DIALOGURI 04.02.2007
Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colegul meu, Valeriu Caţer.
----------------------------------------------
O delegaţie moldoveană condusă de ministrul reintegrării, Vasili Şova, s-a aflat timp de cîteva zile, la sfîrşitul săptămînii trecute, la Moscova pentru a purta consultări în problema Transnistriei. Un comunicat oficial anunţa, fără alte detalii, că discuţiile s-au purtat „în spiritul înţelegerilor la care au ajuns preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin, şi preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin”. Rezultatele întrevederii celor 2 preşedinţi, din 22 ianuarie, nu au fost însă făcute publice.
Pe 25 ianuarie, Voronin declara la o întîlnire cu ambasadorii străini acreditaţi la Chişinău că ultimele sale vizite la Bruxelles şi Moscova ar fi confirmat existenţa unui consens de principiu între marile puteri privind soluţionarea problemei Transnistriei. Voronin şi-a exprimat speranţa că la alegerile din 2009 în Parlamentul de la Chişinău va fi reprezentatată şi regiunea transnistreană.
Datoria Transnistriei pentru gazele naturale importate din Rusia a crescut în anul trecut cu 202 milioane de dolari, a declarat responsabilul de industrie de la Tiraspol, Piotr Stepanov. Datoria Transnistriei faţă de Gazprom se ridică în prezent, cu tot cu penalităţi, la 1,6 miliarde de dolari. Preşedintele sovietului suprem Evgheni Şevciuc anunţa acum o lună că din acest an se va renunţa la practica subvenţionării tarifelor la gaze pentru mai multe categorii de consumatori, în special din sectorul de producere, care vor trebui să achite preţul integral al gazelor livrate.
Reprezentanţi ai ambasadei Statelor Unite la Chişinău şi ai Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare s-au întîlnit marţi, la Tiraspol, cu conducerea Camerei de Comerţ şi Industrie. Un comunicat al Camerei spune că părţile s-au înţeles să continuie consultările pentru realizarea unor proiecte concrete de asistenţă în domeniul financiar şi al businesului mic şi mijlociu din Transnistria. În prezent, 6 bănci comerciale transnistrene participă la un training pe tema creditelor ipotecare organizat cu sprijinul USAID.
Uniunea Europeană a invitat Serbia să semneze un acord politic interimar la 7 februarie, după alegerile prezidenţiale sârbeşti de duminică. Cei 27 de miniştri de externe din ţările Uniunii nu au ajuns la consens asupra semnării cu Serbia a unui acord de stabilizare şi asociere. O asemenea înţelegere este considerată în general ca un prim pas spre aderare. Mai multe ţări europene vor ca înaintea semnării unui asemenea document, Serbia să-l predea pe generalul bosniac Ratkov Mladici, căutat pentru crime de război comise în anii 90.
Premierul din Kosovo Haşim Thaci a declarat din nou că provincia sa îşi va declara independenţa la câteva zile după alegerile prezidenţiale din Serbia, al căror tur a avut loc duminică. Şi asta indiferent de rezultatul scrutinului.
Premierul Iulia Timoşenko a anunţat că Ucraina va încerca să importe gaze naturale direct de la sursă, evitînd compania rusă care intermediază actualmente aprovizionarea. Aproape toate importurile de gaz ale Ucrainei vin prin Rusia din Turkmenistan. Gazul e cumpărat prin intermediul firmei RosUkrEnergo, deţinută la paritate de Gazprom şi doi oameni de afaceri ucraineni.
-------------------------------------------------
Dragi ascultatori, invitatul emisiunii noastre este Natalia Scurtul, redactor la ziarul Profsoiuznîe Vesti de la Tiraspol, pe care am întrebat-o mai întîi care din evenimentele săptămînii trecute i s-au părut mai importante.
Natalia Scurtul:„Nu cred că s-au produs evenimente majore. Ce aş menţiona este că în ultimele zile tot mai mulţi pensionari deplîng modul în care sînt repartizate ajutoarele umanitare din Rusia. Mulţi pensionari spun că mecanismul de repartizare nu a fost chibzuit, pentru, la părerea multora dintre ei, era mai raţional să se ofere sume mai mari de bani pensionarilor invalizi sau celor care nu au un loc de muncă, adică nu au şi alte venituri decît pensia”.
EUROPA LIBERA: Autorităţile au anunţat că în lipsa banilor la buget, anul acesta pensiile nu vor fi majorate. Acest supliment la pensie din ajutoarele ruseşti, pentru că despre asta este vorba, în mărime de 10 dolari, cît de puţin, dar pare să fie un sprijin pentru ei. Pe de altă parte, în Transnistria, inflaţia îşi continuă ascensiunea, ea rămîne să fie una din principalele îngrijorări ale oamenilor care suportă consecinţele scumpirilor. Anul trecut, rata inflaţiei a ajuns la 30 de procente. Poate compenmsa acest supliment la pensie, cel puţin parţial, creşterea inflaţiei?
Natalia Scurtul: „Sigur că aceşti bani nu sînt destui ca să acopere inflaţia, majorarea de tarife, scumpirea serviciilor şi a produselor alimentare. Creşterea preţurilor este resimţită foarte dureros de majoritatea populaţiei, mai scumpirea produselor alimentare alimentare. Cîndva, ne puteam lăuda că avem pîine ieftină. Astăzi nu mai este aşa. Cea mai populară franzelă – Firmennîy – costa 2 ruble. Astăzi preţul ei e de 2 ruble şi 50 de copeici. Aceeaşi franzelă, ca gramaj, chiar şi în Moldova învecinată costă mai ieftin”.
EUROPA LIBERA: Ar fi de precizat că pensia minimă în Transnistria e de aproximativ 30 de dolari, iar pensia medie – sub 60 de dolari pe lună. Pensionarii constituie aproape o treime din numărul total al locuitorilor regiunii transnistrene. Ajutorul urmanitar oferit de Rusia este de 27 de milioane de dolari, dar numai o parte din el va fi folosit pentru sporul de pensie.
Dnă Scurtul, continuînd tema ajutoarelor umanitare, trebuie amintit că regiunea transnistreană a suferit şi ea mult de pe urma secetei din vara trecută. Ţăranii au fost în aşteptarea unor facilităţi fiscale, dar acestea n-au urmat. Pagubele suportate de ei se ridică la aproape 50 de milionale de dolari. Se discută ca o parte din ajutorul financiar rusesc, ce-i drept doar o mică parte – 8 milioane de dolari, să ajungă la agricultori. Ce intenţii au autorităţile în acest sens?
Natalia Scurtul: „Autorităţile au anunţat că ajutoarele umanitare vor fi distribuite agricultorilor sub formă de credite bancare, cu procent redus. S-a anunţat că ajutoarele umanitare vor fi împărţite între băncile comerciale, care vor selecta firmele cu care vor colabora ulterior pe linia creditării”.
EUROPA LIBERA: Ar fi de adăugat că săptămîna trecută, o delegaţie a Programului pentru Dezvoltare al Naţiunilor Unite, prescurtat UNDP, s-a aflat la Tiraspol. Reprezentanţii Naţiunilor Unite au venit cu propunerea de a iniţia şi sprijini financiar mai multe proiecte economice şi sociale – propunere care, se pare, a fost acceptată de reprezentanţi ai administraţiei de la Tiraspol. La o primă etapă, UNDP va oferi ajutoare umanitare pentru agricultorii afectaţi de secetă. Ei vor primi seminţe pentru semănatul de primăvară şi combustibili. De asemenea, 4200 de familii sărace vor primi nutreţuri pentru animale. Vor fi distribuite pachete alimentare femeilor gravide sau care alăptează şi tot la o primă etapă va fi finaţată reparaţia spitalelor şi şcolilor din 5 localităţi din Transnistria.
------------------------
Consultările dintre Chişinău şi Moscova care au continuat şi săptămîna trecută nu au adus mai multă lumină asupra rezultatelor ultimei întîlniri din capitala Rusiei a preşedinţilor Vladimir Voronin şi Vladimir Putin. Preşedintele moldovean s-a arătat optimist după discuţia cu omologul său rus, dar nu a făcut publice detaliile a ceea ce el a numit înţelegerile la care s-a ajuns în problema Transinistriei. Între timp, reprezentantul Moscovei la negocieri, ambasadorul Valeri Nesteruşkin, a lăsat să se înţeleagă într-un interviu acordat Europei Libere că Rusia ar sprijini rezolvarea problemei transnistrene, dacă Republica Moldova s-ar angaja să nu adere la NATO, ar accepta prezenţa trupelor ruseşti în stînga Nistrului şi ar garanta dreptul Rusiei asupra proprietăţilor cumpărate în Transitria. Relatează Valeriu Caţer.
Activitatea diplomatica intensa de la inceputul acestui an ii inspira lui Valeri Nesteruskin optimism in ceea ce priveste reluarea negocierilor in format complet, 5+2, in viitorul apropiat. Ce-i drept, a precizat el, nu exista inca nici un document semnat in acest sens.
Valeri Nesteruşkin: Orice activizare a contactelor si dialogului sunt o dovada a faptului ca cele doua parti se inteleg mai bine.
L-am mai rugat pe ambasadorul Nesteruskin sa comenteze informatiile aparute, in ajunul recentei intalniri dintre presedintele moldovean si liderul de la Kremlin, in presa rusa, care afirma ca Moscova ar conditiona sprijinul acordat Chisinaului in problema reglementarii transnistrene prin reconfirmarea neutralitatii, garantii pentru proprietatile rusesti din Transnistria si mentinerea prezentei militare ruse in Moldova.
Valeri Nesteruşkin: Jurnalistii au bineinteles un puternic potential analitic si propria lor viziune, care le permit sa faca presupuneri foarte apropiate de adevar, pentru ca problemele pe care le-ati schitat sunt demult prezente in procesul de negocieri si si-au gasit locul in multe dintre documentele de lucru discutate in cadrul acestui proces. Cat priveste planurile Moscovei, trebuie sa va spun ca am avut foarte multe si, credem noi, ele pastreaza o anumita valoare pentru activitatea noastra comuna. Asta nu inseamna ca doar un anumit document se afla in discutie, se pot face compilatii, se pot folosi elemente care sunt acceptabile si pentru o parte si pentru cealalta.
---------------------------------
Un afiş publicitar apărut cu mai bine de o săptămînă pe străzile Tiraspolului, cu îndemnul „America te aşteaptă”, a provocat un şoc în rîndul cinovnicilor transnistreni şi în întreaga societate, scrie agenţia Lenta pmr. Afişul instalat lîngă universitatea de stat transnistreană îndemna studenţii să participe la vară la programul american „Work and Travel”. Acest program le oferă studenţilor posibilitatea să călătorească în Statele Unite în timpul vacanţei şi să cîştige un ban, angajîndu-se la diferite munci sezoniere. Şocul n-a durat mult. Funcţionarii şi-au revenit peste trei zile şi au demontat aşişul instalat de agenţia „Accord Travel”. Ambasada Statelor Unite la Chişinău nu a comentat cazul, dar a anunţat o listă de agenţii locale pentru care nu va mai elibera vize în cadrul programului „Work and Travel”. Relatează Lina Grau:
Organizaţia Accord Travel de la Tiraspol, care gestionează programul Work and Travel în regiune, nu figurează pe lista neagră a Secţiei consulare a Ambasadei americane la Chişinău, spune directorul acestei organizaţii, Igor Gavrilov.
Agenţia Regnum citează o sursă bine informată din organele de menţinere a ordinii publice ale Transnistriei care a declarat că spaţiul pubicitar pentru plasarea panourilor din imadiata apropiere a Universităţii a fost închiriat de ”Accord Travel” pentru următoarele trei luni.
Dispariţia în mai puţin de trei zile a publicităţii este explicată de către Regnum prin suspiciunile pe care le-ar fi avut autorităţile de la Tiraspol, potrivit cărora scopul real al campaniei publicitare era ”atragerea studenţilor transnistreni în programe de instruire realizate sub egida organizaţiilor neguvernamentale de la Chişinău, cu susţinerea financiară a fondurilor donatoare din Occident”
Directorul Accord Travel, Igor Gavrilov, califică drept neîntemeiate toate acuzaţiile ce au fost aduse programului american de către presa transnistreană. ”Accord Travel nu nu face lobby pentru interesele americane în Transnistria, ci doar interesele tineretului, în primul rînd al studenţilor, care doresc să cunoască lumea nu doar din cărţi şi prelegeri, dar călătorind şi văzînd cu ochii proprii”, a declarat Igor Gavrilov postului nostru de radio.
Igor Gavrilov: „Accord Travel este filiala organizatiei de la Chisinau si a fost gandita initial ca un releu al informatiilor despre america in Transnistria. Dar noi nu ne limitam doar la America si vrem să realizăm programe de schimb si cu Rusia si Ucraina. Nici pînă în prezent juristii companiei de publicitate nu au luat legatura cu conducerea Accord Travel pentru a da explicatii referitoare la motivele scoaterii panourilor sau pentru a restitui constul inchirieii spatiului publicitar”.,
Igor Gavrilov mai aminteşte şi faptul că în Rusia programul Work and Travel este realizat de mai bine de 15 ani şi în fiecare an zeci de mii de studenţi din oraşele Rusiei pleacă pentru perioada vacanţei în statele Uniunii Europene şi în SUA pentru a lucra şi a călători apoi prin ţările în care merg.
--------------------------------
Am încercat să aflăm şi opinia mai multor tineri de la Tiraspol şi Bender despre lansarea în stînga Nistrului a programului american Work and Travel.
"Cred că ar fi fost bine ca tinerii noştri să poată pleca în America, mai ales că mulţi studenţi îşi doresc acest lucru. Ar putea cîştiga bani şi ar putea să aducă folos şi statului nostru, în particular pentru Transnistria."
"Este un program bun şi ar trebui să existe mai multe asemenea programe. Eu aş fi plecat, dacă mi-aş permite financiar, cel puţin ca să-mi îmbunătăţesc engleza."
"Cred că este bine. Aici sîntem izolaţi şi nu avem aceleaşi dreptul ca şi studenţii de la Chişinău de exemplu."
"E un lucru bun, de ce nu. Dacă aici nu-ţi oferă nimeni această posibilitate, iar America vine cu un asemenea program – de ce nu?"
"De la noi din grupă deja 5 au plecat tot prin acest program şi sînt foarte mulţumiţi. Unii chiar s-au căsătorit din banii cîştigaţi. Cred că ar trebui să existe mai multe asemenea oferte, pentru că la noi nu există perspective. Ar fi o ieşire şi un plus mare”.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colegul meu, Valeriu Caţer.
----------------------------------------------
O delegaţie moldoveană condusă de ministrul reintegrării, Vasili Şova, s-a aflat timp de cîteva zile, la sfîrşitul săptămînii trecute, la Moscova pentru a purta consultări în problema Transnistriei. Un comunicat oficial anunţa, fără alte detalii, că discuţiile s-au purtat „în spiritul înţelegerilor la care au ajuns preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin, şi preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin”. Rezultatele întrevederii celor 2 preşedinţi, din 22 ianuarie, nu au fost însă făcute publice.
Pe 25 ianuarie, Voronin declara la o întîlnire cu ambasadorii străini acreditaţi la Chişinău că ultimele sale vizite la Bruxelles şi Moscova ar fi confirmat existenţa unui consens de principiu între marile puteri privind soluţionarea problemei Transnistriei. Voronin şi-a exprimat speranţa că la alegerile din 2009 în Parlamentul de la Chişinău va fi reprezentatată şi regiunea transnistreană.
Datoria Transnistriei pentru gazele naturale importate din Rusia a crescut în anul trecut cu 202 milioane de dolari, a declarat responsabilul de industrie de la Tiraspol, Piotr Stepanov. Datoria Transnistriei faţă de Gazprom se ridică în prezent, cu tot cu penalităţi, la 1,6 miliarde de dolari. Preşedintele sovietului suprem Evgheni Şevciuc anunţa acum o lună că din acest an se va renunţa la practica subvenţionării tarifelor la gaze pentru mai multe categorii de consumatori, în special din sectorul de producere, care vor trebui să achite preţul integral al gazelor livrate.
Reprezentanţi ai ambasadei Statelor Unite la Chişinău şi ai Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare s-au întîlnit marţi, la Tiraspol, cu conducerea Camerei de Comerţ şi Industrie. Un comunicat al Camerei spune că părţile s-au înţeles să continuie consultările pentru realizarea unor proiecte concrete de asistenţă în domeniul financiar şi al businesului mic şi mijlociu din Transnistria. În prezent, 6 bănci comerciale transnistrene participă la un training pe tema creditelor ipotecare organizat cu sprijinul USAID.
Uniunea Europeană a invitat Serbia să semneze un acord politic interimar la 7 februarie, după alegerile prezidenţiale sârbeşti de duminică. Cei 27 de miniştri de externe din ţările Uniunii nu au ajuns la consens asupra semnării cu Serbia a unui acord de stabilizare şi asociere. O asemenea înţelegere este considerată în general ca un prim pas spre aderare. Mai multe ţări europene vor ca înaintea semnării unui asemenea document, Serbia să-l predea pe generalul bosniac Ratkov Mladici, căutat pentru crime de război comise în anii 90.
Premierul din Kosovo Haşim Thaci a declarat din nou că provincia sa îşi va declara independenţa la câteva zile după alegerile prezidenţiale din Serbia, al căror tur a avut loc duminică. Şi asta indiferent de rezultatul scrutinului.
Premierul Iulia Timoşenko a anunţat că Ucraina va încerca să importe gaze naturale direct de la sursă, evitînd compania rusă care intermediază actualmente aprovizionarea. Aproape toate importurile de gaz ale Ucrainei vin prin Rusia din Turkmenistan. Gazul e cumpărat prin intermediul firmei RosUkrEnergo, deţinută la paritate de Gazprom şi doi oameni de afaceri ucraineni.
-------------------------------------------------
Dragi ascultatori, invitatul emisiunii noastre este Natalia Scurtul, redactor la ziarul Profsoiuznîe Vesti de la Tiraspol, pe care am întrebat-o mai întîi care din evenimentele săptămînii trecute i s-au părut mai importante.
Natalia Scurtul:„Nu cred că s-au produs evenimente majore. Ce aş menţiona este că în ultimele zile tot mai mulţi pensionari deplîng modul în care sînt repartizate ajutoarele umanitare din Rusia. Mulţi pensionari spun că mecanismul de repartizare nu a fost chibzuit, pentru, la părerea multora dintre ei, era mai raţional să se ofere sume mai mari de bani pensionarilor invalizi sau celor care nu au un loc de muncă, adică nu au şi alte venituri decît pensia”.
EUROPA LIBERA: Autorităţile au anunţat că în lipsa banilor la buget, anul acesta pensiile nu vor fi majorate. Acest supliment la pensie din ajutoarele ruseşti, pentru că despre asta este vorba, în mărime de 10 dolari, cît de puţin, dar pare să fie un sprijin pentru ei. Pe de altă parte, în Transnistria, inflaţia îşi continuă ascensiunea, ea rămîne să fie una din principalele îngrijorări ale oamenilor care suportă consecinţele scumpirilor. Anul trecut, rata inflaţiei a ajuns la 30 de procente. Poate compenmsa acest supliment la pensie, cel puţin parţial, creşterea inflaţiei?
Natalia Scurtul: „Sigur că aceşti bani nu sînt destui ca să acopere inflaţia, majorarea de tarife, scumpirea serviciilor şi a produselor alimentare. Creşterea preţurilor este resimţită foarte dureros de majoritatea populaţiei, mai scumpirea produselor alimentare alimentare. Cîndva, ne puteam lăuda că avem pîine ieftină. Astăzi nu mai este aşa. Cea mai populară franzelă – Firmennîy – costa 2 ruble. Astăzi preţul ei e de 2 ruble şi 50 de copeici. Aceeaşi franzelă, ca gramaj, chiar şi în Moldova învecinată costă mai ieftin”.
EUROPA LIBERA: Ar fi de precizat că pensia minimă în Transnistria e de aproximativ 30 de dolari, iar pensia medie – sub 60 de dolari pe lună. Pensionarii constituie aproape o treime din numărul total al locuitorilor regiunii transnistrene. Ajutorul urmanitar oferit de Rusia este de 27 de milioane de dolari, dar numai o parte din el va fi folosit pentru sporul de pensie.
Dnă Scurtul, continuînd tema ajutoarelor umanitare, trebuie amintit că regiunea transnistreană a suferit şi ea mult de pe urma secetei din vara trecută. Ţăranii au fost în aşteptarea unor facilităţi fiscale, dar acestea n-au urmat. Pagubele suportate de ei se ridică la aproape 50 de milionale de dolari. Se discută ca o parte din ajutorul financiar rusesc, ce-i drept doar o mică parte – 8 milioane de dolari, să ajungă la agricultori. Ce intenţii au autorităţile în acest sens?
Natalia Scurtul: „Autorităţile au anunţat că ajutoarele umanitare vor fi distribuite agricultorilor sub formă de credite bancare, cu procent redus. S-a anunţat că ajutoarele umanitare vor fi împărţite între băncile comerciale, care vor selecta firmele cu care vor colabora ulterior pe linia creditării”.
EUROPA LIBERA: Ar fi de adăugat că săptămîna trecută, o delegaţie a Programului pentru Dezvoltare al Naţiunilor Unite, prescurtat UNDP, s-a aflat la Tiraspol. Reprezentanţii Naţiunilor Unite au venit cu propunerea de a iniţia şi sprijini financiar mai multe proiecte economice şi sociale – propunere care, se pare, a fost acceptată de reprezentanţi ai administraţiei de la Tiraspol. La o primă etapă, UNDP va oferi ajutoare umanitare pentru agricultorii afectaţi de secetă. Ei vor primi seminţe pentru semănatul de primăvară şi combustibili. De asemenea, 4200 de familii sărace vor primi nutreţuri pentru animale. Vor fi distribuite pachete alimentare femeilor gravide sau care alăptează şi tot la o primă etapă va fi finaţată reparaţia spitalelor şi şcolilor din 5 localităţi din Transnistria.
------------------------
Consultările dintre Chişinău şi Moscova care au continuat şi săptămîna trecută nu au adus mai multă lumină asupra rezultatelor ultimei întîlniri din capitala Rusiei a preşedinţilor Vladimir Voronin şi Vladimir Putin. Preşedintele moldovean s-a arătat optimist după discuţia cu omologul său rus, dar nu a făcut publice detaliile a ceea ce el a numit înţelegerile la care s-a ajuns în problema Transinistriei. Între timp, reprezentantul Moscovei la negocieri, ambasadorul Valeri Nesteruşkin, a lăsat să se înţeleagă într-un interviu acordat Europei Libere că Rusia ar sprijini rezolvarea problemei transnistrene, dacă Republica Moldova s-ar angaja să nu adere la NATO, ar accepta prezenţa trupelor ruseşti în stînga Nistrului şi ar garanta dreptul Rusiei asupra proprietăţilor cumpărate în Transitria. Relatează Valeriu Caţer.
Activitatea diplomatica intensa de la inceputul acestui an ii inspira lui Valeri Nesteruskin optimism in ceea ce priveste reluarea negocierilor in format complet, 5+2, in viitorul apropiat. Ce-i drept, a precizat el, nu exista inca nici un document semnat in acest sens.
Valeri Nesteruşkin: Orice activizare a contactelor si dialogului sunt o dovada a faptului ca cele doua parti se inteleg mai bine.
L-am mai rugat pe ambasadorul Nesteruskin sa comenteze informatiile aparute, in ajunul recentei intalniri dintre presedintele moldovean si liderul de la Kremlin, in presa rusa, care afirma ca Moscova ar conditiona sprijinul acordat Chisinaului in problema reglementarii transnistrene prin reconfirmarea neutralitatii, garantii pentru proprietatile rusesti din Transnistria si mentinerea prezentei militare ruse in Moldova.
Valeri Nesteruşkin: Jurnalistii au bineinteles un puternic potential analitic si propria lor viziune, care le permit sa faca presupuneri foarte apropiate de adevar, pentru ca problemele pe care le-ati schitat sunt demult prezente in procesul de negocieri si si-au gasit locul in multe dintre documentele de lucru discutate in cadrul acestui proces. Cat priveste planurile Moscovei, trebuie sa va spun ca am avut foarte multe si, credem noi, ele pastreaza o anumita valoare pentru activitatea noastra comuna. Asta nu inseamna ca doar un anumit document se afla in discutie, se pot face compilatii, se pot folosi elemente care sunt acceptabile si pentru o parte si pentru cealalta.
---------------------------------
Un afiş publicitar apărut cu mai bine de o săptămînă pe străzile Tiraspolului, cu îndemnul „America te aşteaptă”, a provocat un şoc în rîndul cinovnicilor transnistreni şi în întreaga societate, scrie agenţia Lenta pmr. Afişul instalat lîngă universitatea de stat transnistreană îndemna studenţii să participe la vară la programul american „Work and Travel”. Acest program le oferă studenţilor posibilitatea să călătorească în Statele Unite în timpul vacanţei şi să cîştige un ban, angajîndu-se la diferite munci sezoniere. Şocul n-a durat mult. Funcţionarii şi-au revenit peste trei zile şi au demontat aşişul instalat de agenţia „Accord Travel”. Ambasada Statelor Unite la Chişinău nu a comentat cazul, dar a anunţat o listă de agenţii locale pentru care nu va mai elibera vize în cadrul programului „Work and Travel”. Relatează Lina Grau:
Organizaţia Accord Travel de la Tiraspol, care gestionează programul Work and Travel în regiune, nu figurează pe lista neagră a Secţiei consulare a Ambasadei americane la Chişinău, spune directorul acestei organizaţii, Igor Gavrilov.
Agenţia Regnum citează o sursă bine informată din organele de menţinere a ordinii publice ale Transnistriei care a declarat că spaţiul pubicitar pentru plasarea panourilor din imadiata apropiere a Universităţii a fost închiriat de ”Accord Travel” pentru următoarele trei luni.
Dispariţia în mai puţin de trei zile a publicităţii este explicată de către Regnum prin suspiciunile pe care le-ar fi avut autorităţile de la Tiraspol, potrivit cărora scopul real al campaniei publicitare era ”atragerea studenţilor transnistreni în programe de instruire realizate sub egida organizaţiilor neguvernamentale de la Chişinău, cu susţinerea financiară a fondurilor donatoare din Occident”
Directorul Accord Travel, Igor Gavrilov, califică drept neîntemeiate toate acuzaţiile ce au fost aduse programului american de către presa transnistreană. ”Accord Travel nu nu face lobby pentru interesele americane în Transnistria, ci doar interesele tineretului, în primul rînd al studenţilor, care doresc să cunoască lumea nu doar din cărţi şi prelegeri, dar călătorind şi văzînd cu ochii proprii”, a declarat Igor Gavrilov postului nostru de radio.
Igor Gavrilov: „Accord Travel este filiala organizatiei de la Chisinau si a fost gandita initial ca un releu al informatiilor despre america in Transnistria. Dar noi nu ne limitam doar la America si vrem să realizăm programe de schimb si cu Rusia si Ucraina. Nici pînă în prezent juristii companiei de publicitate nu au luat legatura cu conducerea Accord Travel pentru a da explicatii referitoare la motivele scoaterii panourilor sau pentru a restitui constul inchirieii spatiului publicitar”.,
Igor Gavrilov mai aminteşte şi faptul că în Rusia programul Work and Travel este realizat de mai bine de 15 ani şi în fiecare an zeci de mii de studenţi din oraşele Rusiei pleacă pentru perioada vacanţei în statele Uniunii Europene şi în SUA pentru a lucra şi a călători apoi prin ţările în care merg.
--------------------------------
Am încercat să aflăm şi opinia mai multor tineri de la Tiraspol şi Bender despre lansarea în stînga Nistrului a programului american Work and Travel.
"Cred că ar fi fost bine ca tinerii noştri să poată pleca în America, mai ales că mulţi studenţi îşi doresc acest lucru. Ar putea cîştiga bani şi ar putea să aducă folos şi statului nostru, în particular pentru Transnistria."
"Este un program bun şi ar trebui să existe mai multe asemenea programe. Eu aş fi plecat, dacă mi-aş permite financiar, cel puţin ca să-mi îmbunătăţesc engleza."
"Cred că este bine. Aici sîntem izolaţi şi nu avem aceleaşi dreptul ca şi studenţii de la Chişinău de exemplu."
"E un lucru bun, de ce nu. Dacă aici nu-ţi oferă nimeni această posibilitate, iar America vine cu un asemenea program – de ce nu?"
"De la noi din grupă deja 5 au plecat tot prin acest program şi sînt foarte mulţumiţi. Unii chiar s-au căsătorit din banii cîştigaţi. Cred că ar trebui să existe mai multe asemenea oferte, pentru că la noi nu există perspective. Ar fi o ieşire şi un plus mare”.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.