Un provider de la Chișinău declara Europei Libere că la dispoziția, foarte probabil, a autorităților moldovene antena Moldtelecomului a fost ieri deconectată și odată cu ea serviciile Internet au fost întrerupte. Există puține îndoieli că la baza deciziei a stat ideea de a întrerupe difuzarea informațiilor pe Internet despre protestele de la Chișinău.
Numai autoritățile chineze au mai procedat la fel, pentru a limita difuzarea informației despre protestele din Tibet și se știe cît de mari au fost protestele comunității internaționale.
Decizia de la Chișinău este cu atît mai discutabilă cu cît Parlamentul European a votat cu o săptămînă în urmă o rezoluție, intitulată „Consolidarea securității și a libertăților fundamentale pe Internet”. Contextul imediat al votului deputaților europeni era legat de legea franceză, adoptată de votul Parlamentului Franței în favoarea unor măsuri punitive de deconectare de la Internet a acelora care descarcă ilegal muzică și filme de pe web. Dar, într-un context mai larg, rezoluția parlamentului european privește toate țările continentului, inclusiv pe cele care, precum Moldova, privesc spre instituțiile și reglementările europene.
Parlamentul european a estimat în cursul votului că „a garanta accesul tuturor cetățenilor la Internet echivalează cu accesul tuturor cetățenilor la educație”. Cele 481 de voturi în favoarea raportului (doar 25 de deputați au votat contra) sînt o luare de poziție ce contribuie la validarea principiului potrivit căruia accesul la Internet constituie o libertate fundamentală.
Decizia ultimă a Parlamentului european vine după ce miniștri comunicațiilor din Uniunea europeană au votat în noiembrie trecut așa-numitul pachet Telecom, în care o prevedere viza orice eventuală întrerupere graduală a conexiunii Internet, afirmîndu-se că ea necesită o hotărîre judecătorească. Lucrurile par să fie clare la nivel european în ce privește dreptul fundamental la informație prin Internet și faptul că guvernele și societățile private nu trebuie să refuze accesul ca pe o sancțiune.
Intrebarea ar fi dacă autoritățile de la Chișinău sînt la curent cu prevederile europene sau dacă tentația totalitară chineză le este mai aproape.
Numai autoritățile chineze au mai procedat la fel, pentru a limita difuzarea informației despre protestele din Tibet și se știe cît de mari au fost protestele comunității internaționale.
Decizia de la Chișinău este cu atît mai discutabilă cu cît Parlamentul European a votat cu o săptămînă în urmă o rezoluție, intitulată „Consolidarea securității și a libertăților fundamentale pe Internet”. Contextul imediat al votului deputaților europeni era legat de legea franceză, adoptată de votul Parlamentului Franței în favoarea unor măsuri punitive de deconectare de la Internet a acelora care descarcă ilegal muzică și filme de pe web. Dar, într-un context mai larg, rezoluția parlamentului european privește toate țările continentului, inclusiv pe cele care, precum Moldova, privesc spre instituțiile și reglementările europene.
Parlamentul european a estimat în cursul votului că „a garanta accesul tuturor cetățenilor la Internet echivalează cu accesul tuturor cetățenilor la educație”. Cele 481 de voturi în favoarea raportului (doar 25 de deputați au votat contra) sînt o luare de poziție ce contribuie la validarea principiului potrivit căruia accesul la Internet constituie o libertate fundamentală.
Decizia ultimă a Parlamentului european vine după ce miniștri comunicațiilor din Uniunea europeană au votat în noiembrie trecut așa-numitul pachet Telecom, în care o prevedere viza orice eventuală întrerupere graduală a conexiunii Internet, afirmîndu-se că ea necesită o hotărîre judecătorească. Lucrurile par să fie clare la nivel european în ce privește dreptul fundamental la informație prin Internet și faptul că guvernele și societățile private nu trebuie să refuze accesul ca pe o sancțiune.
Intrebarea ar fi dacă autoritățile de la Chișinău sînt la curent cu prevederile europene sau dacă tentația totalitară chineză le este mai aproape.
