Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Lina Grîu.
Problema transnistreană şi conflictul din Kosovo nu pot fi puse în balanţă, deşi ambele trebuie să fie reglementate pe cale paşnică, a declarat preşedintele Croaţiei Stjepan Mesić, în urma unei întrevederi la Chişinău cu omologul său Vladimir Voronin. Mesić a declarat că Transnistria a fost, pe timpul URSS, parte teritorială a fostei Moldove sovietice şi nu a beneficiat de autonomie. În ce priveşte Kosovo, situaţia este alta, provincia fiind element constitutiv al Federaţiei Yugoslave, la fel ca celelalte şase republici, care acum sint independente.
Intr-o declaratie facuta in statul Virginia la 4 iulie de Zilei Independentei Statelor Unite ale Americii presedintele american George Bush a spus ca Statele Unite continua sa fie "farul sperantei” pentru multe milioane de oameni din lumea intreaga si ca America ii sustine in lupta lor pentru libertate.
Tot cu ocazia zilei de 4 iulie, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că relatiile ruso-americane se vor dezvolta in ciuda disensiunilor. In opinia sa, “intr-un dialog deschis si onest”, disensiunile sunt un lucru inerent. Declaratia survine dupa recenta intilnire neoficiala Putin-Bush din Statele Unite.
Orasul rusesc Soci de la Marea Neagra va fi gazda jocurilor olimpice de iarna din 2014. Anuntul a fost facut pe 5 iulie de catre Comitetul Olimpic international. O decizie salutata de presedintele Rusiei, Vladimir Putin: “Îi felicit şi eu pe toţi iubitorii de sport din Rusia şi pe toţi cetăţenii ei cu ocazia acestui eveniment plăcut şi important. Este nu numai o recunoaştere a meritelor Rusiei în domeniul sportului, dar şi, fără îndoială, este o apreciere dată ţării noastre”.
Ministrul tajic de externe Hamrohon Zarifi a propus utilizarea potenţialului NATO pentru a asana infrastrutura de frontieră şi vamă de-a lungul graniţei cu Afganistanul. El a sugerat că NATO ar putea instrui grăniceri şi vameşi tajici. Ministrul de externe al Tajikistanului a făcut aceste propuneri la o întrevedere cu Secretarul General NATO Jaap de Hoop Scheffer la Bruxelles.
Intr-un interviu cu serviciul ucrainian al Europei Libere, secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer a declarat ca extinderea aliantei NATO nu este si nici nu a fost indreptata impotriva vreunui stat si ca este dreptul cetatenilor fiecarei tari de a decide daca doreste sa adere la NATO: “Cred ca trebuie sa colaboram cu cei care sint critici fata de Alianta NATO, trebuie sa ii ajutam sa inteleaga ceea ce face alianta Nord Atlantica, ce este alianta si ce doreste, si de aceea avem un birou la Kiev”.
Declaratiile secretarului general NATO au fost facute la aniversarea a 10 ani de colaborare, in cadrul parteneriatului pentru pace dintre NATO si Ucraina.
-------------------------------------------------
Dragi ascultatori, invitatul emisiunii noastre de astăzi este Dna Galina Şelari, directorul executiv al Centrului de Investigaţii Strategice şi Reforme din RM. Dnă Şelari, care din evenimentele săptămânii trecute vi se par mai importante?
Galina Şelari: „Aş menţiona decizia principială privind revenirea vinului moldovenesc pe piaţa Rusiei. Se presupune că în august exporturile vor fi reluate. Provoacă nedumerire, însă, alegerea făcută de partea rusă. Pentru că se ştie că cele mai bune vinuri moldoveneşti sînt cele de Cricova, Mileştii Mici, vinul de Purcari, heresul de Ialoveni şi, bineînţeles vermutul transnistrean de Dubăsari. Dar, au ales, ce au ales. Bine că s-a pus un început şi să sperăm că şi cele mai bune vinuri moldoveneşti vor ajunge pe piaţa rusă”.
Europa Liberă: Dna Şelari, de la 1 iulie administraţia transnistreană se pregătea să pună în aplicare nişte măsuri de răspuns, cum le-a numit, mai dure, inclusiv blocarea căii ferate ş.a. – ca răspuns la decizia guvernului RM de a supune controlului importul de materie primă în Transnistria, conform regulilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Nu au urmat însă nici un fel de măsuri restrictive. Administraţia păstrează tăcere, iar agenţii economici au declarat că vor continua să lucreze ca şi pînă acum, conform noului regim de import-export. Ce avantaje sau dezavantaje implică acest regim pentru importul de materie primă?
Galina Şelari: „În primul rînd, este limpede că nu există nici un fel de blocadă. Din simplul motiv că blocada înseamnă interdicţii, însă aşa ceva n-a existat. Au fost încercări şi acestea se mai întreprind de a stabili nişte reguli destul de concrete asupra comerţului extern, inclusiv pentru agenţii economici din Transnistria. E comod acest lucru? Nu cred. Pentru că ele nu pot să convină întru totul agenţilor economici din Transnistria, în condiţiile în care nu există un spaţiu vamal unic cu RM. De aceea, pe de o parte, agenţii economici transnistreni obţin facilităţi în comerţul cu UE, iar pe de altă parte, dacă-şi declară importul, au de suportat cheltuieli suplimentare la transportare - drumul se lungeşte cu vreo 500 de km. Dar, trebuie spus că exact aceleaşi probleme le au şi agenţii economici moldoveni. Deci, problema este una comună. Şi, din păcate, ea generază o altă situaţie. Ca să-şi reducă pierderile, agenţii economci – şi din Transnistria şi din Moldova – preferă să nu declare ţara de origine. Normele europene permit, din păcate, acest lucru, dar, în final, are de suferit imaginea noastră pe piaţa europeană”.
Europa Liberă: Exporturile transnistrene se află sub controlul Chişinăului de mai bine de un an, fără să fie taxate în vre-un fel. Am întrebat-o pe dna Galina Şelari, director executiv al Centrului de Investigaţii Strategice şi Reforme, ce concluzii se pot trage deja după acestă perioadă în privinţa modului în care funcţionează regulile de comerţ extern.
Galina Şelari: „Judecînd după starea economiei, ele nu sînt o piedică pentru industrie. Mai mult, creşterea economică din primul trimestru a fost de... 79 de procente! Este ceva pur şi simplu uluitor! Cred că asta-i cea mai concludentă dovadă că actualul regim comercial e acceptabil. Prin urmare, acum, lucrul cel mai important – şi pentru agenţii economici transnistreni, şi pentru cei moldoveni - este stabilitatea. Asta e şi o dovadă că nu există blobadă economică”.
--------------------------------------------------
Pe plan internaţional evenimentul numărul unu, săptămîna trecută, a fost întîlnirea neformală dintre preşedinţii Vladimir Putin şi George Bush, la Kennenbunkport, Statele Unite. Mai multe despre cum a decurs această întîlnire şi perspectiva relaţiilor ruso-americane, de la Oana Serafim.
“Lasind la o parte dimensiunea “culinara” a summitului Bush- Putin, se poate spune ca dupa doua zile de discutii, inr-o atmosfera de vancata, cei doi lideri au ajuns la concuzia ca dialogul ruso-american poate continua – fara derapajele care aminteau de tonul Razboiului rece
In cursul relatiei noastre, au fost momente cind am fost de acord si au fost momente cind nu am fost de acord – declara presedintele american George W Bush la conferinta de presa ca re a marcat incheirea summituui. Dar, a continuat Bush, am ajuns la concluzia ca Putin este un om consecvent cu care Statele Unite pot discuta despre sansele dar si problemele comune.
Agenda intilnirii de la Kennenbunkport a fost dominata de divergente. Care insa, in cadrul unui summit al cooperarii, s-au transformat in puncte de interes comuns. Cum ar fi programul nuclear iranian – program in care Rusia este implicata direct. Si totusi, a precizat George Bush, ambii presedinti s-au declarat ingrijorati de posibilitatea ca acest program sa fie folosit si in scopuri militare, nu numai civile.
Un alt punct de divergenta este planul american de a dezvolat un scut anti-racheta, amplasind elemente ale acestui scut in Cehia si Polonia. Un plan care a iritat mult Moscova. La reuniunea G8 in iunie, presedintele rus a venit cu o oferta surpriza: in locul statiei radar ce ar urma sa fie amplasata in Cehia, Putin a propus Statelor Unite sa foloseasca in comun o statie radar, inchiriata deja de Rusia in Azerbaidjan, in imediata apropiere a granitei cu Iranul. Oferta pe care la Kennenbunkport o dus-o un pas mai departe: nu numai ca Rusia ar fi dispusa sa modernizeze statia radar din Aerbaidjan dar ar putea include in acest sistem defensiv si o instalatie de averitzare timpurie, aflata in constructie in sudul Rusiei. Mai mult, Vladimir Putin a propus ca discutiile privind scutul anti-racheta sa fie mutate in alt cadru: cel al consiliului NATO – Rusia.
Presedintele american a replicat ca elemente ale scutului anti-racheta trebuie amplasate in Cehia si Polonia dar a salutat “miscarea strategica si curajoasa” a presedintelui Putin.
Lucrurile par sa se miste in directia buna – este de parere James Collin, fost ambasador al Statelor Untie in Rusia, la sfirsitul anilor 90 – pentru ca cei doi preseidnti par sa fie de acord ca dialogul sa fie extins, incluzind si tarile europene implicate.
Ambii presedinti se apropei de sfirsitul celui de al doilea si ultim mandat asa ca o relatie personala mai apropiata nu poate avea un impact prea mare asupra viitorului, chiar si apropiat. Poate lasa insa mostenire un climat mai bun pentru dialogul dintre viitorii lideri de la Washington si Kremlin – apreciaza Michael McFaul, expert in Rusia la Institutul Hoover din California.
-----------------------
De la 1 iulie în Transnistria au crescut substanţial taxele pentru arenda încăperilor. Micii întreprinzători se plîng să ar putea să falimenteze, iar lumea se aşteaptă la noi majorări de preţuri, după valul de scumpiri produs de seceta din această vară. Mai multe, de la corespondenta noastră la Râbniţa, Valeria Odinţova, relatarea căreiea vă este prezentată de colega mea, Lina Grîu:
„Tariful minim pentru arenda imobilelor din proprietata municipală sau a statului a fost stabilit încă pe 23 aprilie, prin introducerea unor modificări la legea bugetului. Astfel, dacă pînă acum întreprinzătorii plăteau de la 4 pînă la 16 ruble, adică 1 sau 2 dolari pentru un metru pătrat pe lună, de la 1 iulie tariful minim pentru arendă a fost stabilit la 32 de ruble. Autorităţile explică această majorare prin situaţia dificilă a economiei şi necesitatea completării bugetului pentru a nu periclita achitarea pensiilor şi salariilor. Cum s-au răsfrînt noile tarife asupra micului business, am încercat să aflăm de la mai mulţi antreprenori.
„Arendez o suprafaţă de 37 de metri pătraţi, pentru care plăteam pînă nu demult în jur de 50 de dolari pe lună. După decizia guvernului, plata arendei mi-a fost recalculată şi acum mă costă peste 150 de dolari. Evident, nu pot face faţă acestor cheltuieli şi sînt nevoit să-mi închid întreprinderea. Decizia guvernului nu trebuia să se răsfrîngă asupra contractului meu, dar presiunile permanente, dorinţa ministerului de a rezilia contractul în mod unilateral m-au făcut să înţeleg că oricum nu vor să mă lase să lucrez. În aceeaşi situaţie se află foarte multă lume. Autorităţile susţin numai în vorbe micul business, dar în fapte fac totul pentru a-l sugruma. Îi întrebam pe colegii mei cum lucrează în Moldova. Sînt mult mai puţine probleme şi probabil, voi fi nevoit să-mi mut afacerea la Rezina”.
„Pînă nu demult plăteam pentru arendă aproximativ 2 dolari pe metru mătrat. Acum, însă, taxa s-a majorat la 10 dolari. Ne gîndim să reducem la minim suprafaţa închiriată, să concediem oamenii. Deocamdată n-am decis să scumpim produsele, dar nu putem face faţă unor asemenea cheltuieli. Nu ţine nimeni cont de faptul dacă e depozit, coridor sau încăpere comercială. Toate sînt calculate la acelaşi tarif – este insuportabil.
„Pentru mine, plata arendei s-a majorat de 2,5 ori. În principiu, eram pregătiţi de această majorare, singura problemă e că prevederile legii sînt neclare şi ni s-a pus prea puţin timp la dispoziţie. Am fost nevoiţi să majorăm preţul serviciilor noastre. Nu cu mult, atît cît să compenseze pierderile. Căutăm soluţii, micşorăm spaţiul închiriat. Probabil, decizia de a majora plăţile pentru arendă a fost una necesară. Noi înţelegem că bugetul trebuie completat cu ceva şi că statul nu trebuie să fie în pierdere”.
Legea prevede totuşi anumite facilităţi la plata arendei, dar numai pentru organizaţii necomerciale cum ar fi Consiliul veteranilor, Societatea invalizilor şi alte organizaţii de acest fel.
În plus, potrivit agenţiei de ştiri Novîi Reghion, comitetul pentru politica economică al Sovietului Suprem a propus o serie de amendamente la legea bugetului, după ce numeroşi întreprinzători din localităţi rurale, care comercializează pîine şi lapte sau medicamente au cerut să beneficieze şi ei de facilităţi la plata arendei imobilului. E de aşteptat ca aceştia să beneficieze totuşi de nişte scutiri, dar nu se ştie cît de substanţiale vor fi acestea.
Va salva oare bugetul majorarea taxei de arendă a imobilului? Urmează de văzut. Dar faptul că la Rîbniţa ca şi în alte localităţi din stînga Nistrului va creşte numărul şomerilor şi al celor ce vor dori să plece peste hotare în căutarea unui loc de muncă - este un lucru foarte probabil”.
-------------------------------------------------
Europa Liberă: Am întrebat-o pe invitata emisiunii noastre, Galina Şelari, ce efecte ar putea să aibă decizia autorităţilor de a majora taxa minimă pentru chirii şi de ce a fost necesară o asemenea măsură?
Galina Şelari: „În situaţia destul de dificilă în care continuă totuşi să se afle Transnistria, autorităţile probabil au fost constrînse să ia aceste măsuri ca o modalităţile de completare a bugetului. De aceea, cred că, dacă se vor găsi surse suplimentare de venituri, dar există semne că ele vor fi găsite, atunci probabil sistemul de facilităţi va fi extins asupra mai multor întreprinderi, sau, probabil, tariful minim pentru arendă va fi micşorat”.
Europa Liberă: Aţi ascultat opinia Dnei Galina Şelari, director executiv al Centrului de Investigaţii Strategice şi Reforme.
Doamnelor si domnilor, cele 15 minute de Dialog la Europa Liberă s-au încheiat. Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte - toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
Problema transnistreană şi conflictul din Kosovo nu pot fi puse în balanţă, deşi ambele trebuie să fie reglementate pe cale paşnică, a declarat preşedintele Croaţiei Stjepan Mesić, în urma unei întrevederi la Chişinău cu omologul său Vladimir Voronin. Mesić a declarat că Transnistria a fost, pe timpul URSS, parte teritorială a fostei Moldove sovietice şi nu a beneficiat de autonomie. În ce priveşte Kosovo, situaţia este alta, provincia fiind element constitutiv al Federaţiei Yugoslave, la fel ca celelalte şase republici, care acum sint independente.
Intr-o declaratie facuta in statul Virginia la 4 iulie de Zilei Independentei Statelor Unite ale Americii presedintele american George Bush a spus ca Statele Unite continua sa fie "farul sperantei” pentru multe milioane de oameni din lumea intreaga si ca America ii sustine in lupta lor pentru libertate.
Tot cu ocazia zilei de 4 iulie, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că relatiile ruso-americane se vor dezvolta in ciuda disensiunilor. In opinia sa, “intr-un dialog deschis si onest”, disensiunile sunt un lucru inerent. Declaratia survine dupa recenta intilnire neoficiala Putin-Bush din Statele Unite.
Orasul rusesc Soci de la Marea Neagra va fi gazda jocurilor olimpice de iarna din 2014. Anuntul a fost facut pe 5 iulie de catre Comitetul Olimpic international. O decizie salutata de presedintele Rusiei, Vladimir Putin: “Îi felicit şi eu pe toţi iubitorii de sport din Rusia şi pe toţi cetăţenii ei cu ocazia acestui eveniment plăcut şi important. Este nu numai o recunoaştere a meritelor Rusiei în domeniul sportului, dar şi, fără îndoială, este o apreciere dată ţării noastre”.
Ministrul tajic de externe Hamrohon Zarifi a propus utilizarea potenţialului NATO pentru a asana infrastrutura de frontieră şi vamă de-a lungul graniţei cu Afganistanul. El a sugerat că NATO ar putea instrui grăniceri şi vameşi tajici. Ministrul de externe al Tajikistanului a făcut aceste propuneri la o întrevedere cu Secretarul General NATO Jaap de Hoop Scheffer la Bruxelles.
Intr-un interviu cu serviciul ucrainian al Europei Libere, secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer a declarat ca extinderea aliantei NATO nu este si nici nu a fost indreptata impotriva vreunui stat si ca este dreptul cetatenilor fiecarei tari de a decide daca doreste sa adere la NATO: “Cred ca trebuie sa colaboram cu cei care sint critici fata de Alianta NATO, trebuie sa ii ajutam sa inteleaga ceea ce face alianta Nord Atlantica, ce este alianta si ce doreste, si de aceea avem un birou la Kiev”.
Declaratiile secretarului general NATO au fost facute la aniversarea a 10 ani de colaborare, in cadrul parteneriatului pentru pace dintre NATO si Ucraina.
-------------------------------------------------
Dragi ascultatori, invitatul emisiunii noastre de astăzi este Dna Galina Şelari, directorul executiv al Centrului de Investigaţii Strategice şi Reforme din RM. Dnă Şelari, care din evenimentele săptămânii trecute vi se par mai importante?
Galina Şelari: „Aş menţiona decizia principială privind revenirea vinului moldovenesc pe piaţa Rusiei. Se presupune că în august exporturile vor fi reluate. Provoacă nedumerire, însă, alegerea făcută de partea rusă. Pentru că se ştie că cele mai bune vinuri moldoveneşti sînt cele de Cricova, Mileştii Mici, vinul de Purcari, heresul de Ialoveni şi, bineînţeles vermutul transnistrean de Dubăsari. Dar, au ales, ce au ales. Bine că s-a pus un început şi să sperăm că şi cele mai bune vinuri moldoveneşti vor ajunge pe piaţa rusă”.
Europa Liberă: Dna Şelari, de la 1 iulie administraţia transnistreană se pregătea să pună în aplicare nişte măsuri de răspuns, cum le-a numit, mai dure, inclusiv blocarea căii ferate ş.a. – ca răspuns la decizia guvernului RM de a supune controlului importul de materie primă în Transnistria, conform regulilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Nu au urmat însă nici un fel de măsuri restrictive. Administraţia păstrează tăcere, iar agenţii economici au declarat că vor continua să lucreze ca şi pînă acum, conform noului regim de import-export. Ce avantaje sau dezavantaje implică acest regim pentru importul de materie primă?
Galina Şelari: „În primul rînd, este limpede că nu există nici un fel de blocadă. Din simplul motiv că blocada înseamnă interdicţii, însă aşa ceva n-a existat. Au fost încercări şi acestea se mai întreprind de a stabili nişte reguli destul de concrete asupra comerţului extern, inclusiv pentru agenţii economici din Transnistria. E comod acest lucru? Nu cred. Pentru că ele nu pot să convină întru totul agenţilor economici din Transnistria, în condiţiile în care nu există un spaţiu vamal unic cu RM. De aceea, pe de o parte, agenţii economici transnistreni obţin facilităţi în comerţul cu UE, iar pe de altă parte, dacă-şi declară importul, au de suportat cheltuieli suplimentare la transportare - drumul se lungeşte cu vreo 500 de km. Dar, trebuie spus că exact aceleaşi probleme le au şi agenţii economici moldoveni. Deci, problema este una comună. Şi, din păcate, ea generază o altă situaţie. Ca să-şi reducă pierderile, agenţii economci – şi din Transnistria şi din Moldova – preferă să nu declare ţara de origine. Normele europene permit, din păcate, acest lucru, dar, în final, are de suferit imaginea noastră pe piaţa europeană”.
Europa Liberă: Exporturile transnistrene se află sub controlul Chişinăului de mai bine de un an, fără să fie taxate în vre-un fel. Am întrebat-o pe dna Galina Şelari, director executiv al Centrului de Investigaţii Strategice şi Reforme, ce concluzii se pot trage deja după acestă perioadă în privinţa modului în care funcţionează regulile de comerţ extern.
Galina Şelari: „Judecînd după starea economiei, ele nu sînt o piedică pentru industrie. Mai mult, creşterea economică din primul trimestru a fost de... 79 de procente! Este ceva pur şi simplu uluitor! Cred că asta-i cea mai concludentă dovadă că actualul regim comercial e acceptabil. Prin urmare, acum, lucrul cel mai important – şi pentru agenţii economici transnistreni, şi pentru cei moldoveni - este stabilitatea. Asta e şi o dovadă că nu există blobadă economică”.
--------------------------------------------------
Pe plan internaţional evenimentul numărul unu, săptămîna trecută, a fost întîlnirea neformală dintre preşedinţii Vladimir Putin şi George Bush, la Kennenbunkport, Statele Unite. Mai multe despre cum a decurs această întîlnire şi perspectiva relaţiilor ruso-americane, de la Oana Serafim.
“Lasind la o parte dimensiunea “culinara” a summitului Bush- Putin, se poate spune ca dupa doua zile de discutii, inr-o atmosfera de vancata, cei doi lideri au ajuns la concuzia ca dialogul ruso-american poate continua – fara derapajele care aminteau de tonul Razboiului rece
In cursul relatiei noastre, au fost momente cind am fost de acord si au fost momente cind nu am fost de acord – declara presedintele american George W Bush la conferinta de presa ca re a marcat incheirea summituui. Dar, a continuat Bush, am ajuns la concluzia ca Putin este un om consecvent cu care Statele Unite pot discuta despre sansele dar si problemele comune.
Agenda intilnirii de la Kennenbunkport a fost dominata de divergente. Care insa, in cadrul unui summit al cooperarii, s-au transformat in puncte de interes comuns. Cum ar fi programul nuclear iranian – program in care Rusia este implicata direct. Si totusi, a precizat George Bush, ambii presedinti s-au declarat ingrijorati de posibilitatea ca acest program sa fie folosit si in scopuri militare, nu numai civile.
Un alt punct de divergenta este planul american de a dezvolat un scut anti-racheta, amplasind elemente ale acestui scut in Cehia si Polonia. Un plan care a iritat mult Moscova. La reuniunea G8 in iunie, presedintele rus a venit cu o oferta surpriza: in locul statiei radar ce ar urma sa fie amplasata in Cehia, Putin a propus Statelor Unite sa foloseasca in comun o statie radar, inchiriata deja de Rusia in Azerbaidjan, in imediata apropiere a granitei cu Iranul. Oferta pe care la Kennenbunkport o dus-o un pas mai departe: nu numai ca Rusia ar fi dispusa sa modernizeze statia radar din Aerbaidjan dar ar putea include in acest sistem defensiv si o instalatie de averitzare timpurie, aflata in constructie in sudul Rusiei. Mai mult, Vladimir Putin a propus ca discutiile privind scutul anti-racheta sa fie mutate in alt cadru: cel al consiliului NATO – Rusia.
Presedintele american a replicat ca elemente ale scutului anti-racheta trebuie amplasate in Cehia si Polonia dar a salutat “miscarea strategica si curajoasa” a presedintelui Putin.
Lucrurile par sa se miste in directia buna – este de parere James Collin, fost ambasador al Statelor Untie in Rusia, la sfirsitul anilor 90 – pentru ca cei doi preseidnti par sa fie de acord ca dialogul sa fie extins, incluzind si tarile europene implicate.
Ambii presedinti se apropei de sfirsitul celui de al doilea si ultim mandat asa ca o relatie personala mai apropiata nu poate avea un impact prea mare asupra viitorului, chiar si apropiat. Poate lasa insa mostenire un climat mai bun pentru dialogul dintre viitorii lideri de la Washington si Kremlin – apreciaza Michael McFaul, expert in Rusia la Institutul Hoover din California.
-----------------------
De la 1 iulie în Transnistria au crescut substanţial taxele pentru arenda încăperilor. Micii întreprinzători se plîng să ar putea să falimenteze, iar lumea se aşteaptă la noi majorări de preţuri, după valul de scumpiri produs de seceta din această vară. Mai multe, de la corespondenta noastră la Râbniţa, Valeria Odinţova, relatarea căreiea vă este prezentată de colega mea, Lina Grîu:
„Tariful minim pentru arenda imobilelor din proprietata municipală sau a statului a fost stabilit încă pe 23 aprilie, prin introducerea unor modificări la legea bugetului. Astfel, dacă pînă acum întreprinzătorii plăteau de la 4 pînă la 16 ruble, adică 1 sau 2 dolari pentru un metru pătrat pe lună, de la 1 iulie tariful minim pentru arendă a fost stabilit la 32 de ruble. Autorităţile explică această majorare prin situaţia dificilă a economiei şi necesitatea completării bugetului pentru a nu periclita achitarea pensiilor şi salariilor. Cum s-au răsfrînt noile tarife asupra micului business, am încercat să aflăm de la mai mulţi antreprenori.
„Arendez o suprafaţă de 37 de metri pătraţi, pentru care plăteam pînă nu demult în jur de 50 de dolari pe lună. După decizia guvernului, plata arendei mi-a fost recalculată şi acum mă costă peste 150 de dolari. Evident, nu pot face faţă acestor cheltuieli şi sînt nevoit să-mi închid întreprinderea. Decizia guvernului nu trebuia să se răsfrîngă asupra contractului meu, dar presiunile permanente, dorinţa ministerului de a rezilia contractul în mod unilateral m-au făcut să înţeleg că oricum nu vor să mă lase să lucrez. În aceeaşi situaţie se află foarte multă lume. Autorităţile susţin numai în vorbe micul business, dar în fapte fac totul pentru a-l sugruma. Îi întrebam pe colegii mei cum lucrează în Moldova. Sînt mult mai puţine probleme şi probabil, voi fi nevoit să-mi mut afacerea la Rezina”.
„Pînă nu demult plăteam pentru arendă aproximativ 2 dolari pe metru mătrat. Acum, însă, taxa s-a majorat la 10 dolari. Ne gîndim să reducem la minim suprafaţa închiriată, să concediem oamenii. Deocamdată n-am decis să scumpim produsele, dar nu putem face faţă unor asemenea cheltuieli. Nu ţine nimeni cont de faptul dacă e depozit, coridor sau încăpere comercială. Toate sînt calculate la acelaşi tarif – este insuportabil.
„Pentru mine, plata arendei s-a majorat de 2,5 ori. În principiu, eram pregătiţi de această majorare, singura problemă e că prevederile legii sînt neclare şi ni s-a pus prea puţin timp la dispoziţie. Am fost nevoiţi să majorăm preţul serviciilor noastre. Nu cu mult, atît cît să compenseze pierderile. Căutăm soluţii, micşorăm spaţiul închiriat. Probabil, decizia de a majora plăţile pentru arendă a fost una necesară. Noi înţelegem că bugetul trebuie completat cu ceva şi că statul nu trebuie să fie în pierdere”.
Legea prevede totuşi anumite facilităţi la plata arendei, dar numai pentru organizaţii necomerciale cum ar fi Consiliul veteranilor, Societatea invalizilor şi alte organizaţii de acest fel.
În plus, potrivit agenţiei de ştiri Novîi Reghion, comitetul pentru politica economică al Sovietului Suprem a propus o serie de amendamente la legea bugetului, după ce numeroşi întreprinzători din localităţi rurale, care comercializează pîine şi lapte sau medicamente au cerut să beneficieze şi ei de facilităţi la plata arendei imobilului. E de aşteptat ca aceştia să beneficieze totuşi de nişte scutiri, dar nu se ştie cît de substanţiale vor fi acestea.
Va salva oare bugetul majorarea taxei de arendă a imobilului? Urmează de văzut. Dar faptul că la Rîbniţa ca şi în alte localităţi din stînga Nistrului va creşte numărul şomerilor şi al celor ce vor dori să plece peste hotare în căutarea unui loc de muncă - este un lucru foarte probabil”.
-------------------------------------------------
Europa Liberă: Am întrebat-o pe invitata emisiunii noastre, Galina Şelari, ce efecte ar putea să aibă decizia autorităţilor de a majora taxa minimă pentru chirii şi de ce a fost necesară o asemenea măsură?
Galina Şelari: „În situaţia destul de dificilă în care continuă totuşi să se afle Transnistria, autorităţile probabil au fost constrînse să ia aceste măsuri ca o modalităţile de completare a bugetului. De aceea, cred că, dacă se vor găsi surse suplimentare de venituri, dar există semne că ele vor fi găsite, atunci probabil sistemul de facilităţi va fi extins asupra mai multor întreprinderi, sau, probabil, tariful minim pentru arendă va fi micşorat”.
Europa Liberă: Aţi ascultat opinia Dnei Galina Şelari, director executiv al Centrului de Investigaţii Strategice şi Reforme.
Doamnelor si domnilor, cele 15 minute de Dialog la Europa Liberă s-au încheiat. Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte - toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.