Iniţial, se scrie în New York Times, “Parteneriatul estic” voia să strângă legăturile Uniunii Europene cu vecinii de la răsărit, inclusiv sau mai ales pentru a le îndepărta de Rusia. Acum însă, europenii vor în primul rând să stabilizeze vecinii de la est, care se confruntă cu turbulenţe economice şi politice.
NYT scrie că mai ales Germania este îngrijorată de evenimentele din fostele republici sovietice şi se teme mai mult decât alte ţări europene că dacă Moldova sau Ucraina vor cădea înapoi în „îmbrăţişarea Moscovei”, asta va duce la adâncirea divizării continentului.
NYT crede că o dovadă a gradului de îngrijorare a germanilor faţă de o asemenea perspectivă este dovedit şi de faptul că la summitul de la Praga şi-a anunţat participarea însăşi Angela Merkel, cancelarul Germaniei, în vreme ce Franţa sau Marea Britanie ar urma să fie reprezentate doar la nivel de miniştri.
Săptămâna trecută, aminteşte NYT, ministrul de externe al Germaniei Frank-Walter Steinmeier s-a declarat alarmat mai ales de situaţia din Ucraina. Acolo, a spus el, situaţia economică se deteriorează de la o zi la alta, iar guvernarea ţării este practic blocată de certurile dintre lideri. Şi, colac peste pupăză, Ucraina mai are şi tensiuni cu marele ei vecin de la răsărit, Federaţia Rusă.
NYT notează că Moldova este şi ea o ţară frământată. După protestele şi tulburările de luna trecută, scrie ziarul american, preşedintele Voronin a ordonat arestări în masă şi a acuzat România, membră în Uniunea Europeană, că vrea să-i răstoarne guvernul.
NYT mai scrie că summitul de la Praga, cu o agendă dată peste cap de criza economică şi de tensiunile din Moldova şi Ucraina, mai are o problemă gravă. Ţara-gazdă, Cehia, trece ea însăşi printr-o criză politică. Guvernul premierului Mirek Topolanek a fost răsturnat printr-un vot în parlament, aşa că organizatorii summitului vor participa la discuţii cu valiza la picior – valiza plecării de la putere, se înţelege.
În sfârşit, scrie NYT, summitul de la Praga va fi privit de la distanţă de o conducere rusă care este din ce în ce mai sceptică faţă de intenţiile Uniunii Europene în fostul spaţiu sovietic. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că „Parteneriatul estic” ar fi o încercare a Bruxelles-ului de a-şi extinde sfera de ifluenţă. Iar când europenii i-au explicat că nici vorbă de aşa ceva, Lavrov le-a răspuns ironic. „Aş vrea să vă cred”.
NYT scrie că mai ales Germania este îngrijorată de evenimentele din fostele republici sovietice şi se teme mai mult decât alte ţări europene că dacă Moldova sau Ucraina vor cădea înapoi în „îmbrăţişarea Moscovei”, asta va duce la adâncirea divizării continentului.
NYT crede că o dovadă a gradului de îngrijorare a germanilor faţă de o asemenea perspectivă este dovedit şi de faptul că la summitul de la Praga şi-a anunţat participarea însăşi Angela Merkel, cancelarul Germaniei, în vreme ce Franţa sau Marea Britanie ar urma să fie reprezentate doar la nivel de miniştri.
Săptămâna trecută, aminteşte NYT, ministrul de externe al Germaniei Frank-Walter Steinmeier s-a declarat alarmat mai ales de situaţia din Ucraina. Acolo, a spus el, situaţia economică se deteriorează de la o zi la alta, iar guvernarea ţării este practic blocată de certurile dintre lideri. Şi, colac peste pupăză, Ucraina mai are şi tensiuni cu marele ei vecin de la răsărit, Federaţia Rusă.
NYT notează că Moldova este şi ea o ţară frământată. După protestele şi tulburările de luna trecută, scrie ziarul american, preşedintele Voronin a ordonat arestări în masă şi a acuzat România, membră în Uniunea Europeană, că vrea să-i răstoarne guvernul.
NYT mai scrie că summitul de la Praga, cu o agendă dată peste cap de criza economică şi de tensiunile din Moldova şi Ucraina, mai are o problemă gravă. Ţara-gazdă, Cehia, trece ea însăşi printr-o criză politică. Guvernul premierului Mirek Topolanek a fost răsturnat printr-un vot în parlament, aşa că organizatorii summitului vor participa la discuţii cu valiza la picior – valiza plecării de la putere, se înţelege.
În sfârşit, scrie NYT, summitul de la Praga va fi privit de la distanţă de o conducere rusă care este din ce în ce mai sceptică faţă de intenţiile Uniunii Europene în fostul spaţiu sovietic. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că „Parteneriatul estic” ar fi o încercare a Bruxelles-ului de a-şi extinde sfera de ifluenţă. Iar când europenii i-au explicat că nici vorbă de aşa ceva, Lavrov le-a răspuns ironic. „Aş vrea să vă cred”.
