DIALOGURI 17 martie 2008
Doamnelor si domnilor, buna ziua. La microfon este Viorica Zaharia, prezentatoarea emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea, ca de obicei, cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de Radu Benea.
Deputaţii majorităţii parlamentare ruse au recomandat guvernului rus, dupa audierile din Duma de Stat de saptamana trecuta in problema Osetiei de Sud, Abhaziei si Trasnistriei “sa ia in considerare deschiderea de misiuni ruse în Abhazia, Osetia de Sud si Transnistria si o posibila modificare a formatului relatiilor cu ele”. Se recomanda de asemenea promovarea participarii reprezentantilor Abhaziei, Osetiei de Sud si Transnistriei in toate organizatiile si forumurile internationale la care se discuta interesele lor.
---------------
Presedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin a declarat intr-un interviu pentru ziarul de la Moscova “Komersant” ca la Chisinau se pregăteste o declaraţie pentru recunoaşterea internaţională a neutralităţii militare a Moldovei. Ea va fi propusă pentru semnare participanţilor la negocierile de reglementare în Transnistria. Seful statului a lasat sa se inteleaga ca aceasta a fost cerută Moldovei de Rusia, ca precondiţie pentru retragerea trupelor ruse din Transnistria şi pentru acceptarea unui plan moldovenesc de reglementare transnistreană. Potrivit lui Vladimir Voronin, acest plan presupune o Moldovă unitară, cu două regiuni autonome, Transnistria şi Găgăuzia, reprezentate în Parlament. Liderii adminsitratiei transnistrene au criticat aceste declaratii spunand ca ei resping orice plan de reglementare care presupune realipirea Transnistriei la Moldova.
--------------------------
Ucraina şi Republica Moldova au cerut reluarea cât mai grabnică a negocierilor pentru soluţionare conflictului transnistrean. Apelul a fost făcut de preşedintele moldovean Vladimir Voronin şi de ministrul adjunct de externe al Ucrainei Andrei Veselovski. Aflat în vizită la Chişinău, Veselovski, reprezentant special al preşedintelui Ucrainei în chestiunea transnistreană, a mai spus că pentru ţara sa rezolvarea conflictului este o prioritate de politică externă.
---------------------------
Preşedintele Executivului de la Moscova, Victor Zubkov, va efectua o vizită la Chişinău în luna aprilie. Intenţia premierului rus a fost anunţată de Ambasadorul Federaţiei Ruse în Moldova, Valerii Kuzmin, la o intrevedere cu premierul de la Chisinau Vasile Tarlev.
-----------
Cancelarul Germaniei Angela Merkel şi-a exprimat îndoiala că ţări precum Ucraina şi Georgia ar trebui să fie primite în NATO. Merkel a spus la o întâlnire cu ofiţeri germani că statele implicate în conflicte regionale nu trebuie să se alăture Alienţei Nord Atlantice. Georgia are conflicte separatiste, în timp ce Ucraina are divergenţe cu Rusia pe tema furnizărilor de energie. Cancelarul german a făcut declaraţia după o vizită la Moscova, unde liderul rus Vladimir Putin s-a pronunţat încă o dată împotriva extinderii NATO spre est.
--------------
Preşedintele Serbiei Boris Tadic a dizolvat saptamana trecuta parlamentul şi a anunţat alegeri anticipate pentru 11 mai. Premierul Vojislav Kostunica şi-a dat demisia pe 8 martie şi a spus că guvernul de coaliţie nu poate funcţiona ca urmare a proclamării independenţei provinciei Kosovo. Divergenţele au aparut când miniştrii pro-europeni au refuzat să sprijine propunerea naţionaliştilor de a întrerupe negocierile de pre-aderare cu Uniunea Europeana, în semn de protest faţă de ţările Uniunii care au recunoscut deja Kosovo.
--------------------------
Asa cum ati aflat si la stiri, audierile in problema republicilor nerecunoscute de pe teritoriul CSI, desfasurate saptamana trecuta in Camera inferioara a Parlamentului rus, s-au incheiat cu aprobarea de catre Comisia pentru CSI din Duma a catorva recomadari pentru autoritatile ruse. Aceste recomandari urmeaza sa fie examinate ulterior de Sovietul Federatiei – Camera Superioara a Parlamentului - si astfel sa ia forma unui document jurdic.
Il intreb acum pe invitatul emisiunii noastre de astazi, Vladimir Soloviov, journalist la publicatia de la Moscova, “Komersant”, daca audierile ar putea avea vreun impact asupra reglementarii problemei transnistrene.
Vladimir Soloviov: Propunerile care au fost facute in urma audierilor au anume caracter de recomandare – se recomanda Guvernului si Sovietului Federatiei sa construiasca un format deosebit al relatiilor cu republicile nerecunoscute. De fapt, un format deosebit al acestor relatii a existat si pana acum. Ce a rasunat nou este deschiderea unor oarecare misiuni ale Rusiei in aceste teritorii si nu se specifica ce fel de misiuni anume vor fi. Cat priveste Transnistria, organizatorii acestor audieri au declarat din start ca nu pun in acelasi cos problema transnistreana cu cele din Georgia. S-a accentuat in mod principial ca, in opinia partii ruse, posibilitatile de dialog nu sunt epuizate si s-a salutat intentia Moldovei de a solutiona acest conflict pe cale pasnica. Respectiv, dialogul va fi continuat. Deci asupra Transnistriei aceste audieri nu ar trebui sa aiba vreun impact.
Europa Liberă: In discursul rostit de la tribuna Dumei de Stat, presedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol, Evgheni Sevciuc a creionat o situatie destul de sumbra a regiunii, spunand ca din ’91 si pana acum din cauza conflictului dintre Chisinau si Tiraspol din regiune au plecat 200 de mii de oameni – aproape un sfert din populatie. El a numit acest fenoment “migratie fortata”.
“Nivelul foarte jos al veniturilor populatiei transnistrene, a mai spus Sevciuc – unul din cele mai mici in Europa, ii face pe opameni sa-si caute locuri de munca in statele vecine, iar tendintele demografice, daca se vor pastra, vor face ca in 2015 in regiune sa ramana doar 300 de mii de oameni, adica in jumatate cate este acum.
In finalul discurului Evgheni Sevciuc a solicitat Dumei sa-si revada pozitia fata de formatul relatiilor cu Transnistria. Cum credeti, dle Soloviov, la ce anume s-a referit spikerul de la Tiraspol?
Vladimir Soloviov: El a povestit in general, mult, despre situatia precara a locuitoruilor Transnistriei. Probabil ca si-ar dori o intensificarea relatiilor economice dintre Rusia si Transnistria si acordarea unor preferinte comerciale pentru marfurile din regiune. Este posibil de asemenea sa fi avut in vedere si niste relatii politice mai apropiate, desi, sincer, eu nu prea vad care ar fi aceastea.
Europa Liberă: Dle Vladimir Soloviov, va multumim. Invitatul emisiunii de azi, va reamintesc, dragi ascultatori, a fost jurnalistul de la ziarul rusesc “Komersant”, Vladimir Soloviov.
---------------------------------------
Optimismul presedintelui Republicii Moldova Vladimir Voronin exprimat in ultimele luni referitor la apropiata rezolvare finala a problemei transnistrene prin formarea unui stat unitar Moldova nu este impartasit deloc de autoritatile de la Tiraspol.
Noi am hotarat sa-i intrebam pe locuitorii regiunii ce solutie ar prefera. Iata cateva opinii culese de corespondentii Europei Libere pe strazile din orasele Bender si Tiraspol.
"Daca va fi un stat unitar cu Moldova va fi o singura limba de stat. Nu-i asa? Asta nu ma aranjeaza. Dar daca vor fi doua limbi de stat rusa si moldoveneasca – atunci chiar nu am nimic impotriva. Eu sunt obisnuit sa vorbesc in rusa si nu cunosc limba moldoveneasca, de aceea as avea probleme in cazul reunificarii. De fapt, majoritatea transnistrenilor au aceasta problema".
"Ce solutie a conflictului ati prefera Dvs? Dar nu avem nici un conflict. Acolo e o tara, aici e alta. Atat. Lasa poporul sa-si puna mintea la contributie si sa se gandeasca cum putem sa ne ajutam pe noi insine".
"Vrem unificarea cu Moldova pentru ca suntem moldoveni, rudele ne sunt acolo si as prefera o asemenea solutie. Independenta – nu".
"Chiar daca oficial vom fi independent, nimic nu se va decide direct, in orice caz cineva va depinde de altcineva. Vor fi indicatii date cuiva ca in orice tara in care este dictatura".
"Mie imi este totuna cu cine va fi Transnistria, fie cu Moldova, fie cu Rusia, fie independenta. Important este ca viata sa fie prospera. Sa fie in sfarsit o stabilitate, atunci vor fi si locuri de munca si oamenii nu vor mai pleca de aici".
"Nu va pot spune, noi ne-am obisnuit aici. Nu avem conflicte cu rusii sau cu moldovenii. Nu avem nimic impotriva nici catre unii, nici catre altii".
"Vreau sa ne recunoasca Rusia, sa avem un stat recunoscut oficial".
Au fost locuitori ai oraselor Tiraspolul si Bender intalniti intamplaor de corespondentii Europei Libere.
-------------------------------------
Departamentul de Stat al Statelor Unite si-a facut public in aceasta saptamana raportul anual traditional referitor la situatia drepturilor omului in lume. Republica Moldova este vizata in raport cu lacune la capitolul libertatea presei si functionarea justitiei. Cat priveste regiunea transnistreana, raportul mentioneaza incalcarea drepturilor oamenilor de a participa la alegerile din Moldova si de a candida in aceste alegeri. De asemenea, o problema grava ar fi, potrivit raportului, aplicarea torturii in Transnistria si a tratamentelor degradante in cadrul organelor de drept si in locurile de detentie. Din relatarea urmatoare aflati despre un caz de incalcare a accesului la justitie in regiune dar si opinia in ce priveste tortura si tratamentele degradante a unuia din responsabilii pentru respectarea drepturilor omului din regiune, reprezentant al autoritatilor de la Tiraspol.
Unul din locuitorii raionului Grigoriopol, Alexei Mocreac, care s-a aflat in arest preventiv la Grigoriopol timp de 21 de zile cu acuzatia ca ar fi agresat doi militieni, spune ca pe perioada detentiei nu a avut acces la avocat si cat timp s-a aflat in izolator nici sotia sa nu stia unde se afla.
Alexei Mocreac: "Intr-o camera puteau fi inchisi pana la 30 de persoane care stateau in jur de 30 de zile. Dupa ce expira acest termen omul era impus sa plateasca o suma de bani egala cu 100 de dolari, intretinerea pe aceasta perioada. In aceasta situatie se afla sute, mii de cetateni, si nu gresesc numarul, pentru ca scopul lor este sa scoata cat mai multi bani din oameni, al doilea este sa vada oamenii cu ochii lor ca dreptatea nu este si nu o sa fie niciodata de partea cetateanului simplu. Cele mai multe incalcari inregistrate la procuraturile din stanga Nistrului sunt ca oamenii chipurile au opus rezistenta organelor de politie si pentru asta incaseaza 2 ani de detentie. Atunci omul este nevoit sa vanda vacusoara, apartamentul si sa dea bani ca sa iasa din situatie. Ca dovada va spun ca la noi la Grigoriopol un apartament cu 3 camere costa acum doi ani 1500 de dolari. Va dati seama la ce a ajuns omul care stie a numara cat costa o casa, un apartament, sa-si vanda cu 1500 de dolari si sa plece numai ca sa scape".
Europa Liberă: L-am intrebat pe Alexei Mocreac daca de aceasta maniera sunt tratati si reprezentantii altor etnii.
Alexei Mocreac: "Cum am observat eu timp de 17 ani, ei nu au nevoie de bastinasi, chiar si rusi si ucraineni. Ei inteleg ca legaturile intre doua maluri – ucrainenii, moldovenii, rusii au fost si o sa ramana foarte stranse intre aceste doua maluri si interesul de a apara integritatea teritoriala le apartine anume cetatenilor care au trait si traiesc in stanga Nistrului. Ca sa se debaraseze de mentalitatea asta, caci oamenii tin minte si stiu bine ca a fost o republica ale carei interese trebuie aparate, ei fac totul ca sa-i scoata de pe teritoriu".
Pentru a-si cauta dreptatea, cei care se considera nedreptatiti de autoritatile regiunii, incearca sa se adreseze fie organelor de drept din Rusia, fie celor din Republica Moldova. Presedintele unei asociatrii neguvernamentale care se ocupa de propagarea drepturilor omului in Transnistria, Promo-Lex, Ion Manole, solicitat de noi in aceasta problema, ne-a relatat exemplul unui locuitor al regiunii care a depus o cerere la Procuratura Federatiei Ruse incercand sa-si faca dreptate.
De ce a Federatiei Ruse? Pentru ca aceasta este una din tarile garante in procesul de negocieri dintre Chisinau si Tiraspol si respectiv acest statut o obliga sa asigure si sa contribuie la respectarea drepturilor locuitorilor regiunii.
Ion Manole: "Procurorul Federatiei Ruse ii spune foarte clar – acesta este teritoriul Republicii Moldova, regiunea transnistreana se afla sub jurisdictia Moldovei si nicidecum a Rusiei si deci Rusia nu poate interveni in treburile interne ale Moldovei. Este un raspuns foarte diplomatic pe cand situatia de fapt este cu totul alta. Pe de alta parte, autoritatile constitutionale ale Moldovei continua sa raspunda acelorasi persoane cand se adreseaza, ca nu detin controlul si ca “nu putem sa va ajutam cu nimic pentru ca nu detinem controlul asupra regiunii si nu putem interveni pana la solutionarea conflictului”. Insasi Federatia Rusa a recunoscut teritoriul din stanga Nistrului parte componenta a Republicii Moldova si deci autoritatile Moldovei nu au dreptul sa dea asa raspuns".
Europa Liberă: Pentru a putea depune o cerere la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, dupa cum se stie, o persoana trebuie sa epuizeze toate caile de recurs in instantele nationale. Asa insa cum instantele de judecata din regiunea tranansitreana nu sunt recunoscute in exterior, teoretic, o persoana din Transnistria daca nu este de accord cu decizia instantelor din regiune, pentru a ajunge la CEDO, trebuie sa treaca si prin toate instantele Republicii Moldova. Juristii spun ca oamenii renunta obosind sa alerge prin instante dar si din cauza intimidarilor. Din nou, Ion Manole:
Ion Manole: "Oamenii renunta la mijloc de cale. Ori sunt intimidati. Si cu aceasta ocazie va spun ca aceasta persoana care a expediat Procuraturii Federatiei Ruse un demers ne-a comunicat dupa o vreme ca dupa ce a primit raspuns de la FR, au venit la el acasa niste persoane imbracate in civil, s-au prezentat ca reprezentanti ai structurilor de securitate regionale si l-au amenintat ca in cazul in care continua astfel de scrisori adresate Rusiei, organelor internationale, Moldovei sau OSCE-ului va avea mari probleme si nimeni nu-l va putea ajuta".
Europa Liberă: L-am intrebat pe reprezentantul din Rabnita al ombudsmanului din Transnistria, Alexei Slivinskii, daca la oficiul sau s-au adresat locuitori ai regiunii cu plangeri ca ar fi fost retinuti, arestati si atrasi la raspundere penala neintemeiat. Alexei Slivinskii este numit in functie de administratia de la Tiraspol si este remunerate din bugetul regiunii.
Alexei Slivinskii: "Au fost asemenea adresari. Insa pe toata perioada aflarii mele aici nu a fost confirmat nici unul din aceste cazuri. Nu s-a adeverit ca instantele de judecata ar fi emis nelegitim vreo hotarare de tragere la raspundere penala".
Europa Liberă: "L-am intrebat pe Alexei Slivinski ce crede despre concluziile raportului Departamentului de Stat al SUA care indica asupra faptului ca in Transnistria ar exista tortura in izolatoarele de ancheta.
Alexei Slivinskii: "Tortura in Transnistria nu exista. Daca cineva l-a batut pe altcineva atunci asta nu este legat de organele de drept ci sunt doar cazuri ordinare de huliganism sau omor asa cum se intampla si in Rusia si in Ucraina si in Moldova. Dar anume tortura, asa ceva nu a fost si nu este si cel mai probabil nici nu va fi aici".
Europa Liberă: "Cum va explicati atunci ca in rapoartele organizatiilor internationale privind respectarea drepturilor omului, Transnistria apare ca o zona in care oamenilor li se incalca mai multe drepturi si libertati si se aplica tortura? L-am intrebat pe Alexei Slivinskii.
Alexei Slivinskii: "Este legat de aspectul politic – daca oamenii sunt intresati sa indice ca la noi in Transnistria ceva nu merge ca sa submineze temelia statului nostru, atunci ei pot scrie orice, pot exagera lucrurile. Daca a fost vreun caz in care cineva s-a batut cu altcineva - se prezinta ca un abuz al cuiva, dar tortura, cel putin pana acum, nu am avut si cred ca nici nu vom avea".
------------------
Dragi ascultatori, incheiem aici emisiunea Dialoguri de astazi. Viorica Zaharia va multumeste pentru atentie si va ureaza toate cele bune. Aici e Radio Europa Libera.
Doamnelor si domnilor, buna ziua. La microfon este Viorica Zaharia, prezentatoarea emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea, ca de obicei, cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de Radu Benea.
Deputaţii majorităţii parlamentare ruse au recomandat guvernului rus, dupa audierile din Duma de Stat de saptamana trecuta in problema Osetiei de Sud, Abhaziei si Trasnistriei “sa ia in considerare deschiderea de misiuni ruse în Abhazia, Osetia de Sud si Transnistria si o posibila modificare a formatului relatiilor cu ele”. Se recomanda de asemenea promovarea participarii reprezentantilor Abhaziei, Osetiei de Sud si Transnistriei in toate organizatiile si forumurile internationale la care se discuta interesele lor.
---------------
Presedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin a declarat intr-un interviu pentru ziarul de la Moscova “Komersant” ca la Chisinau se pregăteste o declaraţie pentru recunoaşterea internaţională a neutralităţii militare a Moldovei. Ea va fi propusă pentru semnare participanţilor la negocierile de reglementare în Transnistria. Seful statului a lasat sa se inteleaga ca aceasta a fost cerută Moldovei de Rusia, ca precondiţie pentru retragerea trupelor ruse din Transnistria şi pentru acceptarea unui plan moldovenesc de reglementare transnistreană. Potrivit lui Vladimir Voronin, acest plan presupune o Moldovă unitară, cu două regiuni autonome, Transnistria şi Găgăuzia, reprezentate în Parlament. Liderii adminsitratiei transnistrene au criticat aceste declaratii spunand ca ei resping orice plan de reglementare care presupune realipirea Transnistriei la Moldova.
--------------------------
Ucraina şi Republica Moldova au cerut reluarea cât mai grabnică a negocierilor pentru soluţionare conflictului transnistrean. Apelul a fost făcut de preşedintele moldovean Vladimir Voronin şi de ministrul adjunct de externe al Ucrainei Andrei Veselovski. Aflat în vizită la Chişinău, Veselovski, reprezentant special al preşedintelui Ucrainei în chestiunea transnistreană, a mai spus că pentru ţara sa rezolvarea conflictului este o prioritate de politică externă.
---------------------------
Preşedintele Executivului de la Moscova, Victor Zubkov, va efectua o vizită la Chişinău în luna aprilie. Intenţia premierului rus a fost anunţată de Ambasadorul Federaţiei Ruse în Moldova, Valerii Kuzmin, la o intrevedere cu premierul de la Chisinau Vasile Tarlev.
-----------
Cancelarul Germaniei Angela Merkel şi-a exprimat îndoiala că ţări precum Ucraina şi Georgia ar trebui să fie primite în NATO. Merkel a spus la o întâlnire cu ofiţeri germani că statele implicate în conflicte regionale nu trebuie să se alăture Alienţei Nord Atlantice. Georgia are conflicte separatiste, în timp ce Ucraina are divergenţe cu Rusia pe tema furnizărilor de energie. Cancelarul german a făcut declaraţia după o vizită la Moscova, unde liderul rus Vladimir Putin s-a pronunţat încă o dată împotriva extinderii NATO spre est.
--------------
Preşedintele Serbiei Boris Tadic a dizolvat saptamana trecuta parlamentul şi a anunţat alegeri anticipate pentru 11 mai. Premierul Vojislav Kostunica şi-a dat demisia pe 8 martie şi a spus că guvernul de coaliţie nu poate funcţiona ca urmare a proclamării independenţei provinciei Kosovo. Divergenţele au aparut când miniştrii pro-europeni au refuzat să sprijine propunerea naţionaliştilor de a întrerupe negocierile de pre-aderare cu Uniunea Europeana, în semn de protest faţă de ţările Uniunii care au recunoscut deja Kosovo.
--------------------------
Asa cum ati aflat si la stiri, audierile in problema republicilor nerecunoscute de pe teritoriul CSI, desfasurate saptamana trecuta in Camera inferioara a Parlamentului rus, s-au incheiat cu aprobarea de catre Comisia pentru CSI din Duma a catorva recomadari pentru autoritatile ruse. Aceste recomandari urmeaza sa fie examinate ulterior de Sovietul Federatiei – Camera Superioara a Parlamentului - si astfel sa ia forma unui document jurdic.
Il intreb acum pe invitatul emisiunii noastre de astazi, Vladimir Soloviov, journalist la publicatia de la Moscova, “Komersant”, daca audierile ar putea avea vreun impact asupra reglementarii problemei transnistrene.
Vladimir Soloviov: Propunerile care au fost facute in urma audierilor au anume caracter de recomandare – se recomanda Guvernului si Sovietului Federatiei sa construiasca un format deosebit al relatiilor cu republicile nerecunoscute. De fapt, un format deosebit al acestor relatii a existat si pana acum. Ce a rasunat nou este deschiderea unor oarecare misiuni ale Rusiei in aceste teritorii si nu se specifica ce fel de misiuni anume vor fi. Cat priveste Transnistria, organizatorii acestor audieri au declarat din start ca nu pun in acelasi cos problema transnistreana cu cele din Georgia. S-a accentuat in mod principial ca, in opinia partii ruse, posibilitatile de dialog nu sunt epuizate si s-a salutat intentia Moldovei de a solutiona acest conflict pe cale pasnica. Respectiv, dialogul va fi continuat. Deci asupra Transnistriei aceste audieri nu ar trebui sa aiba vreun impact.
Europa Liberă: In discursul rostit de la tribuna Dumei de Stat, presedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol, Evgheni Sevciuc a creionat o situatie destul de sumbra a regiunii, spunand ca din ’91 si pana acum din cauza conflictului dintre Chisinau si Tiraspol din regiune au plecat 200 de mii de oameni – aproape un sfert din populatie. El a numit acest fenoment “migratie fortata”.
“Nivelul foarte jos al veniturilor populatiei transnistrene, a mai spus Sevciuc – unul din cele mai mici in Europa, ii face pe opameni sa-si caute locuri de munca in statele vecine, iar tendintele demografice, daca se vor pastra, vor face ca in 2015 in regiune sa ramana doar 300 de mii de oameni, adica in jumatate cate este acum.
In finalul discurului Evgheni Sevciuc a solicitat Dumei sa-si revada pozitia fata de formatul relatiilor cu Transnistria. Cum credeti, dle Soloviov, la ce anume s-a referit spikerul de la Tiraspol?
Vladimir Soloviov: El a povestit in general, mult, despre situatia precara a locuitoruilor Transnistriei. Probabil ca si-ar dori o intensificarea relatiilor economice dintre Rusia si Transnistria si acordarea unor preferinte comerciale pentru marfurile din regiune. Este posibil de asemenea sa fi avut in vedere si niste relatii politice mai apropiate, desi, sincer, eu nu prea vad care ar fi aceastea.
Europa Liberă: Dle Vladimir Soloviov, va multumim. Invitatul emisiunii de azi, va reamintesc, dragi ascultatori, a fost jurnalistul de la ziarul rusesc “Komersant”, Vladimir Soloviov.
---------------------------------------
Optimismul presedintelui Republicii Moldova Vladimir Voronin exprimat in ultimele luni referitor la apropiata rezolvare finala a problemei transnistrene prin formarea unui stat unitar Moldova nu este impartasit deloc de autoritatile de la Tiraspol.
Noi am hotarat sa-i intrebam pe locuitorii regiunii ce solutie ar prefera. Iata cateva opinii culese de corespondentii Europei Libere pe strazile din orasele Bender si Tiraspol.
"Daca va fi un stat unitar cu Moldova va fi o singura limba de stat. Nu-i asa? Asta nu ma aranjeaza. Dar daca vor fi doua limbi de stat rusa si moldoveneasca – atunci chiar nu am nimic impotriva. Eu sunt obisnuit sa vorbesc in rusa si nu cunosc limba moldoveneasca, de aceea as avea probleme in cazul reunificarii. De fapt, majoritatea transnistrenilor au aceasta problema".
"Ce solutie a conflictului ati prefera Dvs? Dar nu avem nici un conflict. Acolo e o tara, aici e alta. Atat. Lasa poporul sa-si puna mintea la contributie si sa se gandeasca cum putem sa ne ajutam pe noi insine".
"Vrem unificarea cu Moldova pentru ca suntem moldoveni, rudele ne sunt acolo si as prefera o asemenea solutie. Independenta – nu".
"Chiar daca oficial vom fi independent, nimic nu se va decide direct, in orice caz cineva va depinde de altcineva. Vor fi indicatii date cuiva ca in orice tara in care este dictatura".
"Mie imi este totuna cu cine va fi Transnistria, fie cu Moldova, fie cu Rusia, fie independenta. Important este ca viata sa fie prospera. Sa fie in sfarsit o stabilitate, atunci vor fi si locuri de munca si oamenii nu vor mai pleca de aici".
"Nu va pot spune, noi ne-am obisnuit aici. Nu avem conflicte cu rusii sau cu moldovenii. Nu avem nimic impotriva nici catre unii, nici catre altii".
"Vreau sa ne recunoasca Rusia, sa avem un stat recunoscut oficial".
Au fost locuitori ai oraselor Tiraspolul si Bender intalniti intamplaor de corespondentii Europei Libere.
-------------------------------------
Departamentul de Stat al Statelor Unite si-a facut public in aceasta saptamana raportul anual traditional referitor la situatia drepturilor omului in lume. Republica Moldova este vizata in raport cu lacune la capitolul libertatea presei si functionarea justitiei. Cat priveste regiunea transnistreana, raportul mentioneaza incalcarea drepturilor oamenilor de a participa la alegerile din Moldova si de a candida in aceste alegeri. De asemenea, o problema grava ar fi, potrivit raportului, aplicarea torturii in Transnistria si a tratamentelor degradante in cadrul organelor de drept si in locurile de detentie. Din relatarea urmatoare aflati despre un caz de incalcare a accesului la justitie in regiune dar si opinia in ce priveste tortura si tratamentele degradante a unuia din responsabilii pentru respectarea drepturilor omului din regiune, reprezentant al autoritatilor de la Tiraspol.
Unul din locuitorii raionului Grigoriopol, Alexei Mocreac, care s-a aflat in arest preventiv la Grigoriopol timp de 21 de zile cu acuzatia ca ar fi agresat doi militieni, spune ca pe perioada detentiei nu a avut acces la avocat si cat timp s-a aflat in izolator nici sotia sa nu stia unde se afla.
Alexei Mocreac: "Intr-o camera puteau fi inchisi pana la 30 de persoane care stateau in jur de 30 de zile. Dupa ce expira acest termen omul era impus sa plateasca o suma de bani egala cu 100 de dolari, intretinerea pe aceasta perioada. In aceasta situatie se afla sute, mii de cetateni, si nu gresesc numarul, pentru ca scopul lor este sa scoata cat mai multi bani din oameni, al doilea este sa vada oamenii cu ochii lor ca dreptatea nu este si nu o sa fie niciodata de partea cetateanului simplu. Cele mai multe incalcari inregistrate la procuraturile din stanga Nistrului sunt ca oamenii chipurile au opus rezistenta organelor de politie si pentru asta incaseaza 2 ani de detentie. Atunci omul este nevoit sa vanda vacusoara, apartamentul si sa dea bani ca sa iasa din situatie. Ca dovada va spun ca la noi la Grigoriopol un apartament cu 3 camere costa acum doi ani 1500 de dolari. Va dati seama la ce a ajuns omul care stie a numara cat costa o casa, un apartament, sa-si vanda cu 1500 de dolari si sa plece numai ca sa scape".
Europa Liberă: L-am intrebat pe Alexei Mocreac daca de aceasta maniera sunt tratati si reprezentantii altor etnii.
Alexei Mocreac: "Cum am observat eu timp de 17 ani, ei nu au nevoie de bastinasi, chiar si rusi si ucraineni. Ei inteleg ca legaturile intre doua maluri – ucrainenii, moldovenii, rusii au fost si o sa ramana foarte stranse intre aceste doua maluri si interesul de a apara integritatea teritoriala le apartine anume cetatenilor care au trait si traiesc in stanga Nistrului. Ca sa se debaraseze de mentalitatea asta, caci oamenii tin minte si stiu bine ca a fost o republica ale carei interese trebuie aparate, ei fac totul ca sa-i scoata de pe teritoriu".
Pentru a-si cauta dreptatea, cei care se considera nedreptatiti de autoritatile regiunii, incearca sa se adreseze fie organelor de drept din Rusia, fie celor din Republica Moldova. Presedintele unei asociatrii neguvernamentale care se ocupa de propagarea drepturilor omului in Transnistria, Promo-Lex, Ion Manole, solicitat de noi in aceasta problema, ne-a relatat exemplul unui locuitor al regiunii care a depus o cerere la Procuratura Federatiei Ruse incercand sa-si faca dreptate.
De ce a Federatiei Ruse? Pentru ca aceasta este una din tarile garante in procesul de negocieri dintre Chisinau si Tiraspol si respectiv acest statut o obliga sa asigure si sa contribuie la respectarea drepturilor locuitorilor regiunii.
Ion Manole: "Procurorul Federatiei Ruse ii spune foarte clar – acesta este teritoriul Republicii Moldova, regiunea transnistreana se afla sub jurisdictia Moldovei si nicidecum a Rusiei si deci Rusia nu poate interveni in treburile interne ale Moldovei. Este un raspuns foarte diplomatic pe cand situatia de fapt este cu totul alta. Pe de alta parte, autoritatile constitutionale ale Moldovei continua sa raspunda acelorasi persoane cand se adreseaza, ca nu detin controlul si ca “nu putem sa va ajutam cu nimic pentru ca nu detinem controlul asupra regiunii si nu putem interveni pana la solutionarea conflictului”. Insasi Federatia Rusa a recunoscut teritoriul din stanga Nistrului parte componenta a Republicii Moldova si deci autoritatile Moldovei nu au dreptul sa dea asa raspuns".
Europa Liberă: Pentru a putea depune o cerere la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, dupa cum se stie, o persoana trebuie sa epuizeze toate caile de recurs in instantele nationale. Asa insa cum instantele de judecata din regiunea tranansitreana nu sunt recunoscute in exterior, teoretic, o persoana din Transnistria daca nu este de accord cu decizia instantelor din regiune, pentru a ajunge la CEDO, trebuie sa treaca si prin toate instantele Republicii Moldova. Juristii spun ca oamenii renunta obosind sa alerge prin instante dar si din cauza intimidarilor. Din nou, Ion Manole:
Ion Manole: "Oamenii renunta la mijloc de cale. Ori sunt intimidati. Si cu aceasta ocazie va spun ca aceasta persoana care a expediat Procuraturii Federatiei Ruse un demers ne-a comunicat dupa o vreme ca dupa ce a primit raspuns de la FR, au venit la el acasa niste persoane imbracate in civil, s-au prezentat ca reprezentanti ai structurilor de securitate regionale si l-au amenintat ca in cazul in care continua astfel de scrisori adresate Rusiei, organelor internationale, Moldovei sau OSCE-ului va avea mari probleme si nimeni nu-l va putea ajuta".
Europa Liberă: L-am intrebat pe reprezentantul din Rabnita al ombudsmanului din Transnistria, Alexei Slivinskii, daca la oficiul sau s-au adresat locuitori ai regiunii cu plangeri ca ar fi fost retinuti, arestati si atrasi la raspundere penala neintemeiat. Alexei Slivinskii este numit in functie de administratia de la Tiraspol si este remunerate din bugetul regiunii.
Alexei Slivinskii: "Au fost asemenea adresari. Insa pe toata perioada aflarii mele aici nu a fost confirmat nici unul din aceste cazuri. Nu s-a adeverit ca instantele de judecata ar fi emis nelegitim vreo hotarare de tragere la raspundere penala".
Europa Liberă: "L-am intrebat pe Alexei Slivinski ce crede despre concluziile raportului Departamentului de Stat al SUA care indica asupra faptului ca in Transnistria ar exista tortura in izolatoarele de ancheta.
Alexei Slivinskii: "Tortura in Transnistria nu exista. Daca cineva l-a batut pe altcineva atunci asta nu este legat de organele de drept ci sunt doar cazuri ordinare de huliganism sau omor asa cum se intampla si in Rusia si in Ucraina si in Moldova. Dar anume tortura, asa ceva nu a fost si nu este si cel mai probabil nici nu va fi aici".
Europa Liberă: "Cum va explicati atunci ca in rapoartele organizatiilor internationale privind respectarea drepturilor omului, Transnistria apare ca o zona in care oamenilor li se incalca mai multe drepturi si libertati si se aplica tortura? L-am intrebat pe Alexei Slivinskii.
Alexei Slivinskii: "Este legat de aspectul politic – daca oamenii sunt intresati sa indice ca la noi in Transnistria ceva nu merge ca sa submineze temelia statului nostru, atunci ei pot scrie orice, pot exagera lucrurile. Daca a fost vreun caz in care cineva s-a batut cu altcineva - se prezinta ca un abuz al cuiva, dar tortura, cel putin pana acum, nu am avut si cred ca nici nu vom avea".
------------------
Dragi ascultatori, incheiem aici emisiunea Dialoguri de astazi. Viorica Zaharia va multumeste pentru atentie si va ureaza toate cele bune. Aici e Radio Europa Libera.