Dialoguri 8 decembrie 2008
Doamnelor si domnilor, bună ziua. La microfon este Viorica Zaharia, prezentatoarea emisiunii Dialoguri, 15 minute cu Radio Europa Liberă. Mai întîi însă să ascultăm un buletin de ştiri, prezentat de Elena Moldoveanu:
Volumul producţiei întreprinderilor transnistrene s-a redus în luna noiembrie ca urmare a crizei financiare globale cu 19 procente, iar preţul metalului şi al cimentului s-a redus în jumătate, a declarat liderul transnistrean Igor Smirnov la întrevederea de săptămîna trecută cu şeful Misiunii OSCE în Moldova, Filip Remler. Smirnov a adăugat că bugetul pentru anul viitor al regiunii va fi orientat mai mult pe asigurarea plăţilor sociale.
Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin a declarat că pînă la sfărşitul acestui an va mai încerca să se întîlnească cu liderul de la Tiraspol Igor Smirnov pentru a impulsiona astfel mersul lucrurilor spre începerea tratativelor în formatul 5 plus 2.
„O să mai fie asa o incercare, noi suntem gata pentru sedintă, gata să implementăm acele proiecte sociale, pentru reintegrarea sistemului economic, bancar, financiar, situaţia la ei este foarte urîtă după această criză globală, uzina metalurgică din Rîbniţa asigură 60 la sută din acumulările la buget şi acum suportă pierderi, Noi suntem gata şi cu proiectul de statut al autonomiei transnistrene. Tratativele în format cinci plus dopi, restul sunt consultatii, dar nu tratative”.
Pe de altă parte, autorităţile de la Tiraspol au anunţat că au înaintat un set de propuneri Chişinăului referitoare la o eventuală întrevedere, dar că deocamdată nu au primit un răspuns.
La reuniunea din 5-7 decembrie a comitetului de miniştri ai OSCE, Franţa, care deţine preşedinţia Uniunii Europene a condamnat, în numele celor 27 de state membre decizia unilaterală a Federaţiei Ruse de recunoaştere a independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud, se spune într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Chişinău. În comunicat se mai spune că Uniunea Europeană a exprimat sprijinul deplin pentru suveranitatea, integritatea teritorială şi inviolabilitatea frontierelor internaţional recunoscute ale Georgiei şi Republicii Moldova. De asemenea, Uniunea Europeană a exprimat sprijinul pentru formatul de negocieri 5+2, considerat singurul în măsură să garanteze atingerea unei soluţii viabile a problemei transnistrene.
Invocând necesitatea unor eforturi suplimentare în procesul de soluţionare a conflictului transnistrean, Statele Unite ale Americii au pus accent pe necesitatea îndeplinirii în totalitate de către Federaţia Rusă a angajamentelor luate la Summit-ul OSCE de la Istanbul cu privire la retragerea forţelor sale militare din Moldova.
Alianta Nord-Atlantica se declara pregatita pentru consultari pe teme de securitate regionala la Marea Neagra si este preocupata de conflictele inghetate care persista in Republica Moldova si in Caucazului de Sud, se arata in declaraţia ministrilor de externe din tarile NATO la finalul reuniunii lor de la Bruxelles.
„Ramânem îngrijoraţi de persistenta conflictelor regionale in Caucazul de Sud si Republica Moldova. Continuam sa sustinem integritatea teritoriala, indepenenta si suveranitatea Armeniei, Azerbaidjanului, Georgiei si Republicii Moldova. Rezolvarea pasnica a conflictelor, bazata pe aceste principii, a dobândit o relevanta crescuta pentru stabilitatea regiunii”, se arata in comunicat.
NATO incurajeaza initiativele pentru consolidarea cooperarii, securitatii si stabilitatii in regiunea Marii Negre si va continua sa sustina eforturile regionale in acest sens, se mai arata in comunicat.
Ministrii apararii din ţările NATO au decis să susţină planurile defensive americane din Europa Centrala. Toti cei 26 de reprezentanti ai Alianţei Atlantice au semnat o declaraţie comuna in care îşi exprima sprijinul pentru construcţia radarului din Cehia si staţionarea celor 10 interceptoare de rachete in Polonia, ca părţi componente ale scutului anti racheta. Rusia s-a opus cu vehemenţă acestui proiect, ameninţind chiar, prin vocea preşedintelui Dmitri Medvedeev, că ar putea instala, ca riposta, rachete in enclava Kaliningrad.
NATO a decis sa reia treptat si la nivel scazut relaţiile cu Moscova şi sa nu acorde planul de actiuni pentru aderare Georgiei si Ucrainei, un alt proiect NATO caruia Rusia i s-a opus cu tarie.
Comisia Europeana a anuntat detaliile "Parteneriatului Estic" care este un nou proiect de cooperare al UE cu sase tari din estul Europei, printre care si Moldova. Celelalte 5 state sint Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia si Ucraina.
Comisarul Uniunii Europene pentru relatii externe Benita Fererro Waldner a anunţat ca cele 6 ţări vor primi in perioada 2010-2013 600 milioane de euro.
Seful diplomaţiei de la Chişinău, Andrei Stratan a declarat ca Republica Moldova saluta noua initiativa a Uniunii Europene, dar considera ca Moldova va avea mai multe beneficii prin dezvoltarea relatiilor bilaterale cu UE.
Lansarea oficiala a "Parteneriatului Estic" - o iniţiativă polono-suedeza sustinută şi de Cehia - va avea loc in primavara anului 2009, la care vor participa reprezentantii celor 27 de state membre UE si cele 6 tari beneficiare ale programului.
Procurorul general al Rusiei, Iurii Ciaika a declarat că ţara sa a cerut Interpol-ului să o ajute la găsirea principalului suspect în dosarul asasinării jurnalistei Anna Politkovskaia în 2006, precizînd că pe numele suspectului există un mandat internaţional de arestare. După această declaraţie, unul din avocaţii apărării a anunţat că suspectul cecen care se ascunde, Rustam Mahmudov, l-ar fi contactat şi ar fi promis că se va preda dacă i se oferă garanţii de securitate. În prezent sunt judecaţi trei bărbaţi bănuiţi de complicitate cu asasinul.
Comisia Europeană a anunţat că va începe luna viitoare convorbiri cu Georgia pentru simplificarea regimului de vize. Mâine, Comisia Europeană urmează să dea publicităţi un plan pentru a întări legăturile cu ţări din vecinătate, inclusiv Moldova. Potrivit planului, Uniunea Europeană vrea ca până în 2020 să tripleze asistenţa financiară pentru Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina. AP scrie că raportul nu va spune nimic despre eventuala aderare a vreuneia din aceste ţări la Uniunea Europeană.
----------
Invitatul emisiunii de azi este dl Vladimir Koval, redactor-şef adjunct al oficiosului de la Tiraspol “Dnestrovskaia Pravda”. Dle Koval, haideţi să vedem mai întîi care din evenimentele săptămînii trecute le consideraţi cu impact asupra regiunii?
Vladimir Koval: Mai intai as vrea sa mentionez vizitele destul de dese în ultimul timp ale reprezentanţilor stucturilor şi organizaţiilor europene şi internaţionale în regiunea transnistreană. De exemplu, săptămîna trecută liderul Igor Smirnov s-a întalnit cu şeful misiunii OSCE la Tiraspol Filip Remler. Asemenea contacte nu pot fi decît salutate. Ce va urma acestor întalniri probabil timpul va arăta, dar însuşi faptul că există un dialog cred că este foarte pozitiv. Un al doilea eveniment important cred că este adoptarea bugetului pentru anul viitor al regiunii în lectura a doua. La capitolul venituri au fost prevăzute 2 miliarde 120 milioane de ruble transnitrene, iar la cheltuieli – 3 miliarde 121 de milioane de ruble, deficitul bugetar este de aproape un miliard de ruble, se vede cu ochiul liber că o parte din venituri, mai précis în jur de 30 la sută, nu vor fi accumulate în buget, ceea ce cu singuranţă va influienţa situaţia internă şi viţa oamenilor de rind din regiune.
Europa Liberă: Tocmai vroiam să vă întreb… la ce măsuri anticriză se gandeşte administraţia regiunii şi cum apreciaţi şansele Transnistriei să depăşească efectele crizei financiare globale ce se fac déjŕ simţite în regiune?
Vladimir Koval: Cred că principala sarcina a autorităţilor este acum sa optimizeze cheltuielile pentru anul viitor şi să planifice un buget mai mult sau mai puţin balanţat, astfel încît să asigure finanţarea în primul rind a articolelor referitoare la salarii şi plăţi sociale. Cele mai mari întreprinderi transnistrene déjŕ suportă pierderi şi dacă “Tirotex” sau Uzina metalurgică din Rîbniţa se mai ţin pe linia de plutire în acest an, atunci anul viitor va fi unul foarte greu pentru ele. Preşedintele Sovietului Suprem, Evgheni Şevciuc a anunţat, săptămîna trecută, deşi nu a descifrat ce anume are în vedere, dar a spus că există reserve interne şi că parlamentul a elaborat un proiect de lege menit să atenueze efectele crizei globale asupra economiei transnistrene. De asemenea, interesantă mi se pare măsura propusă tot săptămîna trecută de comitetul Sovetului Suprem pentru economie, şi anume deputaţii i-au cerut liderului Igor Smirnov, pentru a salva o parte din bani, pentru salarii şi plăţi sociale, să prezinte la şedinta din 18 decembrie a Sovietului Suprem un proiect de reducere cu 5 procente a personalului administraţiiei central şi locale. Trebuie spus că în ultimii ani s-a constatat o situaţie paradoxală în regiune - în condiţiile reducerii continue a numărului locuitorilor, numărul angajaţilor în administraţie, dimpotrivă, se măreşte permanent, iar eficienţa muncii lor practic nu sporeşte. Şi dacă această problemă este abordată déjŕ la nivel central, înseamnă că ea într-adevăr există.
Europa Liberă: Cum reacţionează societatea la aceste îngrijorări legate de criză?
Vladimir Koval: Nu pot spune că regiunea e cuprinsă de panică, dar totuşi trebuie spus că un sondaj de opinie realizat în regiune în luna octombrie de centrul de sondaje din Tiraspol “Novîi vek” arată că doar 3 procente din locuitori sunt mulţumiţi de situaţia lor economică. Iar o pătrime din oameni, analizîndu-şi bugetul din ultima lună, au spus că bani nu le ajung nici pentru strictul necesar, adică oamenii trăiesc pe datorie. Unii anlişti déjŕ fac unele prognoze şi spun că în anul viitor numărul locurilor de muncă se va reduce cu 24-27 procente ca urmare a disponibilizărilor generate de căderea producţiei industriale. Dacă ne gîndim că numărul de angajaţi în Transnistreria nu este foarte mare – cam 150 de mii - 200 de mii de oameni, atunci faptul prognozat că o treime îşi vor pierde locurile de muncăsigur va lovi în toţi locuitorii regiunii.
Europa Liberă: Dle Vladimir Koval, vă mulţumim. Dragi ascultători, vă reamintesc că invitatul emisiunii de azi a fost redactorul-şef adjunct al publicaţiei “Dnestrovskaia Pravda”, Vladimir Koval.
--------------
În acest an se împlinesc 60 de ani de la adoptarea de către ONU a declaraţiei Universale a drepturilor Omului, iar la 10 decembrie este marcată ziua internatională a drepturilor omului. Cu această ocazie, în această săptămînă la Tiraspol, la fel ca şi în alte oraşe ale Republicii Moldova – Chişinău, Bălţi şi Cahul, urma să fie organizat un festival al filmului ce reflectă problematica respectării drepturilor omului. Autorităţile transnistrene însă au interzis manifestarea la Tiraspol. Corespondenta noastră în regiune a încercat să afle de ce, iar Elena Cioina vă rezumă relatarea.
Reprezentanţa OSCE la Tiraspol, care s-au angajat să ajute organizatorii festivalului, ne-au declarat că responsabili de la Ministerul Educaţiei de la Tiraspol – abilitat să autorizeze acţiunea - au comunicat verbal oficiului OSCE că nu permit organizarea festivalului dar că vor expedia mai tîrziu organizatorilor o scrisoare în care îşi vor argumenta refuzul. Reprezentanţii OSCE spun că speră ca pe viitor să aibă un dialog mai bun cu autorităţile regiunii în ce priveşte chestiuni de mare importanţă socială.
Solicitat de Europa Liberă, ombudsmanul de la Tiraspol, Vasilii Kaliko – reprezentant al autorităţilor transnistrene - a declarat că un asemenea festival nu a fost planificat de fapt. El a sugerat că adminitraţia regiunii se poate ocupa de promovarea drepturilor omului fără ajutor din afară. Astfel Kaliko a anunţat că la Universitatea din Tiraspol se va organiza la 9 decembrie o conferinţă de două zile pe tema drepturilor omului şi zonele de conflict. Vasilii Kaliko a mai spus că locuitorii regiunii, mai ales tinerii au nevoie de acţiuni de informare despre drepturile lor şi modalităţile de a şi le apăra, însă a adăugat că această muncă de comunicare şi informare o fac procurorii şi ofiţerii de miliţie care merg prin şcoli şi predau lecţii pe această temă.
------------
Corespondenta naostră la Tiraspol i-a întrebat şi pe oameni întîlniţi întîmplător în stradă dacă îi preocupă tematica drepturilor omului, se simt suficient de informaţi despre drepturile lor şi modalităţile de a şi le apăra.
Eu cred ca oamenii nu-şi cunosc drepturile, un asemenea festival ar fi fost foarte nimerit… pentru că la noi foarte, foarte des reprezentanţii structurilor de forţă, ai administraţiei, încalcă drepturile omului, mai ales dreptul la libera exprimare. Oamenii sunt atît de înfricoşaţi încît se tem să-şi apere drepturile pe căi legale, în judecată de exemplu, cînd aud că vorbeşti despre drepturile omului se uită de parcă ar vedea în faţă oameni fără minte.
Acum puţini oameni îşi cunosc drepturile. Un festival de film cu această tematică ar fi trebuit organizat pentru că astfel oamenii ar afla mai multe despre drepturile pe care le au şi despre ce se poate şi ce nu le este permis.
Nu toti sunt gata să-şi apere drepturile, unii ştiu să şi le apere, alţii – nu.
Sa-ti cunosti drepturile déjŕ înseamnă că eşti apărat.
-----------------
Alianta Atlantica isi va normaliza treptat relatia cu Rusia, inghetata dupa incursiunea militara din august in Georgia; si tot treptat, va pregati Ucraina si Georgia pentru un eventual plan de actiune in vederea aderarii. Ileana Giurchescu are mai multe amanunte:
Fata de summitul NATO din Aprilie dela Bucuresti, reuniunea de la Bruxelles pare sa fi batut in cuie ceeea ce inainte se contura numai: si anume ca in privinta aderarii Ucrainei si Georgiei la Alianta, tarile care se opuneau unei accelerari a procesului (cum sint Germania si Franta) au avut cistig de cauza in fata Statelor Unite. Sau diplomatia americana, care sta sub semnul crizei financiare globale, a renuntat la inca o actiune unilatarala – avind acum mai mult de cit oricind nevoie de sprijinul si cooperarea aliatilor europeni.
In tot cazul, ministrul de externe francez Bernard Kouchner declara ca este evident ca Georgia si Ucraina nu sint inca pregatite pentru un plan de actiune si ca apropierea acestor doau tari de NATO trebuie sa continue prin comisiile bilaterale de cooperare.
Secretarul general NATO Jaap de Hoop Scheffer a tinut insa sa precizeze ca usa Aliantei ramine deschisa pentru Ucraina si Georgia, asa cum s-a precizat si in declaratia finala a summitului de la Bucuresti
Ministrii de externe NATO au decis deasemeni sa normalizeze treptat relatiile cu Rusia desi secretarul de stat american Condoleezza Rice a tinut sa precizeze ca incursiunea militara din Georgia nu poate fi uitata: "Cind Rusia a invadat Georgia, s-a intrerupt un lung proces de apropiere. Asa ca nu putem acum sterge totul cu buretele".
Cu relatarea Ilenei Giurchescu am ajuns la finalul emisiunii Dialoguri de săptămîana aceasta. Va îndemn, dragi ascultători, să găsiţi mai multe pe pagina noastră în internet. Tot acolo puteţi scrie comentariile şi opiniile Dvs pe marginea ştirilor şi relatărilor Europei Libere. Viorica Zaharia vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă urează toate cele bune.
Doamnelor si domnilor, bună ziua. La microfon este Viorica Zaharia, prezentatoarea emisiunii Dialoguri, 15 minute cu Radio Europa Liberă. Mai întîi însă să ascultăm un buletin de ştiri, prezentat de Elena Moldoveanu:
Volumul producţiei întreprinderilor transnistrene s-a redus în luna noiembrie ca urmare a crizei financiare globale cu 19 procente, iar preţul metalului şi al cimentului s-a redus în jumătate, a declarat liderul transnistrean Igor Smirnov la întrevederea de săptămîna trecută cu şeful Misiunii OSCE în Moldova, Filip Remler. Smirnov a adăugat că bugetul pentru anul viitor al regiunii va fi orientat mai mult pe asigurarea plăţilor sociale.
Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin a declarat că pînă la sfărşitul acestui an va mai încerca să se întîlnească cu liderul de la Tiraspol Igor Smirnov pentru a impulsiona astfel mersul lucrurilor spre începerea tratativelor în formatul 5 plus 2.
„O să mai fie asa o incercare, noi suntem gata pentru sedintă, gata să implementăm acele proiecte sociale, pentru reintegrarea sistemului economic, bancar, financiar, situaţia la ei este foarte urîtă după această criză globală, uzina metalurgică din Rîbniţa asigură 60 la sută din acumulările la buget şi acum suportă pierderi, Noi suntem gata şi cu proiectul de statut al autonomiei transnistrene. Tratativele în format cinci plus dopi, restul sunt consultatii, dar nu tratative”.
Pe de altă parte, autorităţile de la Tiraspol au anunţat că au înaintat un set de propuneri Chişinăului referitoare la o eventuală întrevedere, dar că deocamdată nu au primit un răspuns.
La reuniunea din 5-7 decembrie a comitetului de miniştri ai OSCE, Franţa, care deţine preşedinţia Uniunii Europene a condamnat, în numele celor 27 de state membre decizia unilaterală a Federaţiei Ruse de recunoaştere a independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud, se spune într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Chişinău. În comunicat se mai spune că Uniunea Europeană a exprimat sprijinul deplin pentru suveranitatea, integritatea teritorială şi inviolabilitatea frontierelor internaţional recunoscute ale Georgiei şi Republicii Moldova. De asemenea, Uniunea Europeană a exprimat sprijinul pentru formatul de negocieri 5+2, considerat singurul în măsură să garanteze atingerea unei soluţii viabile a problemei transnistrene.
Invocând necesitatea unor eforturi suplimentare în procesul de soluţionare a conflictului transnistrean, Statele Unite ale Americii au pus accent pe necesitatea îndeplinirii în totalitate de către Federaţia Rusă a angajamentelor luate la Summit-ul OSCE de la Istanbul cu privire la retragerea forţelor sale militare din Moldova.
Alianta Nord-Atlantica se declara pregatita pentru consultari pe teme de securitate regionala la Marea Neagra si este preocupata de conflictele inghetate care persista in Republica Moldova si in Caucazului de Sud, se arata in declaraţia ministrilor de externe din tarile NATO la finalul reuniunii lor de la Bruxelles.
„Ramânem îngrijoraţi de persistenta conflictelor regionale in Caucazul de Sud si Republica Moldova. Continuam sa sustinem integritatea teritoriala, indepenenta si suveranitatea Armeniei, Azerbaidjanului, Georgiei si Republicii Moldova. Rezolvarea pasnica a conflictelor, bazata pe aceste principii, a dobândit o relevanta crescuta pentru stabilitatea regiunii”, se arata in comunicat.
NATO incurajeaza initiativele pentru consolidarea cooperarii, securitatii si stabilitatii in regiunea Marii Negre si va continua sa sustina eforturile regionale in acest sens, se mai arata in comunicat.
Ministrii apararii din ţările NATO au decis să susţină planurile defensive americane din Europa Centrala. Toti cei 26 de reprezentanti ai Alianţei Atlantice au semnat o declaraţie comuna in care îşi exprima sprijinul pentru construcţia radarului din Cehia si staţionarea celor 10 interceptoare de rachete in Polonia, ca părţi componente ale scutului anti racheta. Rusia s-a opus cu vehemenţă acestui proiect, ameninţind chiar, prin vocea preşedintelui Dmitri Medvedeev, că ar putea instala, ca riposta, rachete in enclava Kaliningrad.
NATO a decis sa reia treptat si la nivel scazut relaţiile cu Moscova şi sa nu acorde planul de actiuni pentru aderare Georgiei si Ucrainei, un alt proiect NATO caruia Rusia i s-a opus cu tarie.
Comisia Europeana a anuntat detaliile "Parteneriatului Estic" care este un nou proiect de cooperare al UE cu sase tari din estul Europei, printre care si Moldova. Celelalte 5 state sint Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia si Ucraina.
Comisarul Uniunii Europene pentru relatii externe Benita Fererro Waldner a anunţat ca cele 6 ţări vor primi in perioada 2010-2013 600 milioane de euro.
Seful diplomaţiei de la Chişinău, Andrei Stratan a declarat ca Republica Moldova saluta noua initiativa a Uniunii Europene, dar considera ca Moldova va avea mai multe beneficii prin dezvoltarea relatiilor bilaterale cu UE.
Lansarea oficiala a "Parteneriatului Estic" - o iniţiativă polono-suedeza sustinută şi de Cehia - va avea loc in primavara anului 2009, la care vor participa reprezentantii celor 27 de state membre UE si cele 6 tari beneficiare ale programului.
Procurorul general al Rusiei, Iurii Ciaika a declarat că ţara sa a cerut Interpol-ului să o ajute la găsirea principalului suspect în dosarul asasinării jurnalistei Anna Politkovskaia în 2006, precizînd că pe numele suspectului există un mandat internaţional de arestare. După această declaraţie, unul din avocaţii apărării a anunţat că suspectul cecen care se ascunde, Rustam Mahmudov, l-ar fi contactat şi ar fi promis că se va preda dacă i se oferă garanţii de securitate. În prezent sunt judecaţi trei bărbaţi bănuiţi de complicitate cu asasinul.
Comisia Europeană a anunţat că va începe luna viitoare convorbiri cu Georgia pentru simplificarea regimului de vize. Mâine, Comisia Europeană urmează să dea publicităţi un plan pentru a întări legăturile cu ţări din vecinătate, inclusiv Moldova. Potrivit planului, Uniunea Europeană vrea ca până în 2020 să tripleze asistenţa financiară pentru Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina. AP scrie că raportul nu va spune nimic despre eventuala aderare a vreuneia din aceste ţări la Uniunea Europeană.
----------
Invitatul emisiunii de azi este dl Vladimir Koval, redactor-şef adjunct al oficiosului de la Tiraspol “Dnestrovskaia Pravda”. Dle Koval, haideţi să vedem mai întîi care din evenimentele săptămînii trecute le consideraţi cu impact asupra regiunii?
Vladimir Koval: Mai intai as vrea sa mentionez vizitele destul de dese în ultimul timp ale reprezentanţilor stucturilor şi organizaţiilor europene şi internaţionale în regiunea transnistreană. De exemplu, săptămîna trecută liderul Igor Smirnov s-a întalnit cu şeful misiunii OSCE la Tiraspol Filip Remler. Asemenea contacte nu pot fi decît salutate. Ce va urma acestor întalniri probabil timpul va arăta, dar însuşi faptul că există un dialog cred că este foarte pozitiv. Un al doilea eveniment important cred că este adoptarea bugetului pentru anul viitor al regiunii în lectura a doua. La capitolul venituri au fost prevăzute 2 miliarde 120 milioane de ruble transnitrene, iar la cheltuieli – 3 miliarde 121 de milioane de ruble, deficitul bugetar este de aproape un miliard de ruble, se vede cu ochiul liber că o parte din venituri, mai précis în jur de 30 la sută, nu vor fi accumulate în buget, ceea ce cu singuranţă va influienţa situaţia internă şi viţa oamenilor de rind din regiune.
Europa Liberă: Tocmai vroiam să vă întreb… la ce măsuri anticriză se gandeşte administraţia regiunii şi cum apreciaţi şansele Transnistriei să depăşească efectele crizei financiare globale ce se fac déjŕ simţite în regiune?
Vladimir Koval: Cred că principala sarcina a autorităţilor este acum sa optimizeze cheltuielile pentru anul viitor şi să planifice un buget mai mult sau mai puţin balanţat, astfel încît să asigure finanţarea în primul rind a articolelor referitoare la salarii şi plăţi sociale. Cele mai mari întreprinderi transnistrene déjŕ suportă pierderi şi dacă “Tirotex” sau Uzina metalurgică din Rîbniţa se mai ţin pe linia de plutire în acest an, atunci anul viitor va fi unul foarte greu pentru ele. Preşedintele Sovietului Suprem, Evgheni Şevciuc a anunţat, săptămîna trecută, deşi nu a descifrat ce anume are în vedere, dar a spus că există reserve interne şi că parlamentul a elaborat un proiect de lege menit să atenueze efectele crizei globale asupra economiei transnistrene. De asemenea, interesantă mi se pare măsura propusă tot săptămîna trecută de comitetul Sovetului Suprem pentru economie, şi anume deputaţii i-au cerut liderului Igor Smirnov, pentru a salva o parte din bani, pentru salarii şi plăţi sociale, să prezinte la şedinta din 18 decembrie a Sovietului Suprem un proiect de reducere cu 5 procente a personalului administraţiiei central şi locale. Trebuie spus că în ultimii ani s-a constatat o situaţie paradoxală în regiune - în condiţiile reducerii continue a numărului locuitorilor, numărul angajaţilor în administraţie, dimpotrivă, se măreşte permanent, iar eficienţa muncii lor practic nu sporeşte. Şi dacă această problemă este abordată déjŕ la nivel central, înseamnă că ea într-adevăr există.
Europa Liberă: Cum reacţionează societatea la aceste îngrijorări legate de criză?
Vladimir Koval: Nu pot spune că regiunea e cuprinsă de panică, dar totuşi trebuie spus că un sondaj de opinie realizat în regiune în luna octombrie de centrul de sondaje din Tiraspol “Novîi vek” arată că doar 3 procente din locuitori sunt mulţumiţi de situaţia lor economică. Iar o pătrime din oameni, analizîndu-şi bugetul din ultima lună, au spus că bani nu le ajung nici pentru strictul necesar, adică oamenii trăiesc pe datorie. Unii anlişti déjŕ fac unele prognoze şi spun că în anul viitor numărul locurilor de muncă se va reduce cu 24-27 procente ca urmare a disponibilizărilor generate de căderea producţiei industriale. Dacă ne gîndim că numărul de angajaţi în Transnistreria nu este foarte mare – cam 150 de mii - 200 de mii de oameni, atunci faptul prognozat că o treime îşi vor pierde locurile de muncăsigur va lovi în toţi locuitorii regiunii.
Europa Liberă: Dle Vladimir Koval, vă mulţumim. Dragi ascultători, vă reamintesc că invitatul emisiunii de azi a fost redactorul-şef adjunct al publicaţiei “Dnestrovskaia Pravda”, Vladimir Koval.
--------------
În acest an se împlinesc 60 de ani de la adoptarea de către ONU a declaraţiei Universale a drepturilor Omului, iar la 10 decembrie este marcată ziua internatională a drepturilor omului. Cu această ocazie, în această săptămînă la Tiraspol, la fel ca şi în alte oraşe ale Republicii Moldova – Chişinău, Bălţi şi Cahul, urma să fie organizat un festival al filmului ce reflectă problematica respectării drepturilor omului. Autorităţile transnistrene însă au interzis manifestarea la Tiraspol. Corespondenta noastră în regiune a încercat să afle de ce, iar Elena Cioina vă rezumă relatarea.
Reprezentanţa OSCE la Tiraspol, care s-au angajat să ajute organizatorii festivalului, ne-au declarat că responsabili de la Ministerul Educaţiei de la Tiraspol – abilitat să autorizeze acţiunea - au comunicat verbal oficiului OSCE că nu permit organizarea festivalului dar că vor expedia mai tîrziu organizatorilor o scrisoare în care îşi vor argumenta refuzul. Reprezentanţii OSCE spun că speră ca pe viitor să aibă un dialog mai bun cu autorităţile regiunii în ce priveşte chestiuni de mare importanţă socială.
Solicitat de Europa Liberă, ombudsmanul de la Tiraspol, Vasilii Kaliko – reprezentant al autorităţilor transnistrene - a declarat că un asemenea festival nu a fost planificat de fapt. El a sugerat că adminitraţia regiunii se poate ocupa de promovarea drepturilor omului fără ajutor din afară. Astfel Kaliko a anunţat că la Universitatea din Tiraspol se va organiza la 9 decembrie o conferinţă de două zile pe tema drepturilor omului şi zonele de conflict. Vasilii Kaliko a mai spus că locuitorii regiunii, mai ales tinerii au nevoie de acţiuni de informare despre drepturile lor şi modalităţile de a şi le apăra, însă a adăugat că această muncă de comunicare şi informare o fac procurorii şi ofiţerii de miliţie care merg prin şcoli şi predau lecţii pe această temă.
------------
Corespondenta naostră la Tiraspol i-a întrebat şi pe oameni întîlniţi întîmplător în stradă dacă îi preocupă tematica drepturilor omului, se simt suficient de informaţi despre drepturile lor şi modalităţile de a şi le apăra.
Eu cred ca oamenii nu-şi cunosc drepturile, un asemenea festival ar fi fost foarte nimerit… pentru că la noi foarte, foarte des reprezentanţii structurilor de forţă, ai administraţiei, încalcă drepturile omului, mai ales dreptul la libera exprimare. Oamenii sunt atît de înfricoşaţi încît se tem să-şi apere drepturile pe căi legale, în judecată de exemplu, cînd aud că vorbeşti despre drepturile omului se uită de parcă ar vedea în faţă oameni fără minte.
Acum puţini oameni îşi cunosc drepturile. Un festival de film cu această tematică ar fi trebuit organizat pentru că astfel oamenii ar afla mai multe despre drepturile pe care le au şi despre ce se poate şi ce nu le este permis.
Nu toti sunt gata să-şi apere drepturile, unii ştiu să şi le apere, alţii – nu.
Sa-ti cunosti drepturile déjŕ înseamnă că eşti apărat.
-----------------
Alianta Atlantica isi va normaliza treptat relatia cu Rusia, inghetata dupa incursiunea militara din august in Georgia; si tot treptat, va pregati Ucraina si Georgia pentru un eventual plan de actiune in vederea aderarii. Ileana Giurchescu are mai multe amanunte:
Fata de summitul NATO din Aprilie dela Bucuresti, reuniunea de la Bruxelles pare sa fi batut in cuie ceeea ce inainte se contura numai: si anume ca in privinta aderarii Ucrainei si Georgiei la Alianta, tarile care se opuneau unei accelerari a procesului (cum sint Germania si Franta) au avut cistig de cauza in fata Statelor Unite. Sau diplomatia americana, care sta sub semnul crizei financiare globale, a renuntat la inca o actiune unilatarala – avind acum mai mult de cit oricind nevoie de sprijinul si cooperarea aliatilor europeni.
In tot cazul, ministrul de externe francez Bernard Kouchner declara ca este evident ca Georgia si Ucraina nu sint inca pregatite pentru un plan de actiune si ca apropierea acestor doau tari de NATO trebuie sa continue prin comisiile bilaterale de cooperare.
Secretarul general NATO Jaap de Hoop Scheffer a tinut insa sa precizeze ca usa Aliantei ramine deschisa pentru Ucraina si Georgia, asa cum s-a precizat si in declaratia finala a summitului de la Bucuresti
Ministrii de externe NATO au decis deasemeni sa normalizeze treptat relatiile cu Rusia desi secretarul de stat american Condoleezza Rice a tinut sa precizeze ca incursiunea militara din Georgia nu poate fi uitata: "Cind Rusia a invadat Georgia, s-a intrerupt un lung proces de apropiere. Asa ca nu putem acum sterge totul cu buretele".
Cu relatarea Ilenei Giurchescu am ajuns la finalul emisiunii Dialoguri de săptămîana aceasta. Va îndemn, dragi ascultători, să găsiţi mai multe pe pagina noastră în internet. Tot acolo puteţi scrie comentariile şi opiniile Dvs pe marginea ştirilor şi relatărilor Europei Libere. Viorica Zaharia vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă urează toate cele bune.