Raportul anual al organizaţiei Amnesty International urmează să fie dat astăzi publicităţii. Potrivit relatărilor corespodenţilor EL, el urmează să facă o legătură între criza economică şi absenţa libertăţilor civile. În raportul de 400 de pagini se spune că drepturile omului au devenit şi ele un fel de victime colaterale ale încetinirii creşterii economice şi ale crizei şi scandalurilor din sistemul bancar.
Într-un interviu acordat Europei Libere în ajunul publicării raportului, directoarea generală de la AI, Irene Khan, a spus că pe viitor, societăţile vor trebui să aibă dreptul de a şti mai multe despre activităţile guvernelor, băncilor şi instituţiilor financiare. Khan a mai spus că situaţia gravă din economia mondială înseamnă în primul rând intrarea în şomaj a milioane de oameni, dar şi reducerea rezervelor de hrană, de apă potabilă. Mai mult, a avertizat ea, în vremuri grele oamenii au tendinţa de a căuta ţapi ispăşitori, aşa că este în asensiune xenofobia.
Raportul Amnesty International prezintă ca în fiecare an situaţia din diferite ţări ale lumii, insistînd asupra celor mai „problematice” din punctul de vedere al încălcării drepturilor omului. Iranul este criticat ca în fiecare an pentru reprimarea presei independente şi pentru restrângerea dreptului la asociere.
În estul Europei, Rusia îşi atrage din nou critici severe. Raportul spune că noile legi adoptate la Moscova pentru combaterea extremismului sunt folosite de fapt pentru a pun pumnul în gura presei libere şi a opoziţiei politice.
Republica Moldova este menţionată printre ţările care nu au respectat libertatea presei şi libertatea de asociere. Este amintită arestarea cetăţeanului care voia să protesteze în mod original cu animale, ca şi incidentul în care demonstranţii paşnici nu au fost apăraţi de brutalitatea unor indivizi neidentificaţi, la Chişinău. Raportul se referă şi la situaţia de după alegeri, menţionînd arestarea a sute de persoane, mai ales studenţi, ca şi deţinerea unor activişti ai societăţii civile sub acuzarea să ar fi organizat protestele. Se mai arată că „într-o evoluţie îngrijorătoare”, mai multe organizaţii neguvernamentale, inclusiv AI, au fost somate de autorităţile moldovene să spună ce au făcut pentru prevenirea violenţei şi să dea detalii despre felul cum sunt finanţate.
Un capitol mai amplu este dedicat situaţiei din Georgia, mai ales în lumina conflictului de anul trecut cu Federaţia Rusă. Raportul arată că războiul din august s-a soldat cu sute de morţi din rândul civililor şi cu mii de răniţi. Iar în momentul cel mai grav al crizei, spune raportul, au fost nevoiţi să plece de la casele lor aproximativ 200.000 de oameni. Armata georgiană este criticată de AI pentru că nu a părut preocupată de siguranţa civililor în operaţiunea sa din Osetia de Sud.
Într-un interviu acordat Europei Libere în ajunul publicării raportului, directoarea generală de la AI, Irene Khan, a spus că pe viitor, societăţile vor trebui să aibă dreptul de a şti mai multe despre activităţile guvernelor, băncilor şi instituţiilor financiare. Khan a mai spus că situaţia gravă din economia mondială înseamnă în primul rând intrarea în şomaj a milioane de oameni, dar şi reducerea rezervelor de hrană, de apă potabilă. Mai mult, a avertizat ea, în vremuri grele oamenii au tendinţa de a căuta ţapi ispăşitori, aşa că este în asensiune xenofobia.
Raportul Amnesty International prezintă ca în fiecare an situaţia din diferite ţări ale lumii, insistînd asupra celor mai „problematice” din punctul de vedere al încălcării drepturilor omului. Iranul este criticat ca în fiecare an pentru reprimarea presei independente şi pentru restrângerea dreptului la asociere.
În estul Europei, Rusia îşi atrage din nou critici severe. Raportul spune că noile legi adoptate la Moscova pentru combaterea extremismului sunt folosite de fapt pentru a pun pumnul în gura presei libere şi a opoziţiei politice.
Republica Moldova este menţionată printre ţările care nu au respectat libertatea presei şi libertatea de asociere. Este amintită arestarea cetăţeanului care voia să protesteze în mod original cu animale, ca şi incidentul în care demonstranţii paşnici nu au fost apăraţi de brutalitatea unor indivizi neidentificaţi, la Chişinău. Raportul se referă şi la situaţia de după alegeri, menţionînd arestarea a sute de persoane, mai ales studenţi, ca şi deţinerea unor activişti ai societăţii civile sub acuzarea să ar fi organizat protestele. Se mai arată că „într-o evoluţie îngrijorătoare”, mai multe organizaţii neguvernamentale, inclusiv AI, au fost somate de autorităţile moldovene să spună ce au făcut pentru prevenirea violenţei şi să dea detalii despre felul cum sunt finanţate.
Un capitol mai amplu este dedicat situaţiei din Georgia, mai ales în lumina conflictului de anul trecut cu Federaţia Rusă. Raportul arată că războiul din august s-a soldat cu sute de morţi din rândul civililor şi cu mii de răniţi. Iar în momentul cel mai grav al crizei, spune raportul, au fost nevoiţi să plece de la casele lor aproximativ 200.000 de oameni. Armata georgiană este criticată de AI pentru că nu a părut preocupată de siguranţa civililor în operaţiunea sa din Osetia de Sud.
