DIALOGURI
04.11.2007
Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.? Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colegul meu, Valeriu Caţer.
-------------------------------------------------
Preşedintele camerei superioare a Parlamentului rus, Serghei Mironov, a declarat, miercuri, că Moscova va trebui să-şi revizuiască poziţia sa faţă de Transnistria, Abhazia şi Osetia de Sud, în cazul declarării unilaterale a independenţei Kosovo şi recunoaşterea ei internaţională. Declaraţii asemănătoare a făcut şi preşedintele comitetului pentru relaţii externe al Dumei de stat a Rusiei, Konstantin Kosaciov, care a precizat că pînă nu demult poziţia Moscovei era de sprijinire a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Moldovei şi Georgiei. Deocamdată, a adăugat el, este prematur de spus în ce măsură şi în ce direcţie se va dezvolta această nouă poziţie a Moscovei. Cu o săptămîna mai devreme, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, respingea posibilitatea recunoaşterii de către Rusia a independenţei regiunilor nerecunoscute din fostul spaţiu sovietic.
Uniunea Europeană a amânat semnarea unui acord politic cu Serbia, programată pentru joi. Comisarul european pentru extindere Olli Rehn a spus că amânarea a fost provocată de obstrucţiile ridicate de unii politicieni de la Belgrad. Comisarul european s-a declarat dezamăgit de faptul că premierul Serbiei Voislav Koştuniţa refuză tratatul politic cu UE ca ripostă la politica europeană faţă de regiunea Kosovo. Olli Rehn a mai spus că drumul sârbilor spre Uniunea Europeană va rămâne totuşi deschis.
Preşedintele Ucrainei Victor Iuşcenco a semnat acordul de aderare la Organizaţia Mondială a Comerţului după aproape 15 ani de negocieri. Ucraina are acum la dispoziţie şase luni ca să ratifice acordul. După semnarea acordului, marţi, la Geneva, Victor Iuşcenco a declarat că Ucraina sprijină ferm şi aderarea Rusiei la Organizaţie.
Oficiul pentru instituţiile democratice şi drepturile omului din cadrul Organizaţiei de Securitate şi Cooperare în Europa, împreună cu Adunarea parlamentară a organizaţiei au decis să nu monitorizeze alegerile prezidenţiale din Rusia, de luna viitoare. Intr-o declaraţie emisă la Viena se afirmă că oficialităţile ruse au impus restricţii misiunii sale, refuzînd observatorilor un timp suficient pentru a-şi începe activitatea în condiţii normale. Ministerul de externe rus a calificat imediat decizia drept un fapt "inacceptabil".
Rusia şi Republica Moldova au reuşit să depăşească declinul relaţiilor bilaterale din ultimii doi ani, a declarat ambasadorul Rusiei la Chişinău, Valerii Kuzmin, la un forum economic moldo-rus. Kuzimin a spus că în relaţiile dintre cele două ţări a început o etapă nouă, la baza căreia stă voinţa politică şi că apropierea dintre Moscova şi Chişinău nu s-ar contrapune vectorului politic de integrare europeană al Republicii Moldova.
-------------------------------------------------
Dragi ascultatori, invitatul emisiunii noastre este jurnalistul Maxim Kuzovlev de la Tiraspol, pe care l-am întrebat mai întîi care din evenimentele săptămînii trecute i s-au părut mai importante.
Maxim Kuzovlev: „Preşedintele Transnistriei Smirnov s-a întîlnit cu ministrul finanţelor Molokanova cu care a discutat între altele despre nevoia de a adapta întregul sistem contabil din Transnistria, pînă la sfîrşitul acestui an, la standarde europene".
Europa Liberă: Dar prin ce s-ar explica interesul administraţiei de la Tiraspol faţă de standardele occidentale, doar se ştie că Tiraspolul s-a orientat mereu spre standardele ruseşti?
Maxim Kuzovlev: „S-a motivat prin faptul că Ucraina va adera în curînd la Organizaţia Mondială a Comerţului şi că prin urmare, Transnistria trebuie să fie pregătită de această schimbare. Pentru că practic întregul comerţ al Transnistriei trece prin hotarul cu Ucraina. Respectiv, Transnistria vrea să aibă toate actele în regulă, dacă se poate spune aşa, iar pentru asta – o bază corespunzătoare”.
Europa Liberă: Săptămîna trecută, înalte oficialităţi de la Moscova au declarat că Rusia va trebui să-şi revizuiască poziţia sa faţă de Transnistria şi alte regiuni de conflict din spaţiul post-sovietic, în cazul declarării unilaterale a independenţei Kosovo. Pe de altă parte, ceva mai devreme şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov respingea posibilitatea recunoaşterii imediate de către Rusia a independenţei regiunilor de conflict din spaţiul post-sovietic. Cum credeţi că ar putea trebui să înţelegem aceste declaraţii? Care este de fapt poziţia Moscovei?
Maxim Kuzovlev: „Aceste declaraţii de fapt nu diferă prea mult între ele. Şi unii şi ceilalţi, de fapt, lansează un fel de avertisment că există o soluţie mai blîndă şi altă – mai dură. Dar nimeni nu spune că asta se va întîmpla maîine sau peste o lună. Printr-o situaţie similară s-a procedat, anul trecut, şi cu tratatul FACE...”.
Europa Liberă: Dar Rusia a ieşit din tratatul FACE – principalul tratat ce reglementează forţele armate concenţionale în Europa - numai după ce a decis să acest lucru îi convine. Îi convine astăzi Rusiei să recunoască regiunile nerecunoscute din fostul spaţiu sovietic sau nu?
Maxim Kuzovlev: „Rămîne de văzut. Deocamdată, situaţia e incertă. Acum, Moscova are alte preocupări, iar principala sa preocupare sînt alegerile prezidenţiale din 2 martie – adică înmînarea mandatului de preşedinte lui Medvedev şi a unui alt mandat lui Putin. Abia după asta cred că vor începe şi mişcările în această direcţie. Pînă una alta, actuala situaţie seamănă mai mult cu un joc de cărţi, cînd jucătorii îşi pun nervii la încercare şi va cîştiga acela care are nervii mai tari.”
----------------------------------
Săptămîna trecută, la Belgrad, premierul sîrb Vojslav Kostunica a refuzat să convoace o reuniune a cabinetului la care să se aprobe semnarea unui acord interimar cu Uniunea europeană, premergător acordului de stabilizare şi asociere. O asemenea înţelegere este considerată în general ca un prim pas spre aderare la Uniunea Europeană. Acordul urma să fie semnat joi, dar divergenţe majore în cadrul guvernului sîrb, după ce Uniunea Europeană a aprobat trimiterea misiunii sale de 1800 de persoane în Kosovo, au determinat anularea ceremoniei de la Bruxelles. Kostunica a fost acuzat de unul din miniştri membri în partidul preşedintelui Boris Tadic, de politici "destructive", amintind de cele ale lui Slobodan Milosevic în anii 90. Cu mai multe detalii, din studioul nostru de la Praga, Victor Eskenasy Moroşan.
Ştirea că Serbia nu va semna, cel puţin pentru moment, acordul politic oferit în urmă cu o săptămînă de Uniunea Europeană, a fost confirmată de comisarul european pentru extindere, Olli Rehn: "Obstacole politice şi procedurale din Serbia au împiedicat decizia de autorizare din partea guvernului a semnării acestui acord politic interimar".
Olli Rehn şi-a exprimat regretul adresîndu-se ziariştilor la o conferinţă de presă specială, la Bruxelles: "Regret profund obstrucţiile făcute de o serie de oameni politici de la Belgrad, prin blocarea semnăturii, mîîne. După opinia mea, ei au eşuat cu totul în a auzi vocea poporului sîrb care a votat duminica trecută ăn favoarea viitorului european al Serbiei..."
Refuzul guvernului sîrb survine după ce luni, Uniunea Europeană a aprobat trimiterea misiunii ei civile, de 1800 de oameni, în Kosovo. Primul ministru sîrb, Vojslav Kostunica, al cărui partid democrat din Serbia este membru a coaliţiei guvernamentale formate din patru partide, a reacţionat imediat. Potrivit lui, "Decizia de a trimite ilegal o misiune, înseamnă că, împreună cu separatiştii albanezi, Uniunea Europeană crează, împotriva tuturor principiilor dreptului internaţional, un fals stat albanez pe teritoriul Serbiei". Citat marţi pe site-ul postului de radio B92, Kostunica mergea mai departe, spunînd: "Din acest motiv, propunerea Uniunii Europene de a semna un acord politic cu Serbia, în timp ce ea trimite o misiune să dezintegreze statul nostru, constituie o înşelăciune, menită să obţină semnătura Serbiei pe un acord, care, în fapt, înseamnă că ea acceptă independenţa Kosovo-ului şi ar constitui primul pas pentru o recunoaştere directă a Kosovo-ului independent".
Kostunica a cerut convocarea în sesiune de urgenţă a parlamentului, care să ia "deciziile necesare asupra plănuitei misiuni a Uniunii Europene şi a acordului oferit Serbiei". Sesiunea cabinetului, programată pentru joi şi la care urma să i se dea permisiunea vice-premierului Bozidat Djelic să călătorească la Bruxelle şi să semneze acordul interimar, a fost anulată.
Deocamdată situaţia este blocată, chiar dacă Olli Rehn declara că: "... Angajamentul Uniunii Europene este ferm, iar invitaţia rămîne pe masă. Sîntem gata, odată ce Serbia va fi şi ea gata să semneze acest acord politic".
------------------------------
În ce măsură decizia tot mai apropiată de declarare a independenţei Kosovo s-ar putea transforma într-un precedent pentru republicile nerecunoscute din spaţiul post-sovietic? Am adresat această întrebare analistului politic de la Londra Nicu Popescu, cercetător la Consiliul european pentru relaţii externe.
Nicu Popescu: „Cred că întradevăr intrăm pe ultima sută de metri înaintea declaraţiei de independenţă a Kosovo şi în acest sens, întradevăr, faptul că regiunea Kosovo declară unilateral independenţa constituie un anumit precedent în relaţiile internaţionale. Însă în acelaşi timp, Kosovo constituie şi multe alte precedente, unele din ele utile pentru cazul Republicii Moldova. Bunăoară, Kosovo constituie un precedent al unei regiuni foste separatiste sau actual separatiste, care este guvernată de 8 ani de comunitatea internaţională, în care funcţiile de poliţie, de organizare a alegerilor, de control al frontierei sînt preluate de organismele internaţionale, nişte forţe de menţinere a păcii sub egida NATO asigură pacea în această regiune şi în acest sens, atunci cînd vorbim de precedentul Kosovo, trebuie să ne dăm seama că există elemente din acel precedent de fapt care ar juca împotriva intereselor regiunilor separatiste post-sovietice”.
Europa Liberă: Se ştie că Rusia, atunci cînd operează cu noţiunea de precedent în raport cu provincia Kosovo, nu face referire la modul în care comunitatea internaţională a gestionat rezolvarea conflictului. Dar ce alte asemănări sau deosebiri ar exista totuşi între conflictele din Kosovo şi Transnistria bunăoară şi care ar putea fi trecute la categoria de „precedent”?
Nicu Popescu: „În primul rînd, premisele structurale care au dis la mişcarea regiunii Kosovo spre independenţă sînt total diferite de condiţiile pe care le observăm în cazul regiunilor din spaţiul post-sovietic. În primul rînd, Kosovo, şi pînă la faza activă a conflictului cu Serbia în 98, 99, a avut o populaţie majoritar albaneză şi nici o regiune nerecunoscută din spaţiul post-sovietic, cu excepţia Nagorno-Karabahului nu a întrunit această condiţie. În al doilea rînd, Kosovo a fost luat, practic, de sub controlul Serbiei şi pus sub mandat de guvernare internaţională, sub egida ONU, în urma epurărilor etnice recunoscute de Naţiunile Unite şi care au fost comise de către sîrbi în Kosovo. În nici unul din conflictele post-sovietice, iarăşi, acest element crucial nu este recunoscut”.
Europa Liberă: Dle Popescu, dar astăzi, Rusia, ar fi întradevăr interesată de recunoaşterea regiunilor nerecunoscute din spaţiul post-sovietic, aşa cum afirmă unele înalte oficialităţi de la Moscova?
Nicu Popescu: „Rusia nu este interesată de recunoaşterea acestor regiuni, inclusiv din cauza faptului că aceste regiuni nu sînt importante în sine pentru Rusia. Ele sînt importante pentru Rusia ca pîrghii de influenţă asupra statelor recunoscute internaţional, mai precis Republica Moldova şi Georgia”.
------------------------------------------------
Am încercat să aflăm ce ştiu şi ce cred locuitorii din Tiraspol şi Bender despre problema Kosovo şi dacă declararea independenţei acestei regiuni ar putea sau nu deveni, la părerea lor, un precedent pentru Transnistria.
„Sînt solidar cu Putin – statul trebuie să fie unitar, iar dacă-l divizăm, atunci ar trebui să le divizăm pe toate odată”.
„Mă interesează foarte mult problema Kosovo, pentru că e legată şi de recunoaşterea Transnitriei. Este o problemă foarte interesantă, dar complicată”.
„Cred că acestei provincii NU trebuie să i se dea independenţă, pentru că principiul integrităţii statului şi a hotarelor trebuie să fie respectat”.
„Nu voi comenta această problemă. Pentru că, în opinia mea, va fi greu să aplici modelul Kosovo în raport cu Transnistria”.
„Kosovo? Uau! Nu cred nimic, pentru că nu mă interesează politica”.
„Cred că e corect să se separe de Serbia, pentru că asta îşi doreşte poporul”.
„S-au făcut multe lucruri rele acolo şi n-ar fi corect să se separe. Dar, ca să nu existe noi jertfe, cred că, totuşi, e mai bine să se despartă. Numai de dragul oamenilor, mai mult – nu”.
„Cunosc problema Kosovo. Am avut ocazia să-i cunosc bine şi pe albanezi şi pe sîrbi. De aceea, sînt convins că regiunea Kosovo va obţine independenţă, DAR acest lucru NU se va răsfrînge asupra Transnistriei”.
--------------------------------
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
04.11.2007
Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.? Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colegul meu, Valeriu Caţer.
-------------------------------------------------
Preşedintele camerei superioare a Parlamentului rus, Serghei Mironov, a declarat, miercuri, că Moscova va trebui să-şi revizuiască poziţia sa faţă de Transnistria, Abhazia şi Osetia de Sud, în cazul declarării unilaterale a independenţei Kosovo şi recunoaşterea ei internaţională. Declaraţii asemănătoare a făcut şi preşedintele comitetului pentru relaţii externe al Dumei de stat a Rusiei, Konstantin Kosaciov, care a precizat că pînă nu demult poziţia Moscovei era de sprijinire a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Moldovei şi Georgiei. Deocamdată, a adăugat el, este prematur de spus în ce măsură şi în ce direcţie se va dezvolta această nouă poziţie a Moscovei. Cu o săptămîna mai devreme, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, respingea posibilitatea recunoaşterii de către Rusia a independenţei regiunilor nerecunoscute din fostul spaţiu sovietic.
Uniunea Europeană a amânat semnarea unui acord politic cu Serbia, programată pentru joi. Comisarul european pentru extindere Olli Rehn a spus că amânarea a fost provocată de obstrucţiile ridicate de unii politicieni de la Belgrad. Comisarul european s-a declarat dezamăgit de faptul că premierul Serbiei Voislav Koştuniţa refuză tratatul politic cu UE ca ripostă la politica europeană faţă de regiunea Kosovo. Olli Rehn a mai spus că drumul sârbilor spre Uniunea Europeană va rămâne totuşi deschis.
Preşedintele Ucrainei Victor Iuşcenco a semnat acordul de aderare la Organizaţia Mondială a Comerţului după aproape 15 ani de negocieri. Ucraina are acum la dispoziţie şase luni ca să ratifice acordul. După semnarea acordului, marţi, la Geneva, Victor Iuşcenco a declarat că Ucraina sprijină ferm şi aderarea Rusiei la Organizaţie.
Oficiul pentru instituţiile democratice şi drepturile omului din cadrul Organizaţiei de Securitate şi Cooperare în Europa, împreună cu Adunarea parlamentară a organizaţiei au decis să nu monitorizeze alegerile prezidenţiale din Rusia, de luna viitoare. Intr-o declaraţie emisă la Viena se afirmă că oficialităţile ruse au impus restricţii misiunii sale, refuzînd observatorilor un timp suficient pentru a-şi începe activitatea în condiţii normale. Ministerul de externe rus a calificat imediat decizia drept un fapt "inacceptabil".
Rusia şi Republica Moldova au reuşit să depăşească declinul relaţiilor bilaterale din ultimii doi ani, a declarat ambasadorul Rusiei la Chişinău, Valerii Kuzmin, la un forum economic moldo-rus. Kuzimin a spus că în relaţiile dintre cele două ţări a început o etapă nouă, la baza căreia stă voinţa politică şi că apropierea dintre Moscova şi Chişinău nu s-ar contrapune vectorului politic de integrare europeană al Republicii Moldova.
-------------------------------------------------
Dragi ascultatori, invitatul emisiunii noastre este jurnalistul Maxim Kuzovlev de la Tiraspol, pe care l-am întrebat mai întîi care din evenimentele săptămînii trecute i s-au părut mai importante.
Maxim Kuzovlev: „Preşedintele Transnistriei Smirnov s-a întîlnit cu ministrul finanţelor Molokanova cu care a discutat între altele despre nevoia de a adapta întregul sistem contabil din Transnistria, pînă la sfîrşitul acestui an, la standarde europene".
Europa Liberă: Dar prin ce s-ar explica interesul administraţiei de la Tiraspol faţă de standardele occidentale, doar se ştie că Tiraspolul s-a orientat mereu spre standardele ruseşti?
Maxim Kuzovlev: „S-a motivat prin faptul că Ucraina va adera în curînd la Organizaţia Mondială a Comerţului şi că prin urmare, Transnistria trebuie să fie pregătită de această schimbare. Pentru că practic întregul comerţ al Transnistriei trece prin hotarul cu Ucraina. Respectiv, Transnistria vrea să aibă toate actele în regulă, dacă se poate spune aşa, iar pentru asta – o bază corespunzătoare”.
Europa Liberă: Săptămîna trecută, înalte oficialităţi de la Moscova au declarat că Rusia va trebui să-şi revizuiască poziţia sa faţă de Transnistria şi alte regiuni de conflict din spaţiul post-sovietic, în cazul declarării unilaterale a independenţei Kosovo. Pe de altă parte, ceva mai devreme şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov respingea posibilitatea recunoaşterii imediate de către Rusia a independenţei regiunilor de conflict din spaţiul post-sovietic. Cum credeţi că ar putea trebui să înţelegem aceste declaraţii? Care este de fapt poziţia Moscovei?
Maxim Kuzovlev: „Aceste declaraţii de fapt nu diferă prea mult între ele. Şi unii şi ceilalţi, de fapt, lansează un fel de avertisment că există o soluţie mai blîndă şi altă – mai dură. Dar nimeni nu spune că asta se va întîmpla maîine sau peste o lună. Printr-o situaţie similară s-a procedat, anul trecut, şi cu tratatul FACE...”.
Europa Liberă: Dar Rusia a ieşit din tratatul FACE – principalul tratat ce reglementează forţele armate concenţionale în Europa - numai după ce a decis să acest lucru îi convine. Îi convine astăzi Rusiei să recunoască regiunile nerecunoscute din fostul spaţiu sovietic sau nu?
Maxim Kuzovlev: „Rămîne de văzut. Deocamdată, situaţia e incertă. Acum, Moscova are alte preocupări, iar principala sa preocupare sînt alegerile prezidenţiale din 2 martie – adică înmînarea mandatului de preşedinte lui Medvedev şi a unui alt mandat lui Putin. Abia după asta cred că vor începe şi mişcările în această direcţie. Pînă una alta, actuala situaţie seamănă mai mult cu un joc de cărţi, cînd jucătorii îşi pun nervii la încercare şi va cîştiga acela care are nervii mai tari.”
----------------------------------
Săptămîna trecută, la Belgrad, premierul sîrb Vojslav Kostunica a refuzat să convoace o reuniune a cabinetului la care să se aprobe semnarea unui acord interimar cu Uniunea europeană, premergător acordului de stabilizare şi asociere. O asemenea înţelegere este considerată în general ca un prim pas spre aderare la Uniunea Europeană. Acordul urma să fie semnat joi, dar divergenţe majore în cadrul guvernului sîrb, după ce Uniunea Europeană a aprobat trimiterea misiunii sale de 1800 de persoane în Kosovo, au determinat anularea ceremoniei de la Bruxelles. Kostunica a fost acuzat de unul din miniştri membri în partidul preşedintelui Boris Tadic, de politici "destructive", amintind de cele ale lui Slobodan Milosevic în anii 90. Cu mai multe detalii, din studioul nostru de la Praga, Victor Eskenasy Moroşan.
Ştirea că Serbia nu va semna, cel puţin pentru moment, acordul politic oferit în urmă cu o săptămînă de Uniunea Europeană, a fost confirmată de comisarul european pentru extindere, Olli Rehn: "Obstacole politice şi procedurale din Serbia au împiedicat decizia de autorizare din partea guvernului a semnării acestui acord politic interimar".
Olli Rehn şi-a exprimat regretul adresîndu-se ziariştilor la o conferinţă de presă specială, la Bruxelles: "Regret profund obstrucţiile făcute de o serie de oameni politici de la Belgrad, prin blocarea semnăturii, mîîne. După opinia mea, ei au eşuat cu totul în a auzi vocea poporului sîrb care a votat duminica trecută ăn favoarea viitorului european al Serbiei..."
Refuzul guvernului sîrb survine după ce luni, Uniunea Europeană a aprobat trimiterea misiunii ei civile, de 1800 de oameni, în Kosovo. Primul ministru sîrb, Vojslav Kostunica, al cărui partid democrat din Serbia este membru a coaliţiei guvernamentale formate din patru partide, a reacţionat imediat. Potrivit lui, "Decizia de a trimite ilegal o misiune, înseamnă că, împreună cu separatiştii albanezi, Uniunea Europeană crează, împotriva tuturor principiilor dreptului internaţional, un fals stat albanez pe teritoriul Serbiei". Citat marţi pe site-ul postului de radio B92, Kostunica mergea mai departe, spunînd: "Din acest motiv, propunerea Uniunii Europene de a semna un acord politic cu Serbia, în timp ce ea trimite o misiune să dezintegreze statul nostru, constituie o înşelăciune, menită să obţină semnătura Serbiei pe un acord, care, în fapt, înseamnă că ea acceptă independenţa Kosovo-ului şi ar constitui primul pas pentru o recunoaştere directă a Kosovo-ului independent".
Kostunica a cerut convocarea în sesiune de urgenţă a parlamentului, care să ia "deciziile necesare asupra plănuitei misiuni a Uniunii Europene şi a acordului oferit Serbiei". Sesiunea cabinetului, programată pentru joi şi la care urma să i se dea permisiunea vice-premierului Bozidat Djelic să călătorească la Bruxelle şi să semneze acordul interimar, a fost anulată.
Deocamdată situaţia este blocată, chiar dacă Olli Rehn declara că: "... Angajamentul Uniunii Europene este ferm, iar invitaţia rămîne pe masă. Sîntem gata, odată ce Serbia va fi şi ea gata să semneze acest acord politic".
------------------------------
În ce măsură decizia tot mai apropiată de declarare a independenţei Kosovo s-ar putea transforma într-un precedent pentru republicile nerecunoscute din spaţiul post-sovietic? Am adresat această întrebare analistului politic de la Londra Nicu Popescu, cercetător la Consiliul european pentru relaţii externe.
Nicu Popescu: „Cred că întradevăr intrăm pe ultima sută de metri înaintea declaraţiei de independenţă a Kosovo şi în acest sens, întradevăr, faptul că regiunea Kosovo declară unilateral independenţa constituie un anumit precedent în relaţiile internaţionale. Însă în acelaşi timp, Kosovo constituie şi multe alte precedente, unele din ele utile pentru cazul Republicii Moldova. Bunăoară, Kosovo constituie un precedent al unei regiuni foste separatiste sau actual separatiste, care este guvernată de 8 ani de comunitatea internaţională, în care funcţiile de poliţie, de organizare a alegerilor, de control al frontierei sînt preluate de organismele internaţionale, nişte forţe de menţinere a păcii sub egida NATO asigură pacea în această regiune şi în acest sens, atunci cînd vorbim de precedentul Kosovo, trebuie să ne dăm seama că există elemente din acel precedent de fapt care ar juca împotriva intereselor regiunilor separatiste post-sovietice”.
Europa Liberă: Se ştie că Rusia, atunci cînd operează cu noţiunea de precedent în raport cu provincia Kosovo, nu face referire la modul în care comunitatea internaţională a gestionat rezolvarea conflictului. Dar ce alte asemănări sau deosebiri ar exista totuşi între conflictele din Kosovo şi Transnistria bunăoară şi care ar putea fi trecute la categoria de „precedent”?
Nicu Popescu: „În primul rînd, premisele structurale care au dis la mişcarea regiunii Kosovo spre independenţă sînt total diferite de condiţiile pe care le observăm în cazul regiunilor din spaţiul post-sovietic. În primul rînd, Kosovo, şi pînă la faza activă a conflictului cu Serbia în 98, 99, a avut o populaţie majoritar albaneză şi nici o regiune nerecunoscută din spaţiul post-sovietic, cu excepţia Nagorno-Karabahului nu a întrunit această condiţie. În al doilea rînd, Kosovo a fost luat, practic, de sub controlul Serbiei şi pus sub mandat de guvernare internaţională, sub egida ONU, în urma epurărilor etnice recunoscute de Naţiunile Unite şi care au fost comise de către sîrbi în Kosovo. În nici unul din conflictele post-sovietice, iarăşi, acest element crucial nu este recunoscut”.
Europa Liberă: Dle Popescu, dar astăzi, Rusia, ar fi întradevăr interesată de recunoaşterea regiunilor nerecunoscute din spaţiul post-sovietic, aşa cum afirmă unele înalte oficialităţi de la Moscova?
Nicu Popescu: „Rusia nu este interesată de recunoaşterea acestor regiuni, inclusiv din cauza faptului că aceste regiuni nu sînt importante în sine pentru Rusia. Ele sînt importante pentru Rusia ca pîrghii de influenţă asupra statelor recunoscute internaţional, mai precis Republica Moldova şi Georgia”.
------------------------------------------------
Am încercat să aflăm ce ştiu şi ce cred locuitorii din Tiraspol şi Bender despre problema Kosovo şi dacă declararea independenţei acestei regiuni ar putea sau nu deveni, la părerea lor, un precedent pentru Transnistria.
„Sînt solidar cu Putin – statul trebuie să fie unitar, iar dacă-l divizăm, atunci ar trebui să le divizăm pe toate odată”.
„Mă interesează foarte mult problema Kosovo, pentru că e legată şi de recunoaşterea Transnitriei. Este o problemă foarte interesantă, dar complicată”.
„Cred că acestei provincii NU trebuie să i se dea independenţă, pentru că principiul integrităţii statului şi a hotarelor trebuie să fie respectat”.
„Nu voi comenta această problemă. Pentru că, în opinia mea, va fi greu să aplici modelul Kosovo în raport cu Transnistria”.
„Kosovo? Uau! Nu cred nimic, pentru că nu mă interesează politica”.
„Cred că e corect să se separe de Serbia, pentru că asta îşi doreşte poporul”.
„S-au făcut multe lucruri rele acolo şi n-ar fi corect să se separe. Dar, ca să nu existe noi jertfe, cred că, totuşi, e mai bine să se despartă. Numai de dragul oamenilor, mai mult – nu”.
„Cunosc problema Kosovo. Am avut ocazia să-i cunosc bine şi pe albanezi şi pe sîrbi. De aceea, sînt convins că regiunea Kosovo va obţine independenţă, DAR acest lucru NU se va răsfrînge asupra Transnistriei”.
--------------------------------
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.