Dialoguri 16 iunie 2008
Doamnelor si domnilor, buna ziua. La microfon este Viorica Zaharia, prezentatoarea emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Libera. Mai intai va invitam sa ascultati un buletin de stiri, prezentat de Radu Benea:
Coşul minim de existenţă în regiunea transnistrean a crescut într-un an cu 64 la suta. Potrivit statisticilor ministerului economiei din regiune, actualmente acesta constituie 850 de ruble, dintre care 500 de ruble sunt pentru produse alimentare. Indicele minimului de existenţă este un indicator social-economic, utilizat pentru monitorizarea nivelului de trai şi stabilirea salariilor şi pensiilor minime. În indicele minimului de existenţă sunt incluse coşul minim alimentar de existenţă, minimum de posibile produse nealimentare şi servicii locativ-comunale, de transport.
***
De la 1 iulie gazele naturale rusesti vor costa pentru Moldova si Transnsitria cu 13 procente mai scump. Potrivit administratiei Companiei “Moldovagaz”, o mie de metri cubi de gaze va costa 240 de dolari. Deocamdata nu se stie daca se vor scumi si tarifele la gaze pentru populatie. Problema tarifelor urmeaza sa fie examinata de “Moldovagaz” la o sedinta din 10 iulie.
***
Presedintele Rusiei, Dmitri Medvedev a dispus marti decorarea fostului presedinte al legislativului de la Tiraspol, deputatul Grigori Marakuta cu “Ordinul prieteniei”, transmite agentia rusa de stiri Regnum. Serviciul de presa al legislativului transnistrean anunta ca ordinul i-a fost conferit pentru ceea ce numeste “merite in dezvoltarea prieteniei intre popoare si intre legislativele tarilor nerecunoscute ce fac parte din Comunitatea “pentru Democratie si Dreptul Popoarelor”- Osetia de Sud, Abhazia si Transnistria.
Cu o saptamana inainte de decorare, Marakuta declarase presei ruse ca Transnistria isi schimba vectorul politic dinspre Rusia spre Uniunea Europana ca urmare a faptului ca Moscova nu mai sustine independent Transnistriei.
Ordinul Prieteniei al Federatiei Ruse l-au mai primit fostul ministru moldovean al Apararii Valeriu Pasat si seful biroului de la Chisinau al Agentiei ruse de stiri ITAR-TASS, Valeri Demideţki.
****
Mediatorii conflictului transnistrean, reuniti saptamana trecuta la Helsinki, au căzut de acord să facă presiuni pentru relansarea negocierilor directe dintre Chişinău şi Tiraspol. Întâlnirea în format trei plus doi ( adica : OSCE, Rusia, Ukracria si observatorii - Statele Unote si Uniunea Europeana ) s-a concentrat asupra aşa numitelor grupuri de lucru create din initiative presedintelui republicii Moldova, Vladimir Voronin, care afirma ca se caută căi de mărire a încrederii între locuitorii de pe cele două maluri ale Nistrului.
***
Rusia ramane partenerul strategic al Moldovei in reglementarea conflictului transnistrean, a declarat presedintele Parlamentului de la Chisinau, Marian Lupu, la intrevederea cu vicepresedintele Dumei de Stat a Rusiei, Valerii Iazov. Cei doi oficiali s-au intalnit la Atena unde saptamana trecuta a avut loc o sesiune a Adunarii Parlamentare a Cooperarii Economice la Marea Neagra. La randul sau, Valerii Iazov, citat de Serviciuld e presa al Parlamentului de la Chisinau, a spus ca Rusia sustine procesul de reglementare transnistreana si se pronunta pentru dezvoltarea relatiilor de prietenie cu Moldova.
****
Federatia Rusa nu va miza pe liderul transnistrean Igor Smirnov in relatia sa cu Republica Moldova, este opinia jurnalistului si producatorului de programe la televiziunea de stat a Rusiei, Vladimir Pozner. Citat de Agentia Moldpres, Vladimir Pozner a declarat saptamana trecuta la Chisinau, ca pana acum, Federatia Rusa a sustinut fortele proruse din fostele republici sovietice, ceea ce deseori, nu a dat, in opinia sa, rezultate bune. “La ora actuala, in Rusia, in prim plan se afla persoane inteligente, iar atunci cind acestea vorbesc despre imbunatatirea relatiilor cu Republica Moldova, presupun ca au in vedere faptul ca nu vor miza pe liderul transnistrean Igor Smirnov”, a spus Vladimir Pozner.In context, el a mentionat ca fostul Imperiul rus nu a dat dovada de pricepere in a-si construi relatii bune cu fostele colonii, asa cum au facut alte foste imperii. Pozner a dat exemplul Marii Britanii, care, potrivit lui, a dat dovada de o pricepere extraordinara in relatia sa cu fostele colonii Australia, Canada, India s.a. "Dupa parerea mea, nici una din fostele republici sovietice nu are o atitudine buna fata de Rusia. Vedeti ce se intimpla cu Ucraina, Georgia, Azerbaidjan, Armenia s.a.?" - a intrebat retoric Vladimir Pozner, citat de Agentia de stiri Moldpres. Vladimir Pozner s-a aflat la Chisinau saptamana trecuta intr-o misiune de promovare a publicitatii sociale.
--------------
Dragi ascultatori, invitatul emisiunii de astazi, la telefon este Grigori Volovoi, codirector al Centrului pentru Drepturile Omului de la Bender. Mai intai va intrebam, dle Volovoi, ce vi se pare mai semnificativ din evenimentele ultimelor zile?
Grigori Volovoi: In pofida faptului ca de la inceputul lunii iunie au avut loc mai multe intalniri oficiale, cred ca cea mai importanta ramane intalnirea dintre presedintii Vladimir Voronin si Dmitri Medvedev. Cred ca anume atunci, la aceasta prima intalnire a celor doi, au fost identificare directiile principale pe care se va merge in solutionarea conflictului transnistrean si in relatiile de mai departe ale Rusiei si Moldovei. Cred ca ne putem astepta la intensificarea procesului de negocieri si daca Moscova intr-adevar este interesata, cred ca in curand va fi aranjata o intalnire la nivel inalt la Moscova a reprezentantului Moldovei si Tiraspolului astfel ca procesul de negocieri sa fie miscat din punctual mort in care se afla acum. Consider acest lucru foarte important si actual, restul evenimentelor fac parte dintr-un asa-numit fundal care se creaza dupa aceste discutii purtate la Moscova.
Vom reveni la discutia cu invitatul nostru in partea a doua a emisiunii. Acum insa va propunem sa ascultati cateva opinii ale locuitorilor regiunii transnistrene culese de corespondentii Europei Libere, care i-au intrebat pe oameni ce asteapta ei intr-un viitor apropiat de la politicieni in legatura cu conflictul trasnistrean si mai ales, ce parere au despre declaratiile administratiei de la Tiraspol de a se orienta in politica externa spre Uniunea Europeana si mai putin spre Moscova.
"Este un mare plus. Daca conducerea lcoala va incepe sa conlucreze fie cu UE, sau chiar cu aceeasi Moldova, vor incerca sa se inteleaga si sa ajunga la un numitor comun asupra situatiei create acum, este bine. Cum se spune, cu cat mai multi prieteni, cu atat mai bine."
"E un fleac… ne putem orienta si spre Nicaragua, dar ce rost din asta?"
"In Uniunea Europeana oamenii traiesc foarte bine, familiile au un trai decent, salariile sunt mari si preturile moderate. Dar pana la ei noi suntem inca departe, poate ca intr-un viitor indepartat ne vom apropia de ei, dar totusi nu prea cred."
"Poate ca e bine acolo unde nu suntem noi. Dar omul asa e facut ca trebuie sa se tina de ceea in ce are deja incredere. Rusia ne ajuta si prin fapte, nu doar prin declaratii. Faptul ca la noi e pace si nu se intampla ceea ce se intampla in Abhazia si Osetia, cred ca tot e meritul Rusiei, desi conducerea noastra spune acum ca Rusia nu ne atrage prea mare atentie."
"Transnistria sa ajunga in Uniunea Europeana? Toti tind spre asta, dar nu cred ca merita. Cred ca Rusia trebuie sa fie centrul. Nu cred ca noi vom reusi sa fim o parte a Rusiei, dar sa avem anumite relatii, cum sa zic, de egalitate cu Rusia, cred ca este posibil. Cat despre Moldova, in principiu nu am nimic impotriva acestui stat dar cred ca intre noi sunt prea multe diferente, ei acum se orienteaza spre Uniunea Europeana. Nu vad nimic rau in asta, dar cred ca apartenenta noastra slavona trebuie totusi sa ne orienteze spre Rusia."
"Eu cred ca trebuie sa pastram relatia cu Rusia intotdeauna, pentru ca ea este speranta si apararea noastra. Desi eu personal sunt moldoveanca, inteleg ce inseamna chiar si acel mic ajutor pe care ni-l acorda Rusia, acel mic adaos la pensie. Este déjŕ un lucru mare."
"Tot felul de ajutoare care se dau din partea Rusiei pensionarilor si femeilor vorbesc despre faptul ca relatia cu Rusia este destul de puternica inca si declaratiile conducerii Transnistriei ca-si schimba orientareapolitica sunt probabil un truc ordinar de PR , dar populatia se mira de aceste turnuri. Probabil Rusia, vazand aceste lucruri, incepe repede sa ne trimita injectii financiare, sigur ca de la Uniunea Europeana si NATO nimeni nu a primit inca nimic, de aceea oamenii vor fi inca sceptici la o eventuala orientare spre Occident."
Saptamana trecuta la Tiraspol s-a aflat o delegatie a OSCE care a asigurat autoritatile locale de mediu ca OSCE va sustine desfasurarea unor proiecte ecologice in regiune. Asta daca grupul de experti in ecologie din partea Chisinaului si Tiraspolului, grup care, potrivit ambelor parti, este creat, va elabora proiecte si le va propune OSCE-ului. O prima problema ar fi neutralizarea pesticidelor inutilizabile, care in regiune ar fi, potrivit presei transnistrene, in jur de 100 de tone. Nicolai Denisov, coordonator regional al Programului Natiunilor Unite pentru Mediu cu sediul la Geneva, ne-a declarat, prin telefon, ca in privinta pesticidelor, OSCE ar putea folosi mecanismul aplicat acum in Republica Moldova.
Nicolai Denisov: In Moldova sunt acum in derulare cateva proiecte pentru reambalarea, centralizarea si in final nimicirea pesticidelor inutilizabile, ramase inca din perioada sovietica. Unul din aceste proiecte este sustinut de OSCE si NATO, iar altul – de Banca Mondiala. Ambele proiecte sunt axate doar pe pesticidele din dreapta Nistrului. Eu cred ca putem folosi acelasi mecanism si aceeasi infrastructura ca sa centralizam si in perspectiva sa le nimicim si pe cele de pe malul stang. Infaptuirea practica a acestui proces insa depinde de procesul politic. La nivel tehnic exista mecanismul si noi suntem gata sa sustinem aceasta munca.
Europa Libeă: L-am intrebat pe Nicolai Denisov cum se pastreaza in present aceste pesticide si daca ele nu prezinta pericol pentru oameni.
Nicolai Denisov: Este aceeasi situatie care a fost in Moldova, adica pe malul drept al Nistrului, acum cativa ani, cand a inceput proiectul de reciclare a pesticidelor. Aceste pesticide se afla pe teritoriile fostelor gospodarii agricole, kolhozuri, sovhozuri. Ele sunt la mai multe depozite, de aceea trebuie adunate la un numar mai mic de depozite, trebuie reambalate in material nepericulos ca sa putem lucre apoi cu ele. Si abia dupa asta va trebui de discutat unde pot fi evacuate si cum pot fi nimicite. Deci acolo, in regiunea transnistreana, procesul se afla la o etapa incipienta.
-----------
Saracie, lipsuri, oameni plecati peste hotare, copii lasati in grija buneilor, criza de cadre, tarani extenuati de munca neremunerata – este tabloul aproape tipic al satelor de azi. Nu spunem ca situatia din satul Parcani din raionul Slobozia, pe care l-a vizitat saptamana trecuta corespondenta noastra Viorica Zaharia difera cu mult. Totusi, ea a reusit sa vada si o alta parte a realitatii satesti. Pe care, aflati din reportajul urmator, prezentat de Iulia Mihailova.
Satul Parcani are o populatie, cel putin pe hartie, de aproximativ 10 mii de oameni, majortatea etnici bulgari. De ce spun pe hartie? Pentru ca migratia in masa a bratelor de munca nu a ocolit si aceasta localitate si asta aflam de la unul din cei mai informati si mai activi locuitori ai satului, Ludmila Nicolaev. Ludmila Fiodorovana a fost mai multi ani director de scoala, iar acum, iesita la pensie, in varsta de 61 de ani, conduce o asociatie neguvernamentala “Radoliubet”. Atunci cand o intrebi de problemele satului, Ludmila Nicolaev vorbeste fara oprire:
"Cercetarea pe care noi am facut-o pe trei strazi ale satului Parcani, au aratat ca 53 la suta din opoulatia apta de munca a satului lipseste din sat. Au ramas batranii si copiii. Fiul meu a terminat Academia Economica a Bulgariei, iar fiica mea – Institutl de Aviatie de la Moscova. Doi ani dupa studii a stat la noi in sat si nu a pututa sa-si gaseasca un loc de munca normal si a plecat la Moscova, iar cu ea acolo se afla acum nepotul meu. Si acum este gastarbaiter. Mi-e foarte rusine sa vorbesc despre asta. Dar asa este. In aceasta situatie sunt foarte multi, mii de exemple pot sa dau, pentru ca practic tot tineretul satului a trecut prin manile mele."
O intreb pe una din fostele eleve ale Ludmilei Fiodorovna, Larisa Gaidarji, acum profesoara de muzica la scoala, cum de ea a ramas in sat.
"Intotdeauna exista o asemenea tentatie, legata de situatia noastra economica nestabila. Pentru a ridica un copil sa pentru a-i asigura un viitor iti trebuie multi bani. Dar mult conteaza sa-ti placa profesia pe care o ai si mie imi place. Multe familii pleaca. Speram ca se vor intoarce si vor imbunatati situatia satului."
Larisa Gaidarji imi povesteste ca la scoala are o norma didactica si jumatate, si primeste un salariu de 150 de dolari. Nu intra in detalii despre cum se descurca cu acesti bani, ci prefera sa vorbeasca despre ansamblul de copii cu care lucreaza, numit “Slovecie” si care, spune ea, merita promovat pentru ca sunt copii talentati. Cu unul din talentele Parcanilor am facut cunostinta si noi – este vorba de Carolina Gaidarji, o fetita de 10 ani. Carolina spune ca a castigat mai multe concursuri locale de muzica. Dupa ultimul concurs la care a participat, la Chisinau, a fost invitata la un festival-concurs la Moscova, insa pentru ca nu a avut cine sa-i achite deplasarea, nu a putut pleca.
Ludmila Nicolaev, care a incercat si ea sa gaseasca finantatori pentru plecarea Carolinei la Moscova, insa fara success, nu se poate abtine sa nu vorbeasca despre datoria maturilor de a-i sprijini pe copii. Asociatia pe care o conduce desfasoara proiecte de informare si educatie democratica a copiilor si tinerilor din Parcani si satele alaturate in comun cu ONG-uri de la Chisinau si din strainatate.
"Dupa cum se stie, pedagogi la pensie nu pot fi si vrem noi sau nu vrem, noi suntem datori sa-I ajutam pe acesti copii. Nu strada trebuie sa-i educe, ci oamenii care si-au consacrat viata copiilor si care ii iubesc sincer. Eu nu vreau ca copiii sa fie mintiti. Peste râu (adica peste Nistru) nu sunt banditi si atacatori, acolo nu ne asteapta nimeni cu bastoane de cauciuc, Acolo suntem intampinati cu proiecte interesante, transparente, cu programe deschise si eu cred ca este de datoria mea sa folosim aceste posibilitati si sa aducem si la noi in teritoriu asemenea proiecte sis a le realizam cu efoturi comune. Eu voi face acest lucru orice mi s-ar spune si chiar daca asta va influienta negativ soarta mea. Am pentru cine lucra si cu cine lucra."
Ludmila Nicolaev mai spune ca din cauza ca ea si alti membri ai organizatiei nu cunosc limba romana, ei nu pot citi cel putin conditiile de participare la diferite concursuri si activitati. Regreta mult acest lucru dar isi pune speranta in cursurile de limba romana pe care, spune ea, urmeaza sa le organizeze in toamna la Bender asociatia Promo-Lex din Chisinau.
Despre alte probleme ale satenilor aflu de la juristul Veaceslav Stoianov, care acorda consultatii juridice gratuite tot in cadrul unui proiect sprijinit de Asociatia Promo-Lex de la Chisinau.
"Cea mai mare parte a petitiilor ajunse la noi se refera la modul de repartizare si gestionare a pamanturilor, la probleme locative si de familie", spune Veaceslav Stoianov
De fapt, in regiune exista o puternica reticenta daca nu chiar dispret al autoritatilor locale fata de organizatiile neguvernamentale, spune Ludmila Nicolaev. Ea se plange de lipsa de conlucrare a administratiei locale.
"Sa ajungi in ghearele stereotipurilor este foarte usor. Dar cineva trebuie sa sparga stereotipurile. Toata mizeria si dezinformarea care se raspandeste aici referitor la ONG-uri, absolut contrara cu realitatea, ii influienteaza pe oameni si ii impiedica sa descopere pentru sine noi cai de dezvoltare. Mai n-am cazut de pe scaun cand am auzit pe cineva spunand de pe scena casei noastre de cultura ca noi avem un singur drum, ca nu avem alternativa. Adica tot asa cum ne arata candva Lenin cu mana intinsa uns ingur drum. NU. Eu cred ca soarta fiecarui om consta in dreptul de a alege, in alternativa, si fiecare trebuie sa-si construiasca fericirea."
Discutia cu sefa ONG-ului de la Parcani si cu alti sateni care, de altfel, s-au ferit de microfon, se impotmoleste atunci cand vine vorba de problemele taranilor. Aici, ca si in alte sate transnistrene, agricultorii au ramas fara pamanturi. Acestea au fost date in arenda unei companii, fara stirea lor, pe un termen de 99 de ani. Deocamdata insa satenii mai cauta dreptate in instantele transnistrene si imi promit ca data viitoare cand le vizitez satul, vor vorbi deschis despre asta. Ei spera acum in sprijinul administratiei locale.
Vom reveni in alte emisiuni cu materiale din satele Transnistriei, inclusiv de la Parcani. Acum insa vreau sa-l intreb pe invitatul emisiunii, Grigori Volovoi, si el participant activ al societatii civile transnistrene, codirector de organizatie neguvernamentala, daca intr-adevar, in regiune se simte o asa-numita rezistenta a autoritatilor fata de activitatea organizatiilor neguvernamentale?
Grigori Volovoi: Organizatiile neguvernamentale din Transnistria sunt un element al societatii civile din regiune si, s-o spunem sincer, societatea civila inca nu s-a maturizat si nu s-a format asa cum exista ea in tarile democratice. Ceea ce avem azi in Transnistria este mai degraba o imitatie a participarii civile. Majoritatea absoluta a ONG-urilor nu sunt active. Unele sunt folosite pentru a face publica o pozitie sau alta a conducerii Transnistriei, cum ar fi Uniunea Aparatorilor Transnistriei care a inceput sa lanseze lozinci antirusesti dupa ce regiunea a fost vizitata de deputatul rus Alexei Ostrovski. Organizatiile care lucreaza permanent pe baza de granturi sau de cotizatii sunt suspectate ca ar pregati vreo revolutie colorata in Transnistria. Aceasta atitudine a puterii poate fi inteleasa pentru ca administratia Transnistriei este interesata in pastrarea actualului status-quo- al regiunii, si respectiv, mai putine contacte cu lumea din afara… Dar nu voi avea dreptate daca voi spune ca au fost aplicate masuri represive in raport cu ONG-urile, desi ele sunt permanent in vizorul puterii si in caz de ceva, mai ales daca este o organizatie tanara, membrii ei pot fi chemati la convorbiri in organele respective. Insa acesta nu este un motiv ca sa lasam mainile in jos. Eu stiu destul de multe organizatii care activeaza cu succes si fara vreo problema."
Europa Liberă: Dle Grigori Volovoi, va multumim. Va reamintesc, dragi ascultatori, ca invitatul emisiunii de astazi a fost codirectorul Centrului pentru Drepturile Omului din Bender, Grigori Volovoi.
Emisiunea Dialoguri de astazi a ajuns la final. Sunt Viorica Zaharia, va multumesc pentru atentie si ne reauzim saptamana viitoare. Aici e Radio Europa Libera.
Doamnelor si domnilor, buna ziua. La microfon este Viorica Zaharia, prezentatoarea emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Libera. Mai intai va invitam sa ascultati un buletin de stiri, prezentat de Radu Benea:
Coşul minim de existenţă în regiunea transnistrean a crescut într-un an cu 64 la suta. Potrivit statisticilor ministerului economiei din regiune, actualmente acesta constituie 850 de ruble, dintre care 500 de ruble sunt pentru produse alimentare. Indicele minimului de existenţă este un indicator social-economic, utilizat pentru monitorizarea nivelului de trai şi stabilirea salariilor şi pensiilor minime. În indicele minimului de existenţă sunt incluse coşul minim alimentar de existenţă, minimum de posibile produse nealimentare şi servicii locativ-comunale, de transport.
***
De la 1 iulie gazele naturale rusesti vor costa pentru Moldova si Transnsitria cu 13 procente mai scump. Potrivit administratiei Companiei “Moldovagaz”, o mie de metri cubi de gaze va costa 240 de dolari. Deocamdata nu se stie daca se vor scumi si tarifele la gaze pentru populatie. Problema tarifelor urmeaza sa fie examinata de “Moldovagaz” la o sedinta din 10 iulie.
***
Presedintele Rusiei, Dmitri Medvedev a dispus marti decorarea fostului presedinte al legislativului de la Tiraspol, deputatul Grigori Marakuta cu “Ordinul prieteniei”, transmite agentia rusa de stiri Regnum. Serviciul de presa al legislativului transnistrean anunta ca ordinul i-a fost conferit pentru ceea ce numeste “merite in dezvoltarea prieteniei intre popoare si intre legislativele tarilor nerecunoscute ce fac parte din Comunitatea “pentru Democratie si Dreptul Popoarelor”- Osetia de Sud, Abhazia si Transnistria.
Cu o saptamana inainte de decorare, Marakuta declarase presei ruse ca Transnistria isi schimba vectorul politic dinspre Rusia spre Uniunea Europana ca urmare a faptului ca Moscova nu mai sustine independent Transnistriei.
Ordinul Prieteniei al Federatiei Ruse l-au mai primit fostul ministru moldovean al Apararii Valeriu Pasat si seful biroului de la Chisinau al Agentiei ruse de stiri ITAR-TASS, Valeri Demideţki.
****
Mediatorii conflictului transnistrean, reuniti saptamana trecuta la Helsinki, au căzut de acord să facă presiuni pentru relansarea negocierilor directe dintre Chişinău şi Tiraspol. Întâlnirea în format trei plus doi ( adica : OSCE, Rusia, Ukracria si observatorii - Statele Unote si Uniunea Europeana ) s-a concentrat asupra aşa numitelor grupuri de lucru create din initiative presedintelui republicii Moldova, Vladimir Voronin, care afirma ca se caută căi de mărire a încrederii între locuitorii de pe cele două maluri ale Nistrului.
***
Rusia ramane partenerul strategic al Moldovei in reglementarea conflictului transnistrean, a declarat presedintele Parlamentului de la Chisinau, Marian Lupu, la intrevederea cu vicepresedintele Dumei de Stat a Rusiei, Valerii Iazov. Cei doi oficiali s-au intalnit la Atena unde saptamana trecuta a avut loc o sesiune a Adunarii Parlamentare a Cooperarii Economice la Marea Neagra. La randul sau, Valerii Iazov, citat de Serviciuld e presa al Parlamentului de la Chisinau, a spus ca Rusia sustine procesul de reglementare transnistreana si se pronunta pentru dezvoltarea relatiilor de prietenie cu Moldova.
****
Federatia Rusa nu va miza pe liderul transnistrean Igor Smirnov in relatia sa cu Republica Moldova, este opinia jurnalistului si producatorului de programe la televiziunea de stat a Rusiei, Vladimir Pozner. Citat de Agentia Moldpres, Vladimir Pozner a declarat saptamana trecuta la Chisinau, ca pana acum, Federatia Rusa a sustinut fortele proruse din fostele republici sovietice, ceea ce deseori, nu a dat, in opinia sa, rezultate bune. “La ora actuala, in Rusia, in prim plan se afla persoane inteligente, iar atunci cind acestea vorbesc despre imbunatatirea relatiilor cu Republica Moldova, presupun ca au in vedere faptul ca nu vor miza pe liderul transnistrean Igor Smirnov”, a spus Vladimir Pozner.In context, el a mentionat ca fostul Imperiul rus nu a dat dovada de pricepere in a-si construi relatii bune cu fostele colonii, asa cum au facut alte foste imperii. Pozner a dat exemplul Marii Britanii, care, potrivit lui, a dat dovada de o pricepere extraordinara in relatia sa cu fostele colonii Australia, Canada, India s.a. "Dupa parerea mea, nici una din fostele republici sovietice nu are o atitudine buna fata de Rusia. Vedeti ce se intimpla cu Ucraina, Georgia, Azerbaidjan, Armenia s.a.?" - a intrebat retoric Vladimir Pozner, citat de Agentia de stiri Moldpres. Vladimir Pozner s-a aflat la Chisinau saptamana trecuta intr-o misiune de promovare a publicitatii sociale.
--------------
Dragi ascultatori, invitatul emisiunii de astazi, la telefon este Grigori Volovoi, codirector al Centrului pentru Drepturile Omului de la Bender. Mai intai va intrebam, dle Volovoi, ce vi se pare mai semnificativ din evenimentele ultimelor zile?
Grigori Volovoi: In pofida faptului ca de la inceputul lunii iunie au avut loc mai multe intalniri oficiale, cred ca cea mai importanta ramane intalnirea dintre presedintii Vladimir Voronin si Dmitri Medvedev. Cred ca anume atunci, la aceasta prima intalnire a celor doi, au fost identificare directiile principale pe care se va merge in solutionarea conflictului transnistrean si in relatiile de mai departe ale Rusiei si Moldovei. Cred ca ne putem astepta la intensificarea procesului de negocieri si daca Moscova intr-adevar este interesata, cred ca in curand va fi aranjata o intalnire la nivel inalt la Moscova a reprezentantului Moldovei si Tiraspolului astfel ca procesul de negocieri sa fie miscat din punctual mort in care se afla acum. Consider acest lucru foarte important si actual, restul evenimentelor fac parte dintr-un asa-numit fundal care se creaza dupa aceste discutii purtate la Moscova.
Vom reveni la discutia cu invitatul nostru in partea a doua a emisiunii. Acum insa va propunem sa ascultati cateva opinii ale locuitorilor regiunii transnistrene culese de corespondentii Europei Libere, care i-au intrebat pe oameni ce asteapta ei intr-un viitor apropiat de la politicieni in legatura cu conflictul trasnistrean si mai ales, ce parere au despre declaratiile administratiei de la Tiraspol de a se orienta in politica externa spre Uniunea Europeana si mai putin spre Moscova.
"Este un mare plus. Daca conducerea lcoala va incepe sa conlucreze fie cu UE, sau chiar cu aceeasi Moldova, vor incerca sa se inteleaga si sa ajunga la un numitor comun asupra situatiei create acum, este bine. Cum se spune, cu cat mai multi prieteni, cu atat mai bine."
"E un fleac… ne putem orienta si spre Nicaragua, dar ce rost din asta?"
"In Uniunea Europeana oamenii traiesc foarte bine, familiile au un trai decent, salariile sunt mari si preturile moderate. Dar pana la ei noi suntem inca departe, poate ca intr-un viitor indepartat ne vom apropia de ei, dar totusi nu prea cred."
"Poate ca e bine acolo unde nu suntem noi. Dar omul asa e facut ca trebuie sa se tina de ceea in ce are deja incredere. Rusia ne ajuta si prin fapte, nu doar prin declaratii. Faptul ca la noi e pace si nu se intampla ceea ce se intampla in Abhazia si Osetia, cred ca tot e meritul Rusiei, desi conducerea noastra spune acum ca Rusia nu ne atrage prea mare atentie."
"Transnistria sa ajunga in Uniunea Europeana? Toti tind spre asta, dar nu cred ca merita. Cred ca Rusia trebuie sa fie centrul. Nu cred ca noi vom reusi sa fim o parte a Rusiei, dar sa avem anumite relatii, cum sa zic, de egalitate cu Rusia, cred ca este posibil. Cat despre Moldova, in principiu nu am nimic impotriva acestui stat dar cred ca intre noi sunt prea multe diferente, ei acum se orienteaza spre Uniunea Europeana. Nu vad nimic rau in asta, dar cred ca apartenenta noastra slavona trebuie totusi sa ne orienteze spre Rusia."
"Eu cred ca trebuie sa pastram relatia cu Rusia intotdeauna, pentru ca ea este speranta si apararea noastra. Desi eu personal sunt moldoveanca, inteleg ce inseamna chiar si acel mic ajutor pe care ni-l acorda Rusia, acel mic adaos la pensie. Este déjŕ un lucru mare."
"Tot felul de ajutoare care se dau din partea Rusiei pensionarilor si femeilor vorbesc despre faptul ca relatia cu Rusia este destul de puternica inca si declaratiile conducerii Transnistriei ca-si schimba orientareapolitica sunt probabil un truc ordinar de PR , dar populatia se mira de aceste turnuri. Probabil Rusia, vazand aceste lucruri, incepe repede sa ne trimita injectii financiare, sigur ca de la Uniunea Europeana si NATO nimeni nu a primit inca nimic, de aceea oamenii vor fi inca sceptici la o eventuala orientare spre Occident."
Saptamana trecuta la Tiraspol s-a aflat o delegatie a OSCE care a asigurat autoritatile locale de mediu ca OSCE va sustine desfasurarea unor proiecte ecologice in regiune. Asta daca grupul de experti in ecologie din partea Chisinaului si Tiraspolului, grup care, potrivit ambelor parti, este creat, va elabora proiecte si le va propune OSCE-ului. O prima problema ar fi neutralizarea pesticidelor inutilizabile, care in regiune ar fi, potrivit presei transnistrene, in jur de 100 de tone. Nicolai Denisov, coordonator regional al Programului Natiunilor Unite pentru Mediu cu sediul la Geneva, ne-a declarat, prin telefon, ca in privinta pesticidelor, OSCE ar putea folosi mecanismul aplicat acum in Republica Moldova.
Nicolai Denisov: In Moldova sunt acum in derulare cateva proiecte pentru reambalarea, centralizarea si in final nimicirea pesticidelor inutilizabile, ramase inca din perioada sovietica. Unul din aceste proiecte este sustinut de OSCE si NATO, iar altul – de Banca Mondiala. Ambele proiecte sunt axate doar pe pesticidele din dreapta Nistrului. Eu cred ca putem folosi acelasi mecanism si aceeasi infrastructura ca sa centralizam si in perspectiva sa le nimicim si pe cele de pe malul stang. Infaptuirea practica a acestui proces insa depinde de procesul politic. La nivel tehnic exista mecanismul si noi suntem gata sa sustinem aceasta munca.
Europa Libeă: L-am intrebat pe Nicolai Denisov cum se pastreaza in present aceste pesticide si daca ele nu prezinta pericol pentru oameni.
Nicolai Denisov: Este aceeasi situatie care a fost in Moldova, adica pe malul drept al Nistrului, acum cativa ani, cand a inceput proiectul de reciclare a pesticidelor. Aceste pesticide se afla pe teritoriile fostelor gospodarii agricole, kolhozuri, sovhozuri. Ele sunt la mai multe depozite, de aceea trebuie adunate la un numar mai mic de depozite, trebuie reambalate in material nepericulos ca sa putem lucre apoi cu ele. Si abia dupa asta va trebui de discutat unde pot fi evacuate si cum pot fi nimicite. Deci acolo, in regiunea transnistreana, procesul se afla la o etapa incipienta.
-----------
Saracie, lipsuri, oameni plecati peste hotare, copii lasati in grija buneilor, criza de cadre, tarani extenuati de munca neremunerata – este tabloul aproape tipic al satelor de azi. Nu spunem ca situatia din satul Parcani din raionul Slobozia, pe care l-a vizitat saptamana trecuta corespondenta noastra Viorica Zaharia difera cu mult. Totusi, ea a reusit sa vada si o alta parte a realitatii satesti. Pe care, aflati din reportajul urmator, prezentat de Iulia Mihailova.
Satul Parcani are o populatie, cel putin pe hartie, de aproximativ 10 mii de oameni, majortatea etnici bulgari. De ce spun pe hartie? Pentru ca migratia in masa a bratelor de munca nu a ocolit si aceasta localitate si asta aflam de la unul din cei mai informati si mai activi locuitori ai satului, Ludmila Nicolaev. Ludmila Fiodorovana a fost mai multi ani director de scoala, iar acum, iesita la pensie, in varsta de 61 de ani, conduce o asociatie neguvernamentala “Radoliubet”. Atunci cand o intrebi de problemele satului, Ludmila Nicolaev vorbeste fara oprire:
"Cercetarea pe care noi am facut-o pe trei strazi ale satului Parcani, au aratat ca 53 la suta din opoulatia apta de munca a satului lipseste din sat. Au ramas batranii si copiii. Fiul meu a terminat Academia Economica a Bulgariei, iar fiica mea – Institutl de Aviatie de la Moscova. Doi ani dupa studii a stat la noi in sat si nu a pututa sa-si gaseasca un loc de munca normal si a plecat la Moscova, iar cu ea acolo se afla acum nepotul meu. Si acum este gastarbaiter. Mi-e foarte rusine sa vorbesc despre asta. Dar asa este. In aceasta situatie sunt foarte multi, mii de exemple pot sa dau, pentru ca practic tot tineretul satului a trecut prin manile mele."
O intreb pe una din fostele eleve ale Ludmilei Fiodorovna, Larisa Gaidarji, acum profesoara de muzica la scoala, cum de ea a ramas in sat.
"Intotdeauna exista o asemenea tentatie, legata de situatia noastra economica nestabila. Pentru a ridica un copil sa pentru a-i asigura un viitor iti trebuie multi bani. Dar mult conteaza sa-ti placa profesia pe care o ai si mie imi place. Multe familii pleaca. Speram ca se vor intoarce si vor imbunatati situatia satului."
Larisa Gaidarji imi povesteste ca la scoala are o norma didactica si jumatate, si primeste un salariu de 150 de dolari. Nu intra in detalii despre cum se descurca cu acesti bani, ci prefera sa vorbeasca despre ansamblul de copii cu care lucreaza, numit “Slovecie” si care, spune ea, merita promovat pentru ca sunt copii talentati. Cu unul din talentele Parcanilor am facut cunostinta si noi – este vorba de Carolina Gaidarji, o fetita de 10 ani. Carolina spune ca a castigat mai multe concursuri locale de muzica. Dupa ultimul concurs la care a participat, la Chisinau, a fost invitata la un festival-concurs la Moscova, insa pentru ca nu a avut cine sa-i achite deplasarea, nu a putut pleca.
Ludmila Nicolaev, care a incercat si ea sa gaseasca finantatori pentru plecarea Carolinei la Moscova, insa fara success, nu se poate abtine sa nu vorbeasca despre datoria maturilor de a-i sprijini pe copii. Asociatia pe care o conduce desfasoara proiecte de informare si educatie democratica a copiilor si tinerilor din Parcani si satele alaturate in comun cu ONG-uri de la Chisinau si din strainatate.
"Dupa cum se stie, pedagogi la pensie nu pot fi si vrem noi sau nu vrem, noi suntem datori sa-I ajutam pe acesti copii. Nu strada trebuie sa-i educe, ci oamenii care si-au consacrat viata copiilor si care ii iubesc sincer. Eu nu vreau ca copiii sa fie mintiti. Peste râu (adica peste Nistru) nu sunt banditi si atacatori, acolo nu ne asteapta nimeni cu bastoane de cauciuc, Acolo suntem intampinati cu proiecte interesante, transparente, cu programe deschise si eu cred ca este de datoria mea sa folosim aceste posibilitati si sa aducem si la noi in teritoriu asemenea proiecte sis a le realizam cu efoturi comune. Eu voi face acest lucru orice mi s-ar spune si chiar daca asta va influienta negativ soarta mea. Am pentru cine lucra si cu cine lucra."
Ludmila Nicolaev mai spune ca din cauza ca ea si alti membri ai organizatiei nu cunosc limba romana, ei nu pot citi cel putin conditiile de participare la diferite concursuri si activitati. Regreta mult acest lucru dar isi pune speranta in cursurile de limba romana pe care, spune ea, urmeaza sa le organizeze in toamna la Bender asociatia Promo-Lex din Chisinau.
Despre alte probleme ale satenilor aflu de la juristul Veaceslav Stoianov, care acorda consultatii juridice gratuite tot in cadrul unui proiect sprijinit de Asociatia Promo-Lex de la Chisinau.
"Cea mai mare parte a petitiilor ajunse la noi se refera la modul de repartizare si gestionare a pamanturilor, la probleme locative si de familie", spune Veaceslav Stoianov
De fapt, in regiune exista o puternica reticenta daca nu chiar dispret al autoritatilor locale fata de organizatiile neguvernamentale, spune Ludmila Nicolaev. Ea se plange de lipsa de conlucrare a administratiei locale.
"Sa ajungi in ghearele stereotipurilor este foarte usor. Dar cineva trebuie sa sparga stereotipurile. Toata mizeria si dezinformarea care se raspandeste aici referitor la ONG-uri, absolut contrara cu realitatea, ii influienteaza pe oameni si ii impiedica sa descopere pentru sine noi cai de dezvoltare. Mai n-am cazut de pe scaun cand am auzit pe cineva spunand de pe scena casei noastre de cultura ca noi avem un singur drum, ca nu avem alternativa. Adica tot asa cum ne arata candva Lenin cu mana intinsa uns ingur drum. NU. Eu cred ca soarta fiecarui om consta in dreptul de a alege, in alternativa, si fiecare trebuie sa-si construiasca fericirea."
Discutia cu sefa ONG-ului de la Parcani si cu alti sateni care, de altfel, s-au ferit de microfon, se impotmoleste atunci cand vine vorba de problemele taranilor. Aici, ca si in alte sate transnistrene, agricultorii au ramas fara pamanturi. Acestea au fost date in arenda unei companii, fara stirea lor, pe un termen de 99 de ani. Deocamdata insa satenii mai cauta dreptate in instantele transnistrene si imi promit ca data viitoare cand le vizitez satul, vor vorbi deschis despre asta. Ei spera acum in sprijinul administratiei locale.
Vom reveni in alte emisiuni cu materiale din satele Transnistriei, inclusiv de la Parcani. Acum insa vreau sa-l intreb pe invitatul emisiunii, Grigori Volovoi, si el participant activ al societatii civile transnistrene, codirector de organizatie neguvernamentala, daca intr-adevar, in regiune se simte o asa-numita rezistenta a autoritatilor fata de activitatea organizatiilor neguvernamentale?
Grigori Volovoi: Organizatiile neguvernamentale din Transnistria sunt un element al societatii civile din regiune si, s-o spunem sincer, societatea civila inca nu s-a maturizat si nu s-a format asa cum exista ea in tarile democratice. Ceea ce avem azi in Transnistria este mai degraba o imitatie a participarii civile. Majoritatea absoluta a ONG-urilor nu sunt active. Unele sunt folosite pentru a face publica o pozitie sau alta a conducerii Transnistriei, cum ar fi Uniunea Aparatorilor Transnistriei care a inceput sa lanseze lozinci antirusesti dupa ce regiunea a fost vizitata de deputatul rus Alexei Ostrovski. Organizatiile care lucreaza permanent pe baza de granturi sau de cotizatii sunt suspectate ca ar pregati vreo revolutie colorata in Transnistria. Aceasta atitudine a puterii poate fi inteleasa pentru ca administratia Transnistriei este interesata in pastrarea actualului status-quo- al regiunii, si respectiv, mai putine contacte cu lumea din afara… Dar nu voi avea dreptate daca voi spune ca au fost aplicate masuri represive in raport cu ONG-urile, desi ele sunt permanent in vizorul puterii si in caz de ceva, mai ales daca este o organizatie tanara, membrii ei pot fi chemati la convorbiri in organele respective. Insa acesta nu este un motiv ca sa lasam mainile in jos. Eu stiu destul de multe organizatii care activeaza cu succes si fara vreo problema."
Europa Liberă: Dle Grigori Volovoi, va multumim. Va reamintesc, dragi ascultatori, ca invitatul emisiunii de astazi a fost codirectorul Centrului pentru Drepturile Omului din Bender, Grigori Volovoi.
Emisiunea Dialoguri de astazi a ajuns la final. Sunt Viorica Zaharia, va multumesc pentru atentie si ne reauzim saptamana viitoare. Aici e Radio Europa Libera.