DIALOGURI
25 August 2008
Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Mai întîi, să ascultăm principalele ştiri ale săptămînii trecute, prezentate de colega mea, Elena Cioina.
---------------------------------------
Federaţia Rusă a anunţat că şi-a încheiat retragerea militară din Georgia. Ministrul rus al apărăii Anatoli Serdiukov i-a raportat, vineri seara, preşedintelui Dmitri Medvedev îndeplinirea ordinului de retragere de pe teritoriul Georgiei.
Autorităţile de la Tbilisi au declarat însă că trupele ruseşti continuă să controleze poziţii din vestul ţării în oraşele Senaki şi Poti.
De la Washington s-a anunţat că Statele Unite şi Franţa cred că Rusia nu a pus în aplicare acordul de încetare a focului, în ce priveşte retragerea din Georgia. Potrivit Casei Albe, preşedinţii George Bush şi Nicolas Sarkozy au ajuns la această concluzie, vineri, într-o convorbire telefonică pe tema evoluţiilor din Georgia.
Rusia a anunţat ceva mai devreme că înfiinţează aşa-numite puncte de control, câte 18, în jurul Osetiei de Sud şi Abhaziei. Moscova spune că ele vor fi temporare şi că misiunea lor va fi să prevină jafurile şi livrările ilegale de armament şi muniţii.
Preşedintele Georgiei Mihail Saakashvili a declarat, sîmbătă, că procesul retragerii trupelor ruse este „un pas în direcţia cea bună”. El a remarcat că Rusia şi-a început retragerea sub presiunile fără precedent ale Occidentului. Dar Saakashvili a spus că despre eliberarea completă a teritoriului georgian se va putea vorbi numai după înlocuirea pacificatorilor ruşi din Abhazia şi Osetia de Sud cu forţe internaţionale.
Preşedintele Vladimir Voronin a discutat situaţia din Osetia de Sud cu ambasadorul Rusiei Valeri Kuzmin. Nu există detalii despre conţinutul convorbirii. Întrevederea a avut loc la o zi după vizita fulger la Chişinău a preşedintelui român Traian Băsescu. Cei doi şefi de state au căzut de acord că e nevoie de o implicare mai mare a Uniunii Europene în rezolvarea conflictului din Transistria şi de schimbarea actualelor mecanisme de menţinere a păcii în conflictele din fostul spaţiu sovietic. Vizita preşedintelui român a avut loc în cadrul unui turneu în 5 ţări din bazinul Mării Negre.
Ministrul moldovean de Externe Andrei Stratan crede că acum, în lumina evenimentelor din Georgia, este un moment oportun pentru rezolvarea problemei transnistrene, pe baza integrităţii teritoriale a Moldovei. Ministrul Stratan a făcut declaraţia joi, la o întrevedere cu şeful misiunii OSCE la Chişinău.
Rusia a prezentat oficial la Consiliul de Securitate ONU propriul proiect de rezoluţie despre oprirea conflictului din Georgia. Proiectul se bazează pe armistiţiul în şase puncte mediat de preşedintele francez Nicolas Sarkozy, dar nu spune nimic despre integritatea teritorială a Georgiei. Statele Unite au anunţat că în aceste condiţii proiectul de rezoluţie este inacceptabil şi va fi blocat.
Preşedintele Victor Iuşcenko a îndemnat ţările membre NATO să-i ofere Ucrainei statutul de candidat la aderare. Într-un interviu din ediţia de sîmbătă a ziarului Times, Iuşcenko a declarat că pricipala lecţie a conflictului ruso-georgian este că nici un stat nu este capabil să-şi garanteze securitatea de unul singur. Garanţia de securitate a Ucrainei, a sublniat Iuşcenko, poate fi numai întărirea relaţiilor cu NATO.
----------------------------
Dragi ascultători, invitatul nostru de astăzi este jurnalistul Maxim Kuzovlev de la Tiraspol. Cum am auzit din ştiri, ministrul moldovean de externe Andrei Stratan a declarat că acum s-ar fi ivit un moment oportun pentru avansarea în negocierile politice dintre Chişinău şi Tiraspol, mai exact ca toate părţile implicate în reglementarea transnistreană să dea dovadă de bunăvoinţă şi abordare constructivă în avansarea negocierilor şi realizarea unor măsuri de încredere. Cît de întemeiate vi se par aceste afirmaţii şi ce perspective ar putea avea dialogul dintre Chişinău şi Tiraspol, după evenimentele din Georgia?
Maxim Kuzovlev: „Nu ştiu pe ce se bazează declaraţiile lui Stratan. Cred că e mai mult o dorinţă, decît ceva real, pentru că în Transnistria ea va trezi cel puţin nedumerire sau o reacţie ilară. Transnistria a anunţat că nu va relua dialogul pînă cînd preşedintele Voronin nu va adopta poziţia Rusiei în conflictul din Osetia de Sud. Cum va evolua situaţia? Foarte simplu, cum va zice Moscova aşa va fi şi poziţia Tiraspolului. Moscovei îi convine foarte mult cele întîmplate în Georgia. Acum ea poate să zică, uitaţi-vă, aşa-zişii voştri prieteni de fapt vă păcălesc şamd. Prin urmare, eu cred că procesul reglementării transnistrene va rămîne pentru mult timp îngheţat, pentru că şi Transnistriei îi convine acest lucru de minune”.
EUROPA LIBERĂ: Dle Kuzovlev, ce ar trebui să înţelegem noi, cei care locuiesc pe ambele maluri ale Nistrului din cele petrecute în Georgia?
Maxim Kuzovlev: „Regizorul georgian de la Paris Otaro Isiliani a spus foarte bine în legătură cu acest conflict: îmi pare rău că am ajuns să trăiesc pînă-n aceste vremuri. E o situaţie cumplită şi să ne ferească Dumnezeu să se repete aici. Nu merită să reîntregeşti statul prin asemenea mijloace.”
-----------------
Conflictul ruso-georgian a trezit nelinişti mari şi în Ucraina. Despre principalele provocări ale acestui conflict pentru Uncraina şi regiunea noastră în general, l-am întrebat pe directorul Institutului de politică externă de la Kiev, Grigori Perepelitsia.
Grigori Perepelitsia: „Acest conflict este primul semn al lumii multi-polare despre care vorbea dl Putin. Şi eu cred că lucrurile nu se vor limita numai la acest război în construcţia acestei lumi multi-polare. Va urma o altă serie de războaie şi conflicte în spaţiul post-sovietic, drept urmare a revizuirii de către Rusia a rezultatelor războiului rece şi a acelei lumi bi-polare ce s-a constituit. Pentru că Rusia pretinde să fie un centru de forţă într-un spaţiu pe care să-l domine total. Dintr-o asemenea perspectivă, suveranitatea Ucrainei şi a Moldovei este un lucru provizoriu, pentru că aceste ţări au dobîndit suveranitatea drept urmare a sfîrşitului războiului rece şi destrămării URSS. Dacă Rusia îşi va atinge ţinta politică în Georgia – adică debarcarea lui Saakashvili şi a actualei puteri - atunci va apărea un pericol real la adresa suveranităţii Ucrainei în primul rînd, pentru că Ucraina este cel mai apropiat partener al Georgiei şi are un rol cheie în spaţiul-post sovietic, în virtutea poziţiei sale geopolitice şi geostrategice”.
Europa Liberă: Cum credeţi că va evolua situaţia în legătură cu Transnistria?
Grigori Perepelitsia: „Dacă există sau nu riscul unui scenariu militar? Din partea Moldovei – categoric nu. Din partea Rusiei – posibil. Transnistria este un instrument al politicii Rusiei în regiune şi va fi aplicat atunci sau în raport cu Moldova sau în raport cu Ucraina. Iată de ce Ucraina urmăreşte atent să nu se producă o escaladare militară a conflictului din Transnistria”.
------
Săptămîna trecută, cele două republici nerecunoscute din Georgia au cerut din nou şi cu mai multă insistenţă să le fie recunoscută independenţa. Este posibil ca Rusia să recunoască acum Osetia de Sud şi Abhazia, după această gravă criză regională? Am adresat această întrebare analistului politic de la Moscova, Fiodor Lukianov, redactorul-şef al revistei „Rusia în politica globală”.
Fiodor Lukianov: „Perspectiva recunoaşterii teritoriilor nerecunoscute NU s-a schimbat principial după evenimentele din Georgia. În ciuda faptului că Rusia condamnA ritos precedentul Kosovo, lăsînd să se-nţeleagă că acesta nu va rămîne fără urmări pentru Occident şi alte regiuni, Rusia nu s-a gîndit niciodată să aplice precedentul Kosovo şi să recunoască aceste teritorii nici în Georgia, nici în Moldova. Pentru că dacă le-ar recunoaşte, în primul rînd, nimeni nu o va urma. Nu există nici o ţară, în opinia mea, dar absolut nici una, pe sprijinul căreia Rusia ar putea să conteze. Iar dacă lucrurile stau aşa, atunci am ajuns într-un impas”.
Europa Liberă: Dle Lukianov, evenimentele din Georgia ar putea să schimbe situaţia Transnistriei şi Moldovei?
Fiodor Lukianov: „În privinţa Moldovei şi a Transnistriei, situaţia a fost alta din start. Conducerea Rusiei a decis să nu utilizeze cazul Kosovo în raport cu Transnistria. Scopul Moscovei era să aplice un alt model - reîntregirea teritorială a Moldovei, în schimbul statutului de neutralitate şi loialităţii ei depline. După evenimentele din Georgia, pentru Kremlin nimic nu s-a schimbat în privinţa Moldovei, pentru că Transnistria este cumva într-o altă dimensiune. Situaţia ar putea să se schimbe, dacă Chişinăul va întoarce foaia. Nu am în vedere nişte acţiuni de felul celor întreprinse de dl Saakaşvili, eu cred că în cazul Moldovei acestea în general sînt excluse, dar nişte încercări, spre exemplu, de a se alia brusc cu Ucraina sau cu Statele Unite. Asemenea acţiuni ar putea fi interpretate la Moscova drept o încălcare a actualului raport de forţe. Deşi eu cred că nici aşa ceva nu este posibil, pentru că nu este în interesul nimănui”.
---------
A venit vremea ca Uniunea Europeana si Alianta Nord Atlantica sa ia in considerare daca pot sa aiba un parteneriat cu o tara care este hotarita sa le considere organizatii ostile. Daca Rusia se comporta ca un huligan va fi tratata ca atare. Ambele parti vor fi in pierdere, dar a venit vremea ca Moscova sa hotareasca – scria săptămîna trecută cotidianul Financial Times. Si aceasta a fost, in linii mari, provocarea pusa in fata celor 26 de ministri de externe din tarile Aliantei Nord Atlantice care s-au intilnit de urgenta, pe 20 august, intr-o sesiune convocata de Statele Unite pentru a discuta criza ruso-georgiana. Amănunte, de la colega noastră de la Praga, Oana Serafim.
Semnalul intilnirii ministrilor de externe din tarile NATO a fost clar si transmis de secretarul general al aliantei Jaap de Hoop Schffer.
„Nu putem sa continuam relatiile noastre cu Rusia ca mai inainte si relatiile noaste cu Rusia depind de actiunile concrete pe care Rusia le va lua si a pune in practica intelegerea in 6 puncte la care a ajuns presedintele Rusiei Dmitri Medvedev si care a fost semnata de presedintele Georgiei si ceea ce nu se intimpla acum”.
Jaap de Hoop Skeffer a vorbit despre sprijinul acordat de NATO Georgiei, suveranitatii, independentei si integritatii sale teritoriale.
„Ministrii au decis ca vom infiinta si desigur vom discuta acest lucru cu prietenii si partenerii nostri georgieni, o comisie NATO - Georgia, si care ar urma sa fie un mecanism asemanator cu cel pe care il avem cu partenerul nostru Ukraina”.
„Georgia poate deveni un membru al aliantei si, eu cred ca va deveni intr-o zi membra a NATO", a spus secretarul general al aliantei Jaap De Hoop Skeffer.
Ministrii de externe ai celor 26 de tari NATO au cazut de accord si ca Rusia „a mers prea departe” si ca situatia ar trebui rediscutata si la nivelul sefilor de state din cadrul Uniunii Europene.
Pe de alta parte, secretarul de stat american Condoleezza Rice a precizat ca Statele Unite nu doresc sa inceteze dialogul cu Rusia, dar actiunile Moscovei izoleaza Rusia pe arena internationala.
„Limbajul declaratiei este foarte dur si am auzit, in jurul mesei (membrilor aliantei) cuvinte foarte dure si nevoia ca Rusia sa isi onoreze promisiunile de incetare a focului asumate de presedinte. A venit premea ca presedintele Rusiei sa se tina de cuvint si sa isi retraga fortele din Georgia pe pozitiile pe care le aveau in 6-7 august, inainte de inceperea ostilitatilor”.
La rindul sau, coordonatorul politicii externe si de securitate a Uniunii Europene, Javeir Solana a spus ca Uniunea doreste ca Rusia sa isi retraga astazi trupele din Georgia.
------------
Am încercat să aflăm de la mai mulţi locuitori ai regiunii transnistrene cum îşi văd viitorul după aceste ultime evoluţii regionale?
„Eu consider că situaţia se va îmbunătăţi şi în Tranistria şi în Osetia de Sud. Chişinăul şi Tiraspolul ar trebui să ajungă la un consens , să trăiască bine şi în prietenie, cum era şi mai inainte. Autorităţile ar trebui să scoată unele concluzii după conflictul din Osetia, ca asemenea tensiuni, in cazul nostru, intre Chisinau si tiraspol să nu se întâmple.Se pare că autorităţile de la Chişinău ar vrea să aibă o relaţie bună cu Tiraspolul. Nu ştiu care ar fi poziţia conducerii de la Tiraspol dar oamenii care locuiesc acolo vor să trăiască în pace, să se întâlnească locuitorii din stânga Nistrului cu cei din R.Moldova şi să nu mai existe conflicte”.
„Preşedintele moldovean Vladimir Voronin şi liderul de la Tiraspol Igor Smirnov, în plan politic, stau pe pozitii cu mult mai bune decât preşedintele Gerorgina Saakasvili si sunt sigură că ei nu vor permite să aibă loc lupte sangeroase. Ambele parti, Tiraspolul si Chisinaul, vor gasi o solutie pe cale pasnica. Nimeni nu îşi doreste să izbucneacsa un conflict armat”.
„Ceea ce se întimpla in Osetia de Sud speram sa fie o lectie pentru cele doua conduceri de la Chisinau si de la Tiraspol. Mai mult, daca va fi schimbata conducerea, ar trebui sa se gandeasca sa adopte o noua politica corecta”.
„Este un dezastru acum in Osetia de Sud. Nu este o bucurie pentru nimeni, nici pentru noi. Ba din contra, acum ne este frica mai mult. Noi vrem să traim in pace”.
---------------
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
25 August 2008
Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Mai întîi, să ascultăm principalele ştiri ale săptămînii trecute, prezentate de colega mea, Elena Cioina.
---------------------------------------
Federaţia Rusă a anunţat că şi-a încheiat retragerea militară din Georgia. Ministrul rus al apărăii Anatoli Serdiukov i-a raportat, vineri seara, preşedintelui Dmitri Medvedev îndeplinirea ordinului de retragere de pe teritoriul Georgiei.
Autorităţile de la Tbilisi au declarat însă că trupele ruseşti continuă să controleze poziţii din vestul ţării în oraşele Senaki şi Poti.
De la Washington s-a anunţat că Statele Unite şi Franţa cred că Rusia nu a pus în aplicare acordul de încetare a focului, în ce priveşte retragerea din Georgia. Potrivit Casei Albe, preşedinţii George Bush şi Nicolas Sarkozy au ajuns la această concluzie, vineri, într-o convorbire telefonică pe tema evoluţiilor din Georgia.
Rusia a anunţat ceva mai devreme că înfiinţează aşa-numite puncte de control, câte 18, în jurul Osetiei de Sud şi Abhaziei. Moscova spune că ele vor fi temporare şi că misiunea lor va fi să prevină jafurile şi livrările ilegale de armament şi muniţii.
Preşedintele Georgiei Mihail Saakashvili a declarat, sîmbătă, că procesul retragerii trupelor ruse este „un pas în direcţia cea bună”. El a remarcat că Rusia şi-a început retragerea sub presiunile fără precedent ale Occidentului. Dar Saakashvili a spus că despre eliberarea completă a teritoriului georgian se va putea vorbi numai după înlocuirea pacificatorilor ruşi din Abhazia şi Osetia de Sud cu forţe internaţionale.
Preşedintele Vladimir Voronin a discutat situaţia din Osetia de Sud cu ambasadorul Rusiei Valeri Kuzmin. Nu există detalii despre conţinutul convorbirii. Întrevederea a avut loc la o zi după vizita fulger la Chişinău a preşedintelui român Traian Băsescu. Cei doi şefi de state au căzut de acord că e nevoie de o implicare mai mare a Uniunii Europene în rezolvarea conflictului din Transistria şi de schimbarea actualelor mecanisme de menţinere a păcii în conflictele din fostul spaţiu sovietic. Vizita preşedintelui român a avut loc în cadrul unui turneu în 5 ţări din bazinul Mării Negre.
Ministrul moldovean de Externe Andrei Stratan crede că acum, în lumina evenimentelor din Georgia, este un moment oportun pentru rezolvarea problemei transnistrene, pe baza integrităţii teritoriale a Moldovei. Ministrul Stratan a făcut declaraţia joi, la o întrevedere cu şeful misiunii OSCE la Chişinău.
Rusia a prezentat oficial la Consiliul de Securitate ONU propriul proiect de rezoluţie despre oprirea conflictului din Georgia. Proiectul se bazează pe armistiţiul în şase puncte mediat de preşedintele francez Nicolas Sarkozy, dar nu spune nimic despre integritatea teritorială a Georgiei. Statele Unite au anunţat că în aceste condiţii proiectul de rezoluţie este inacceptabil şi va fi blocat.
Preşedintele Victor Iuşcenko a îndemnat ţările membre NATO să-i ofere Ucrainei statutul de candidat la aderare. Într-un interviu din ediţia de sîmbătă a ziarului Times, Iuşcenko a declarat că pricipala lecţie a conflictului ruso-georgian este că nici un stat nu este capabil să-şi garanteze securitatea de unul singur. Garanţia de securitate a Ucrainei, a sublniat Iuşcenko, poate fi numai întărirea relaţiilor cu NATO.
----------------------------
Dragi ascultători, invitatul nostru de astăzi este jurnalistul Maxim Kuzovlev de la Tiraspol. Cum am auzit din ştiri, ministrul moldovean de externe Andrei Stratan a declarat că acum s-ar fi ivit un moment oportun pentru avansarea în negocierile politice dintre Chişinău şi Tiraspol, mai exact ca toate părţile implicate în reglementarea transnistreană să dea dovadă de bunăvoinţă şi abordare constructivă în avansarea negocierilor şi realizarea unor măsuri de încredere. Cît de întemeiate vi se par aceste afirmaţii şi ce perspective ar putea avea dialogul dintre Chişinău şi Tiraspol, după evenimentele din Georgia?
Maxim Kuzovlev: „Nu ştiu pe ce se bazează declaraţiile lui Stratan. Cred că e mai mult o dorinţă, decît ceva real, pentru că în Transnistria ea va trezi cel puţin nedumerire sau o reacţie ilară. Transnistria a anunţat că nu va relua dialogul pînă cînd preşedintele Voronin nu va adopta poziţia Rusiei în conflictul din Osetia de Sud. Cum va evolua situaţia? Foarte simplu, cum va zice Moscova aşa va fi şi poziţia Tiraspolului. Moscovei îi convine foarte mult cele întîmplate în Georgia. Acum ea poate să zică, uitaţi-vă, aşa-zişii voştri prieteni de fapt vă păcălesc şamd. Prin urmare, eu cred că procesul reglementării transnistrene va rămîne pentru mult timp îngheţat, pentru că şi Transnistriei îi convine acest lucru de minune”.
EUROPA LIBERĂ: Dle Kuzovlev, ce ar trebui să înţelegem noi, cei care locuiesc pe ambele maluri ale Nistrului din cele petrecute în Georgia?
Maxim Kuzovlev: „Regizorul georgian de la Paris Otaro Isiliani a spus foarte bine în legătură cu acest conflict: îmi pare rău că am ajuns să trăiesc pînă-n aceste vremuri. E o situaţie cumplită şi să ne ferească Dumnezeu să se repete aici. Nu merită să reîntregeşti statul prin asemenea mijloace.”
-----------------
Conflictul ruso-georgian a trezit nelinişti mari şi în Ucraina. Despre principalele provocări ale acestui conflict pentru Uncraina şi regiunea noastră în general, l-am întrebat pe directorul Institutului de politică externă de la Kiev, Grigori Perepelitsia.
Grigori Perepelitsia: „Acest conflict este primul semn al lumii multi-polare despre care vorbea dl Putin. Şi eu cred că lucrurile nu se vor limita numai la acest război în construcţia acestei lumi multi-polare. Va urma o altă serie de războaie şi conflicte în spaţiul post-sovietic, drept urmare a revizuirii de către Rusia a rezultatelor războiului rece şi a acelei lumi bi-polare ce s-a constituit. Pentru că Rusia pretinde să fie un centru de forţă într-un spaţiu pe care să-l domine total. Dintr-o asemenea perspectivă, suveranitatea Ucrainei şi a Moldovei este un lucru provizoriu, pentru că aceste ţări au dobîndit suveranitatea drept urmare a sfîrşitului războiului rece şi destrămării URSS. Dacă Rusia îşi va atinge ţinta politică în Georgia – adică debarcarea lui Saakashvili şi a actualei puteri - atunci va apărea un pericol real la adresa suveranităţii Ucrainei în primul rînd, pentru că Ucraina este cel mai apropiat partener al Georgiei şi are un rol cheie în spaţiul-post sovietic, în virtutea poziţiei sale geopolitice şi geostrategice”.
Europa Liberă: Cum credeţi că va evolua situaţia în legătură cu Transnistria?
Grigori Perepelitsia: „Dacă există sau nu riscul unui scenariu militar? Din partea Moldovei – categoric nu. Din partea Rusiei – posibil. Transnistria este un instrument al politicii Rusiei în regiune şi va fi aplicat atunci sau în raport cu Moldova sau în raport cu Ucraina. Iată de ce Ucraina urmăreşte atent să nu se producă o escaladare militară a conflictului din Transnistria”.
------
Săptămîna trecută, cele două republici nerecunoscute din Georgia au cerut din nou şi cu mai multă insistenţă să le fie recunoscută independenţa. Este posibil ca Rusia să recunoască acum Osetia de Sud şi Abhazia, după această gravă criză regională? Am adresat această întrebare analistului politic de la Moscova, Fiodor Lukianov, redactorul-şef al revistei „Rusia în politica globală”.
Fiodor Lukianov: „Perspectiva recunoaşterii teritoriilor nerecunoscute NU s-a schimbat principial după evenimentele din Georgia. În ciuda faptului că Rusia condamnA ritos precedentul Kosovo, lăsînd să se-nţeleagă că acesta nu va rămîne fără urmări pentru Occident şi alte regiuni, Rusia nu s-a gîndit niciodată să aplice precedentul Kosovo şi să recunoască aceste teritorii nici în Georgia, nici în Moldova. Pentru că dacă le-ar recunoaşte, în primul rînd, nimeni nu o va urma. Nu există nici o ţară, în opinia mea, dar absolut nici una, pe sprijinul căreia Rusia ar putea să conteze. Iar dacă lucrurile stau aşa, atunci am ajuns într-un impas”.
Europa Liberă: Dle Lukianov, evenimentele din Georgia ar putea să schimbe situaţia Transnistriei şi Moldovei?
Fiodor Lukianov: „În privinţa Moldovei şi a Transnistriei, situaţia a fost alta din start. Conducerea Rusiei a decis să nu utilizeze cazul Kosovo în raport cu Transnistria. Scopul Moscovei era să aplice un alt model - reîntregirea teritorială a Moldovei, în schimbul statutului de neutralitate şi loialităţii ei depline. După evenimentele din Georgia, pentru Kremlin nimic nu s-a schimbat în privinţa Moldovei, pentru că Transnistria este cumva într-o altă dimensiune. Situaţia ar putea să se schimbe, dacă Chişinăul va întoarce foaia. Nu am în vedere nişte acţiuni de felul celor întreprinse de dl Saakaşvili, eu cred că în cazul Moldovei acestea în general sînt excluse, dar nişte încercări, spre exemplu, de a se alia brusc cu Ucraina sau cu Statele Unite. Asemenea acţiuni ar putea fi interpretate la Moscova drept o încălcare a actualului raport de forţe. Deşi eu cred că nici aşa ceva nu este posibil, pentru că nu este în interesul nimănui”.
---------
A venit vremea ca Uniunea Europeana si Alianta Nord Atlantica sa ia in considerare daca pot sa aiba un parteneriat cu o tara care este hotarita sa le considere organizatii ostile. Daca Rusia se comporta ca un huligan va fi tratata ca atare. Ambele parti vor fi in pierdere, dar a venit vremea ca Moscova sa hotareasca – scria săptămîna trecută cotidianul Financial Times. Si aceasta a fost, in linii mari, provocarea pusa in fata celor 26 de ministri de externe din tarile Aliantei Nord Atlantice care s-au intilnit de urgenta, pe 20 august, intr-o sesiune convocata de Statele Unite pentru a discuta criza ruso-georgiana. Amănunte, de la colega noastră de la Praga, Oana Serafim.
Semnalul intilnirii ministrilor de externe din tarile NATO a fost clar si transmis de secretarul general al aliantei Jaap de Hoop Schffer.
„Nu putem sa continuam relatiile noastre cu Rusia ca mai inainte si relatiile noaste cu Rusia depind de actiunile concrete pe care Rusia le va lua si a pune in practica intelegerea in 6 puncte la care a ajuns presedintele Rusiei Dmitri Medvedev si care a fost semnata de presedintele Georgiei si ceea ce nu se intimpla acum”.
Jaap de Hoop Skeffer a vorbit despre sprijinul acordat de NATO Georgiei, suveranitatii, independentei si integritatii sale teritoriale.
„Ministrii au decis ca vom infiinta si desigur vom discuta acest lucru cu prietenii si partenerii nostri georgieni, o comisie NATO - Georgia, si care ar urma sa fie un mecanism asemanator cu cel pe care il avem cu partenerul nostru Ukraina”.
„Georgia poate deveni un membru al aliantei si, eu cred ca va deveni intr-o zi membra a NATO", a spus secretarul general al aliantei Jaap De Hoop Skeffer.
Ministrii de externe ai celor 26 de tari NATO au cazut de accord si ca Rusia „a mers prea departe” si ca situatia ar trebui rediscutata si la nivelul sefilor de state din cadrul Uniunii Europene.
Pe de alta parte, secretarul de stat american Condoleezza Rice a precizat ca Statele Unite nu doresc sa inceteze dialogul cu Rusia, dar actiunile Moscovei izoleaza Rusia pe arena internationala.
„Limbajul declaratiei este foarte dur si am auzit, in jurul mesei (membrilor aliantei) cuvinte foarte dure si nevoia ca Rusia sa isi onoreze promisiunile de incetare a focului asumate de presedinte. A venit premea ca presedintele Rusiei sa se tina de cuvint si sa isi retraga fortele din Georgia pe pozitiile pe care le aveau in 6-7 august, inainte de inceperea ostilitatilor”.
La rindul sau, coordonatorul politicii externe si de securitate a Uniunii Europene, Javeir Solana a spus ca Uniunea doreste ca Rusia sa isi retraga astazi trupele din Georgia.
------------
Am încercat să aflăm de la mai mulţi locuitori ai regiunii transnistrene cum îşi văd viitorul după aceste ultime evoluţii regionale?
„Eu consider că situaţia se va îmbunătăţi şi în Tranistria şi în Osetia de Sud. Chişinăul şi Tiraspolul ar trebui să ajungă la un consens , să trăiască bine şi în prietenie, cum era şi mai inainte. Autorităţile ar trebui să scoată unele concluzii după conflictul din Osetia, ca asemenea tensiuni, in cazul nostru, intre Chisinau si tiraspol să nu se întâmple.Se pare că autorităţile de la Chişinău ar vrea să aibă o relaţie bună cu Tiraspolul. Nu ştiu care ar fi poziţia conducerii de la Tiraspol dar oamenii care locuiesc acolo vor să trăiască în pace, să se întâlnească locuitorii din stânga Nistrului cu cei din R.Moldova şi să nu mai existe conflicte”.
„Preşedintele moldovean Vladimir Voronin şi liderul de la Tiraspol Igor Smirnov, în plan politic, stau pe pozitii cu mult mai bune decât preşedintele Gerorgina Saakasvili si sunt sigură că ei nu vor permite să aibă loc lupte sangeroase. Ambele parti, Tiraspolul si Chisinaul, vor gasi o solutie pe cale pasnica. Nimeni nu îşi doreste să izbucneacsa un conflict armat”.
„Ceea ce se întimpla in Osetia de Sud speram sa fie o lectie pentru cele doua conduceri de la Chisinau si de la Tiraspol. Mai mult, daca va fi schimbata conducerea, ar trebui sa se gandeasca sa adopte o noua politica corecta”.
„Este un dezastru acum in Osetia de Sud. Nu este o bucurie pentru nimeni, nici pentru noi. Ba din contra, acum ne este frica mai mult. Noi vrem să traim in pace”.
---------------
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.