Dacă lumea a aflat de la Stalin, în anii 30, că artistul este „un inginer de suflete umane”, de la Vladimir Putin, actualul prim ministru al Rusiei, lumea a aflat zilele trecute doar că în materie de artă el nu ratează „un singur detaliu”. De aici și pînă la a da sfaturi artiștilor, chiar consacrați, nu mai este decît un pas. Știrea s-a răspîndit repede în întreaga lume. Premierul rus a vizitat zilele trecute atelierul pictorului Ilya Glazunov, cu ocazia aniversării acestuia de 79 de ani, anunțîndu-l că guvernul a semnat o rezoluție prin care Academia de Pictură, Sculptură și Arhitectură a primit numele artistului.
Ilya Glazunov este considerat fondatorul mișcării realiste ruse și creditat cu diverse pînze cu subiecte istorice, glorificînd cultura rusă, personaje mai mult sau mai puțin utile în campania, în vogă la Moscova, de reabilitare a istoriei și patriotismului rus. Așa că atenția pe care i-o acordă Vladimir Putin își are cel puțin o explicație și nu este străină de comisia creată recent cu misiunea de a apăra adevărul istoric în versiunea sa oficială.
Dar ceea ce a a atras atenția, vă spuneam, sînt sfaturile date de premier bătrînului pictor, difuzate imediat de agențiile de presă ruse și privite ironic de comentatorii exteriori. In fața unei picturi datînd din 1973, intitulată „Prințul Oleg și Igor”, Putin a remarcat vorbind despre sabia pe care o ține în mînă Oleg: „Sabia este cam prea scurtă, arată ca un briceag în mîinile lui. Ca și cum ar fi bună doar pentru a tăia în felii cîrnați”. La o observație atît de pertinentă de critică de artă, bătrînul pictor pare să nu fi găsit altă ieșire decît să-i dea dreptate primului ministru, lăudîndu-i obsecvios, poate și ironic, observația detaliului și angajîndu-se să refacă pictura.
Vladimir Putin, relatează agențiile de presă, s-a interesat și de o altă pînză, intitulată „Rusia eternă”, în care Glazunov îi face portretul lui Stalin alături de Leon Troțki, dușmanul său declarat. Intrebat de ce i-a înfățișat alături, Glazunov ar fi replicat că și Troțki a jucat un rol important în istoria Rusiei. Despre reacția lui Putin la răspuns relatările de presă păstrează tăcerea, spunîndu-se doar că premierul nu a arătat prea convins.
Nu este prima dată cînd fostul președinte rus își dă cu părerea despre artă, asemenea înaintașilor săi dinainte de dezintegrarea imperiului sovietic. In martie trecut, după ce a asistat la un spectacol de teatru cu o piesă a lui Alexandr Griboiedev, Putin își exprima în fața artiștilor nemulțumirea că personajul principal plângea prea mult și apărea slab de caracter.
Un comentator de la britanicul „The Independent” amintește în context că Vladimir Putin nu și-a dat cu părerea doar despre arta rusă și că, nu de mult, după ce l-a întîlnit pe compozitorul Andrew Lloyd Webber și s-a declarat fan al musicalului lui, l-a acuzat că fură melodii de la Serghei Prokofiev.
Vladimir Putin pozează vădit în amator de artă și toată lumea își amintește că o pînză pictată de el s-a vîndut, în ianuarie, la o licitație în scopuri caritative, cu 37 de milioane de ruble, echivalentul a aproximativ un milion de dolari.
„Acest om vede totul”, scria ironic un comentator în „Le Monde” și „în vizită la Louvre ar cere cu siguranță ca surîsul Giocondei, puțin cam timid, să fie accentuat... Un lider atotputernic, deținător al armei nucleare, posedă firește canoanele frumuseții”. Dar, dincolo de glumă, nici indicațiile prețioase date pictorului realist rus, nici comisia pentru zisa apărare a adevărului istoric, nu prevestesc a bine.
Ilya Glazunov este considerat fondatorul mișcării realiste ruse și creditat cu diverse pînze cu subiecte istorice, glorificînd cultura rusă, personaje mai mult sau mai puțin utile în campania, în vogă la Moscova, de reabilitare a istoriei și patriotismului rus. Așa că atenția pe care i-o acordă Vladimir Putin își are cel puțin o explicație și nu este străină de comisia creată recent cu misiunea de a apăra adevărul istoric în versiunea sa oficială.
Dar ceea ce a a atras atenția, vă spuneam, sînt sfaturile date de premier bătrînului pictor, difuzate imediat de agențiile de presă ruse și privite ironic de comentatorii exteriori. In fața unei picturi datînd din 1973, intitulată „Prințul Oleg și Igor”, Putin a remarcat vorbind despre sabia pe care o ține în mînă Oleg: „Sabia este cam prea scurtă, arată ca un briceag în mîinile lui. Ca și cum ar fi bună doar pentru a tăia în felii cîrnați”. La o observație atît de pertinentă de critică de artă, bătrînul pictor pare să nu fi găsit altă ieșire decît să-i dea dreptate primului ministru, lăudîndu-i obsecvios, poate și ironic, observația detaliului și angajîndu-se să refacă pictura.
Vladimir Putin, relatează agențiile de presă, s-a interesat și de o altă pînză, intitulată „Rusia eternă”, în care Glazunov îi face portretul lui Stalin alături de Leon Troțki, dușmanul său declarat. Intrebat de ce i-a înfățișat alături, Glazunov ar fi replicat că și Troțki a jucat un rol important în istoria Rusiei. Despre reacția lui Putin la răspuns relatările de presă păstrează tăcerea, spunîndu-se doar că premierul nu a arătat prea convins.
Nu este prima dată cînd fostul președinte rus își dă cu părerea despre artă, asemenea înaintașilor săi dinainte de dezintegrarea imperiului sovietic. In martie trecut, după ce a asistat la un spectacol de teatru cu o piesă a lui Alexandr Griboiedev, Putin își exprima în fața artiștilor nemulțumirea că personajul principal plângea prea mult și apărea slab de caracter.
Un comentator de la britanicul „The Independent” amintește în context că Vladimir Putin nu și-a dat cu părerea doar despre arta rusă și că, nu de mult, după ce l-a întîlnit pe compozitorul Andrew Lloyd Webber și s-a declarat fan al musicalului lui, l-a acuzat că fură melodii de la Serghei Prokofiev.
Vladimir Putin pozează vădit în amator de artă și toată lumea își amintește că o pînză pictată de el s-a vîndut, în ianuarie, la o licitație în scopuri caritative, cu 37 de milioane de ruble, echivalentul a aproximativ un milion de dolari.
„Acest om vede totul”, scria ironic un comentator în „Le Monde” și „în vizită la Louvre ar cere cu siguranță ca surîsul Giocondei, puțin cam timid, să fie accentuat... Un lider atotputernic, deținător al armei nucleare, posedă firește canoanele frumuseții”. Dar, dincolo de glumă, nici indicațiile prețioase date pictorului realist rus, nici comisia pentru zisa apărare a adevărului istoric, nu prevestesc a bine.
