Linkuri accesibilitate

Curtea Supremă de la Tiraspol examinează dosarul morţii suspecte a unui soldat în termen - Viorica Zaharia


Dialoguri 1 decembrie 2008



Doamnelor si domnilor, buna ziua. La microfon e Viorica Zaharia, prezentatoarea emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.

Mai întîi însă să ascultăm un buletin de ştiri prezentat de Elena Moldoveanu:

Rusia nu planifica sa-si reduca contingentul de pacificatori in Transnistria, a declarat comandantul rus Anatolii Zverev, citat de agentia Infotag. Zverev a facut aceasta declaratie dupa o intrevedere cu comandantul trupelor terestre ruse, generalul Vladimir Boldirev, care a vizitat postul fortelor pacificatoare din Bender. Generalul Boldirev s-a aflat in Transnistria pentru a inspecta contingentul militar rus de pe malul sting al Nistrului.

Organizatia Human Rights Watch cu sediul la New York a acuzat Rusia că nu face suficient pentru a controla miliţiile sud osetine, care comit atrocităţi impotriva civilor georgieni din regiunea separatista, mai ales din districtul care s-a aflat inainte de război sub administratia georgiana. Tatiana Lokshina, director adjunct al filialei de la Moscova, a declarat Europei Libere: "Una din problemele cele mai grave pe care le-am întilnit in Osetia de Sud este problema satelor etnicilor georgieni care au fost arse si rase de pe faţa pamintului. Oamenii care au plecat de acolo nu au unde să se mai intoarcă. In anumite sate au ramas doar doi sau trei batrini care sint dependenţi complet de ajutoarele Crucii Rosii”.

Preşedintele Rusiei Dmitry Medvedev a salutat decizia Statelor Unite de a nu se grăbi cu invitarea Georgiei şi Ucrainei în NATO. Aflat în vizită la Havana, preşedintele rus a spus că vede în decizia americană o victorie a bunului simţ. Sprijinite mai ales de Statele Unite, Georgia şi Ucraina sperau ca luna viitoare, miniştrii de externe din ţările NATO să le propună să înceapă pregătirea pentru aderare. Dar Secretarul de stat american Condoleezza Rice a declarat joi că o decizie în acest sens nu trebuie luată în pripă.

Premierul rus Vladimir Putin i-a cerut preşedintelui ales al Statelor Unite, Barack Obama să renunţe la planurile actualei administraţii privind scutul anti-rachetă din Europa Centrală. Putin a afirmat că în ciuda asigurărilor date de Washington, pentru Rusia este limpede că acest proiect este îndreptat împotriva potenţialului ei strategic şi de aceea va riposta. Moscova planifică să amplaseze rachete în enclava Kaliningrad. Barack Obama a declarat că sprijină proiectul scutului anti-rachetă, dar că mai întâi trebuie să se demonstreze că noua tehnologie este eficace.

Concernul rus Gazprom ameninţă Kievul să dubleze preţul gazelor livrate, dacă Ucraina nu-şi achită o datorie de 2,4 miliarde de dolari. Purtătorul de cuvânt al concernului rus, Serghei Kupriianov a spus că preţul poate creşte de la aproape 180 de dolari pentru mia de metri cubi de gaze până la 400 de dolari. El nu a numit o dată limită pentru achitarea datoriei, dar săptămâna aceasta şefii Gazprom şi Naftogaz, compania de import ucraineană, s-au înţeles că Kievul îşi va plăti o parte a datoriei până luni, 1 decembrie, iar apoi se va discuta şi despre restul.

Naţiunile Unite au aprobat oficial o misiune de poliţie şi juridică a Uniunii Europene în Kosovo. Ea va fi desfăşurată sub mandatul ONU. Înţelegerea dintre ONU şi EU a fost criticată de liderii albanezilor kosovari, care se tem că va duce la separarea teritoriilor locuite mai ales de etnici sârbi.

---------------

Joia trecută la Curtea Supremă din Tiraspol a avut loc o nouă şedinţă de judecată în procesul intentat de tatăl unui soldat ucis în armata transnistreană în timp ce îşi făcea serviciul militar. Anatoli Perjan a dat în judecată Ministerul Apărării al Transnistriei cerînd acestuia să-i plătească daune morale pentru moartea fiului său şi o indemnizaţie unică prevăzută de legislaţia transnistreană pentru decesul militarilor aflaţi în exerciţiul funcţiunii. Anatol Perjan a obţinut cîştig de cauză în prima instanţă, la judecătoria raionului Slobozia. Insă ministerul Apărării de la Tiraspol a contestat decizia, refuzînd să plăteasca daune morale dar şi indemnizaţia unică, motivînd că şi soldatul ucis ar fi avut o parte din vina. Reporterii Europei Libere au încercat să afle mai multe despre decesul soldatului în termen Roman Perjan şi despre încercările părinţilor lui să afle adevărul.

Roman Perjan a fost înrolat în armata transnistreană în 2006. Avea 19 ani. Părinţii lui spun că de mic vroia sa devină fotbalist, a jucat în echipele de juniori ale cluburilor “Zimbru” şi “Tiligul-Tiraspol”. Era sigur însă că fără livret militar nu-şi va putea face o cariera. Aşa că a insistat să facă armată. Unitatea militară în care a fost îrolat se află în raionul Slobozia, la cîţiva kilometri de satul său de baştină, Ciobruci.

La 29 aprilie 2007, cînd Roman făcuse déjŕ un an de serviciu militar şi mai avea încă jumătate de an pînă la demobilizare, părinţii săi au fost anunţaţi că fiul lor a fost împuşcat, aflîndu-se la post. Procuratura militara de la Tiraspol a intentat atunci un dosar penal. Procurorii au constatat că la 29 aprilie 2008, zi de duminică, soldaţilor din unitatea militară din Slobozia li s-a permis să primească vizite ale rudelor şi prietenilor. În sediul punctului de control vizitatorilor li s-a permis să consume alcool. Unul din cei veniţi să-şi viziteze fratele soldat, Karen Murunkean, şi el demobilizat de curînd din acea unitate, fiind băut, a cerut iniţial bani de la Roman Perjan, care se afla la post şi, respectiv, purta armă. Roman a refuzat să-i dea bani. Vizitatorul i-a zmuls arma din dotare, spunînd că vrea să le arate celor prezenţi un truc. Dar pentru că ea nu era încărcată, a cerut apoi şi încărcătorul cu gloanţe. Roman a refuzat să-l dea pe al său, un alt soldat, de fapt, consătean cu Roman, s-a oferit să îl dea. Vizitatorul Murunkean a tras trei gloanţe în direcţia lui Roman Perjan, l-a nimerit, aşa cum a arătat expertiza medico-legală, în inimă, ficat şi plămîni. Soldatul s-a stins pe loc.

După o anchetă de jumătatede an, Karen Murunkean a fost condamnat la 8 luni de închisoare pentru folosire arbitrară a armei. Comandatul de gardă al unităţii a fost condamnat la 4 ani pedeapsă condiţionată, pentru că a admis dezordine în unitate. Soldatului care a oferit gloanţele sale i-a fost intentat un dosar penal, însă ulterior a fost clasat.

Anatol Perjan, tatăl soldatului ucis, spune că nu înţelege de ce procuratura, care investiga iniţial cazul conform unui articol ce penalizează “omorul intenţionat”, a cerut apoi în instanţă condamnarea lui Murunkean pentru folosirea arbitrară a armei.

"Sunt absolut nemultumit de procuratura militara pentru ca initial a deschis dosar penal pe un articol, apoi l-a schimbat pe un altul, mai lejer. Al doilea ce ar fi de obiectat: fiul meu nu vroia sa dea “magazinul” sau si arma, pe corpul sau au fost gasite urme de violenta – dovadă că arma i-a fost zmulsă. La crimă s-au folosit gloanţele oferite de un alt soldat. Faptul ca el nu a dat arma şi s-a opus categoric, tot au auzit martorii. Dar despre asta la judecata aproape ca nu s-a vorbit. Ministerul Apararii se bazeaza pe mărturiile acelor oameni care au participat, practic, la crimă, si vor ei insisi sa se apere, astfel că practic au dat declaratii false".

Anatol Perjan a contestat decizia de condamnare, însă şi insanţa ierarhic superioară a lăsat-o în vigoare. De asemenea, tatăl soldatului a dat în judecată – fapt practic nemaiîntîlnit în Transnistria - Ministerul Apărării de la Tiraspol, cu care se judecă şi acum.

"Am actionat in judecata Ministerul Apararii şi am cerut sa ne plătească indemnizaţia unică si daune morale. La judecata din Slobozia am obţinut castig de cauza, insa Ministerul Apararii refuză să ne plateasca si a contestat decizia in Curtea Suprema. La şedinţa de joi, 27 noiembrie, am obtinut castig de cauza pe o parte a solicitarii.Ministerul a fost obligat să ne plătească indemnizaţia timp de o lună. Cît priveşte daunele morale, dosarul a fost retrimis la judecătoria Slobozia pentru reexaminare".

Chiar dacă sunt obosiţi de multiplele şedinte de judecată în care se reamintesc toate detaliile asasinării fiului lor, părinţii băiatului aşteaptă totuşi ca Ministerul Apărării al Transnistriei să-şi asume responsabilitatea pentru crima ce s-a comis în unitatea militară din Slobozia.

"Oamenii care au comis aceasta crima au ramas nepedepsiti. Opt luni pentru omor? Am depus o cerere la Curtea Suprema dar au lasat această decizie in vigoare. Fiul meu a fost omorat aflandu-se la post, si pentru asta practic sa nu fie luata nici o masura? Eu nu am pierdut acolo un obiect, ceva. Eu mi-am pierdut fiul si nu mai am ce pierde. Nu ma voi opri. Nu cer nimic de prisos. Totul trebuie sa fie dupa lege".

Mama soldatului Liuba Perjan îşi aminteşte, în finalul discuţiei noastre, zilele în care s-a aflat despre moartea baiatului ei.

"La inmormîntare au fost colegii săi de echipă, fotbalişti, toţi cu panglici negre la mînă. Hainele lui, uniforma sportivă, tot ce a purtat pe stadion cand juca fotbal, le-am dat la baieti. Ei le-au cerut ca să aibă măcar ceva de la Roman. Toti il pomenesc de bine. Atunci si discoteca nu s-a facut in sat. La toti, si la fete, şi la băieţi, le curgeau lacrimi cand au auzit ce s-a întamplat cu el.

Roman Perjan a fost împuşcat în armată în 2007. În 2008 în unităţile militare din Transnistria au mai murit în condiţii suspecte alţi 4 soladaţi. Ministerul Apărării din regiune a negat că în aceste cazuri ar fi fost vinovaţi superiorii şi a anunţat că soldaţii s-au sinucis. Cauza morţii soldatului Ivan Speian, găsit cu un glonte în cap în iulie 2008, încă nu a fost stabilită de Procuratura Militară de la Tiraspol, cel puţin nu a fost anunţată. Versiunea pe care a fost pornită urmărirea penală a fost iniţial – sinucidere, deşi chiar şi ministrul adjunct al Apărării Transnistriei, Vladimir Antiufeev a declarat presei locale că el personal nu crede că soldatul s-ar fi sinucis.

Despre majoritatea cazurilor soldaţilor morţi în condiţii suspecte în unităţile militare transnistrene a scris publicaţia din regiune “Novaia gazeta”. Pe redactorul-şef al ziarului, Grigori Volovoi îl avem invitat în emisiunea de azi. Îl întrebăm mai întîi cum pot fi explicate aceste cazuri de deces al soldaţilor în termen din Transnistria?

Grigori Volovoi: Există mai multe cauze care explică situaţia din unităţile militare ale Transnistriei. În primul rind nivelul înalt al unui aşa-numit spirit criminal. Tinerii au în calitate de repere spirituale modelele celor mai proaste producţii TV şi de cinema. Aşa numitele relaţii nestatutare au preluat practicile din închisori: există “caznaua comună”, anumite taxe care se percep pentru nevoi comune de la soldaţi. Asta ar fi prima cauză. A doua – în armată ajung tineri cu un diferit grad de pregătire fizică şi astfel apare prioritatea celui mai puternic din punct de vedere fizic asupra celui mai slab. Şi a treia cauză pe care eu o consider principală – lipsa unei munci serioase politico-morale în unităţi, adică ceea de ce în perioada sovietică erau responsabili aşa-numiţii politruci. Ei asigurau un anumit control, erau ofiţeri care răspundeau de fiecare asemenea caz, se luau măsuri serioase şi, în orice caz, asemenea episoade de relaţii nestatutare, soldate cu moartea tinerilor nu au fost.

Europa Liberă: Dle Volovoi, dar ce pîrghii există ca părinţii şi chiar societatea civilă ce apără drepturile omului, să afle adevărul despre aceste omoruri?

Grigori Volovoi: În oricare armată militarii vor păstra aşa-numita solidaritate corporativă, de fapt acest lucru este caracteristic pentru orice domeniu. Dar. Interesele societăţii aici trebuie să fie prioritare, mai sus decît cele corporative. Eu cred că nu în toate cazurile s-a făcut o analiză serioasă şi profundă. S-a examinat superficial. De exemplu, tînărul soldat a ieşit din unitate să se plimbe la Nistru şi acolo a fost găsit mort cu concluzia atac de inimă. De ce el a părăsit unitatea, de ce pe corpul lui au fost găsite pete de cadavru - asemenea întrebări ancheta nu-şi pune. Aceste întrebări lasă semne de întrebare părinţilor băieţilor, insuflă neîncredere în organele de anchetă şi ne îngrijorează pe noi, cei din societatea civilă.

Europa Liberă: După ce presa a scris despre aceste cazuri, a urmat vreo reacţie a autorităţile care ne-ar face sa credem că se doreşte elucidarea acestor crime?



Grigori Volovoi: După ce am publicat in ziarul nostru articole despre aceste cazuri, mai multe media din Transnistria au abordat această temă, chiar şi la televiziunea TSV s-a organizat o masă rotundă cu pariciparea conducătorilor unităţilor militare… Ministrul Apărării a făcut anumiţi paşi… Cu toate acestea eu nu pot spune că sunt măsuri serioase pentru că relaţiile nestatutare continuă practic cu aceeaşi amploare.

Europa Liberă: Cum se pot apăra tinerii înşişi împotriva unor asemenea situaţii?

Grigori Volovoi: În primul rind ei trebuie să fie informaţi, trebuie să stie unde să se adreseze în caz că li se încalcă drepturile. În al doilea rind nu trebuie să se simtă singuri. Principiul relaţiilor nestatutare este de fapt acesta: un om este selectat, distrus psihologic, se face din el practice un robot, un zombi, care traieşte doar cu gandul să treacă timpul să devină şi el “mai vechi în serviciu” ca să se poată răzbuna pe alţii pentru umilinţele pe care le-a suportat el. Le recomand tinerilor să fie uniţi şi să nu se jeneze să denunţe comandanţilor despre toate încălcările disciplinei interne. Ştiu că ei sunt ameninţaţi cu faptul că dacă declari atunci eşti pîrîtor şi trebuie să fii pedepsit. Este o concepţie de închisoare, a aşa-numitei lumi interlope. Un om care tinde să trăiască într-o societate normală şi vrea să-şi facă datoria faţă de ţara sa într-o formă sau alta, el nu trebuie să-şi piardă astfel sănătatea şi să ajungă la morgă sau în spital. Vreau să adaug, în cotext, că noi, cei de la Fundaţia pentru drepturile omului din Transnistria, studiind aceste şi alte probleme ale tinerilor, am scos de sub tinpar o carte, care se numeşte “Eu şi miliţia”. De multe ori, tinerii cînd sunt opriti de militie în stradă pentru verificarea documentelor sau din alte motive, nu ştiu că au anumite drepturi, ci cred că este mai puternic cel care este mai sus si are legitimaţie. Din broşură pot afla că drepturi au ambele părţi. Ei o pot găsi în bibliotecile publice şi la organizaţiile neguvernamentale, sau o pot cumpăra în chioşcurile de distribuire a presei din regiune.

Europa Liberă: Dle Grigori Volovoi, vă mulţumim. Am discutat cu redactorul-şef al publicaţiei “Novaia gazeta” ce se editează la Bender, Grigori Volovoi.

Aici, dragi ascultători, emisiunea Dialoguri de astăzi se încheie. Sunt Viorica Zaharia, vă mulţumesc pentru atenţie şi vă dau întîlnire săptămîna viitoare. Aici e radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG