şi că neclarităţile ce-au apărut vor fi eliminate. Cu toate acestea, la secţiile de paşapoarte din Chişinău poţi întălni încă mulţi părinţi neliniştiţi, împreună cu copiii lor.
Am încercat să aflăm cum obişnuiesc să-şi petreacă concediul locuitorii din Tiraspol, dar şi cei de la Bender şi Rîbniţa.
„Dac-aş fi avut posibilitatea, aş face cu mare plăcere o călătorie în Egipt. Mi-aşi dori foarte mult să văd piramidele... de regulă, însă, concediiile se rezumă la zilele petrecute la vilă, la munca în grădină şi câteva ieşiri la Liman”.
„Dar oare la noi vara se odihneşte cineva? Parcă vara nu e destul de lucru?”
„Daca ai un servici, ai şi mai multe posibilităţi să-ţi petreci vacanţa”.
„Unde mă vom pleca la odihnă? La mare, la Zatoca sau la poate Odesa”.
„Aşa cum am plecat din Râbniţa, acum câţiva ani, pentru mine cea mai plăcută odihnă e la Râbniţa. Vin aici să mă plimb pe străzile pe care le ştiu din copilărie, să vizitez locurile frumoase din regiune: Stroinţî, Saharna sau Ţipova, unde e totuşi mai greu să ajungi.”
„Călătoresc de regulă prin regiune şi mai departe de Chişinău nu ajung. Dar în acest an intenţionez să-mi deschid viză pentru România, am prieteni acolo care m-au invitat să le fac o vizită”.
„Pe banii care-i voi luna pentru concediu, îmi voi putea permite cel mult o odihnă pe malul Nistrului. Nici chiar la mult solicitata Mare Neagră nu cred că-mi pot permite să ajung”.
„Te poţi odihni şi la plaja noastră transnistreană bineînţeles. Dar apa aici e murdară, şi nici nisip nu prea este”.
„De regulă merg în Rusia în concediu, dar în acest an călătoria nu a reuşit. Aşa că am luat o foiae turistică de la fabrică şi am mers la Odesa, unde stau copii mei. M-am şi odihnit, şi pe copii i-am văzut”.
„În acest an, am hotărât să adun bani, ca să pot să-mi petrec concediul într-un mod mai exotic. Aşa că intenţionăm să plecăm cu copilul nostru în Franţa, la Disney Land”.
„Vara asta am s-o petrec parţial în Crimeia, parţial la rude, în Ucraina. Voi merge la râu, la scăldat şi la băi de soare”.
Opinii culese la intimplare pe străzile din Tiraspol, Râbniţa şi Bender. Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea Dialoguri, la Radio Europa Liberă. Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte să aveţi parte de concedii cît mai plăcute. Aici e Radio Europa Liberă.