Evenimentele relatate de presă, unele cu iz senzațional, își au consecințe și deznodăminte adesea surprinzătoare, la 180 de grade, și despre acestea presa are datoria de a vorbi. V-am relatat într-o emisiune anterioară despre atunci apropiata încheiere a depunerii candidaturilor internaționale, la 30 mai, pentru funcția de director general al Unesco și despre opoziția unor intelectuali de marcă față de aceea a ministrului egiptean al culturii Farouk Hosni. Pe baza unei serii de declarații din anii trecuți, Hosni a fost contestat ca om de cultură și drept figură potrivită pentru o funcție menită să promoveze dialogul cultural și pacea.
Demnitarul egiptean a decis însă să revină asupra spuselor sale într-o scrisoare publică, apărută tot în cotidianul “Le Monde”, iar printre urmările spectaculoase ale acestui act, Israelul și-a retras opoziția față de candidatura sa. Hosni declara în “Le Monde”: „sînt un om al păcii. Știu că pacea trece prin înțelegere și respect. In numele acestor valori, care sînt ale mele, vreau să revin asupra cuvintelor pronunțate în mai 2008, care au fost percepute ca un îndemn la arderea cărților în limba ebraică... Vreau să spun solemn că regret cuvintele pronunțate... nici o circumstanță nu va fi evocată. Acest cuvinte sînt la opusul a ceea ce cred și sînt ;... nimic nu îmi este mai străin decît rasismul, negarea celuilalt sau voința de a aduce prejudicii culturii evreiești sau oricărei alte culturi ”.
In legătură cu pozițiile sale politice, Hosni adăuga „unii îmi reproșează poziția pe tema normalizării culturale între lumea arabă și Israel. Imi asum aceste îndoieli, pentru simplul motiv că normalizarea nu se decretează: ea va fi un fapt între popoare atunci cînd pacea și tot ce implică ea, va deveni o realitate în întreaga regiune ”.
Cum vă spuneam, israelienii au revenit asupra poziției lor ca urmare a acestor declarații și regrete exprimate de demnitarul egiptean. Ambasadoarea Franței la Unesco, Catherine Colonna a declarat pentru France Presse că o poziționare este „prematură ”, în timp ce o declarație a ministerului de externe de la Paris, reamintea că orice candidat trebuie să adere total la principiul „toleranței” și „respectul diversității culturilor”. O sursă Unesco, ce a dorit să-și păstreze anonimatul, era citată de agențiile de presă cu afirmația: „Blocul european este împotriva lui Farouk Hosni și alegerea sa ar putea fi problematică”.
Pe lista candidaților pentru postul de director general figurează șapte nume, între care un rus și un brazilian. Consiliul executiv al Unesco, format din 58 de diplomați reprezentînd cele 193 de țări membre, între care țările arabe și africane dețin 20 de voturi, audiază candidații reținuți și aprobă alegerea unuia dintre ei, cu majoritate de un vot. Candidatura acceptată este apoi aprobată în octombrie, în ședința plenară a Unesco, în Conferința generală. Rămîne de văzut, dacă declarația de mea culpa, formulată în termeni clari de candidatul egiptean, va conduce la alegerea sa ca director general al Unesco. Deznodămîntul va fi cunoscut abia în octombrie.
Demnitarul egiptean a decis însă să revină asupra spuselor sale într-o scrisoare publică, apărută tot în cotidianul “Le Monde”, iar printre urmările spectaculoase ale acestui act, Israelul și-a retras opoziția față de candidatura sa. Hosni declara în “Le Monde”: „sînt un om al păcii. Știu că pacea trece prin înțelegere și respect. In numele acestor valori, care sînt ale mele, vreau să revin asupra cuvintelor pronunțate în mai 2008, care au fost percepute ca un îndemn la arderea cărților în limba ebraică... Vreau să spun solemn că regret cuvintele pronunțate... nici o circumstanță nu va fi evocată. Acest cuvinte sînt la opusul a ceea ce cred și sînt ;... nimic nu îmi este mai străin decît rasismul, negarea celuilalt sau voința de a aduce prejudicii culturii evreiești sau oricărei alte culturi ”.
In legătură cu pozițiile sale politice, Hosni adăuga „unii îmi reproșează poziția pe tema normalizării culturale între lumea arabă și Israel. Imi asum aceste îndoieli, pentru simplul motiv că normalizarea nu se decretează: ea va fi un fapt între popoare atunci cînd pacea și tot ce implică ea, va deveni o realitate în întreaga regiune ”.
Cum vă spuneam, israelienii au revenit asupra poziției lor ca urmare a acestor declarații și regrete exprimate de demnitarul egiptean. Ambasadoarea Franței la Unesco, Catherine Colonna a declarat pentru France Presse că o poziționare este „prematură ”, în timp ce o declarație a ministerului de externe de la Paris, reamintea că orice candidat trebuie să adere total la principiul „toleranței” și „respectul diversității culturilor”. O sursă Unesco, ce a dorit să-și păstreze anonimatul, era citată de agențiile de presă cu afirmația: „Blocul european este împotriva lui Farouk Hosni și alegerea sa ar putea fi problematică”.
Pe lista candidaților pentru postul de director general figurează șapte nume, între care un rus și un brazilian. Consiliul executiv al Unesco, format din 58 de diplomați reprezentînd cele 193 de țări membre, între care țările arabe și africane dețin 20 de voturi, audiază candidații reținuți și aprobă alegerea unuia dintre ei, cu majoritate de un vot. Candidatura acceptată este apoi aprobată în octombrie, în ședința plenară a Unesco, în Conferința generală. Rămîne de văzut, dacă declarația de mea culpa, formulată în termeni clari de candidatul egiptean, va conduce la alegerea sa ca director general al Unesco. Deznodămîntul va fi cunoscut abia în octombrie.
