Ultime știri parvenite de la Londra semnalează o imensă gaură neagră în bugetul instituției ce are misiunea de a finanța cultura: Ministerul pentru cultură, media și sport. Imensă, fiindcă e vorba de nu mai puțin de 100 de milioane de lire sterline (echivalentul a cca. 115 milioane de euro), bani care urmau să finanțeze proiecte culturale importante.
Cel dintîi viza o extindere a galeriei de artă modernă de la Tate Gallery, prin construcția unei noi clădiri, calificată drept cea mai importantă pentru cultura britanică de la înălțarea noii British Library în 1998 și a centrului cultural Barbican, din 1982. La aprobarea proiectului, s-a spus că finanțarea are o mare semnificație simbolică pentru angajamentul pe plan cultural al guvernului.
Al doilea proiect amenințat este clădirea unei aripi noi a British Museum, menită că adauge 1500 de m2 ca spații de expoziții și care să înlocuiască aranjamentele temporare ce afectează în prezent biblioteca celebrei instituții. Guvernul s-a angajat să finanțeze proiectul în 2007 cu o contribuție de 22,5 milioane de lire sterline, iar președintele Muzeului Britanic declara săptămîna aceasta că abandonarea proiectului ar fi „o catastrofă ”.
Lipsa banilor ar putea afecta de asemenea proiectul construcției unui sediu al Operei Regale la Manchester, clădirea unui centru expozițional la Stonehenge și a unui nou Institut Britanic al Filmului. Noul centru al filmului ar fi avut misiunea să contribuie la menținerea competitivității și poziției de vîrf a Marii Britanii în a șaptea artă și crearea unui sediu pentru industria filmului.
Nimeni nu înțelege ce s-a petrecut exact cu distribuirea fondurilor pentru proiectele amintite, criza fiind calificată drept „uimitoare”. Surse citate de cotidianul The Guardian pun în cauză o „administrație nefericită, fără speranțe”, în Ministerul culturii. Membri ai establishmentului cultural vorbesc de o adevărată „furtună..., de o spirală a declinului” ce va lăsa instituțiile culturale fără nici o apărare, complet vulnerabile.
Potrivit unui recent studiu, proasta administrare a dus la un dezechilibru evident în sponsorizări, statul contribuind la ora actuală în proporție de 54% la veniturile instituțiilor culturale, 13% provenind de la particulari și abia o treime de la cei care se bucură de artă, cumpărînd bilete și diverse produse aferente. Situația este descrisă ca atît mai controversată cu cît alte instituții, cum sînt Royal Shakespeare Company sau National Theater au audiențe record, iar festivalele muzicale și teatrale proliferează cu succes pretutindeni, în ciuda unor prețuri relativ scumpe ale biletelor de intrare.
O situație care îl făcea pe un comentator să spună: cei ce trăiesc de pe urma statului, mor din cauza lui. Intr-o vreme de recesiune și derapaje în finanțele publice, guvernul laburist, astăzi pe panta unui declin marcat și, practic, fără șanse de a fi reinvestit la alegeri, exclude reduceri ale cheltuielilor sociale în beneficiul artelor. Singura reacție, calificată de altfel penibilă, la anunțul găurii negre bugetare a fost „încercăm să înțelegem cum am putut face o asemenea eroare și căutăm soluții”. Dar soluțiile se lasă așteptate.
Cel dintîi viza o extindere a galeriei de artă modernă de la Tate Gallery, prin construcția unei noi clădiri, calificată drept cea mai importantă pentru cultura britanică de la înălțarea noii British Library în 1998 și a centrului cultural Barbican, din 1982. La aprobarea proiectului, s-a spus că finanțarea are o mare semnificație simbolică pentru angajamentul pe plan cultural al guvernului.
Al doilea proiect amenințat este clădirea unei aripi noi a British Museum, menită că adauge 1500 de m2 ca spații de expoziții și care să înlocuiască aranjamentele temporare ce afectează în prezent biblioteca celebrei instituții. Guvernul s-a angajat să finanțeze proiectul în 2007 cu o contribuție de 22,5 milioane de lire sterline, iar președintele Muzeului Britanic declara săptămîna aceasta că abandonarea proiectului ar fi „o catastrofă ”.
Lipsa banilor ar putea afecta de asemenea proiectul construcției unui sediu al Operei Regale la Manchester, clădirea unui centru expozițional la Stonehenge și a unui nou Institut Britanic al Filmului. Noul centru al filmului ar fi avut misiunea să contribuie la menținerea competitivității și poziției de vîrf a Marii Britanii în a șaptea artă și crearea unui sediu pentru industria filmului.
Nimeni nu înțelege ce s-a petrecut exact cu distribuirea fondurilor pentru proiectele amintite, criza fiind calificată drept „uimitoare”. Surse citate de cotidianul The Guardian pun în cauză o „administrație nefericită, fără speranțe”, în Ministerul culturii. Membri ai establishmentului cultural vorbesc de o adevărată „furtună..., de o spirală a declinului” ce va lăsa instituțiile culturale fără nici o apărare, complet vulnerabile.
Potrivit unui recent studiu, proasta administrare a dus la un dezechilibru evident în sponsorizări, statul contribuind la ora actuală în proporție de 54% la veniturile instituțiilor culturale, 13% provenind de la particulari și abia o treime de la cei care se bucură de artă, cumpărînd bilete și diverse produse aferente. Situația este descrisă ca atît mai controversată cu cît alte instituții, cum sînt Royal Shakespeare Company sau National Theater au audiențe record, iar festivalele muzicale și teatrale proliferează cu succes pretutindeni, în ciuda unor prețuri relativ scumpe ale biletelor de intrare.
O situație care îl făcea pe un comentator să spună: cei ce trăiesc de pe urma statului, mor din cauza lui. Intr-o vreme de recesiune și derapaje în finanțele publice, guvernul laburist, astăzi pe panta unui declin marcat și, practic, fără șanse de a fi reinvestit la alegeri, exclude reduceri ale cheltuielilor sociale în beneficiul artelor. Singura reacție, calificată de altfel penibilă, la anunțul găurii negre bugetare a fost „încercăm să înțelegem cum am putut face o asemenea eroare și căutăm soluții”. Dar soluțiile se lasă așteptate.
