In relatia dintre partidul comunistilor si celelalte 4 partide ne-comuniste intrate in nou parlament exista viziuni foarte diferite despre statutul actualului preşedinte in exercitiu al Moldovei si lider al comuniştilor si preşedinte in exercitiu al vechiului parlament, Vladimir Voronin. Radu Benea i-a cerut directorului executiv al Asociatiei pentru Democratie Participativa „ADEPT”, Igor Boțan sa caute sa explice cine are dreptate si ce spun legile ? Asadar, ce cer cei 4 lideri ai Aliantei pentru Integrare Europeana ?
Igor Boţan: Aş spune că asistăm la o acalmie înaintea unei furtuni. Cele 4 partide democratice au anunţat formarea Alianţei pentru Integrare Europeană şi au purces la design-ul noii configuraţii a puterii, fără participarea comuniştilor. Astfel, avem două platforme, practic, cu aceeaşi pondere, cu o superioritate la limită a Alianţei. Cu toate acestea, democraţii insistă doar asupra unui dialog cu PCRM, în vederea deblocării alegerii şefului statului, fără a le oferi comuniştilor ceva în schimb. Mesajele care vin din partea democraţilor se rezumă la faptul că Vladimir Voronin ar deţine ilegal funcţia de şef al statului şi că în eventualitatea opunerii PCRM de a debloca alegerea noului preşedinte, democraţii vor contesta deţinerea de către Voronin a funcţiei de preşedinte în exerciţiu. Aceasta este varianta foarte probabilă a confruntării politice, chiar imediat după constituirea noului Parlament.
Radu Benea: Sigur, este unul din aspectele ce ţin de norma constituţională, o problemă, de fapt, care a ieşit la iveală, împreună cu multe altele, după alegerile din 5 aprilie şi 29 iulie. Cum totuşi ar putea fi soluţionată această problemă pentru a depăşi criza politică, aşa încît guvernul să fie creat cît mai curînd pentru a începe soluţionarea problemelor stringente sociale şi economice?
Igor Boţan: Dacă se va merge oe varianta confruntării, atunci doar Curtea Constituţională ar putea contribui cumva la soluţionarea problemei. Dar trebuie să se înţeleagă că antagonizarea de la bun început a PCRM-ului micşorează şansele că acesta va dori să contribuie la deblocarea alegerii noului preşedinte. Problema este că liderii PCRM nu văd sau nu vor să vadă nici o colizie constituţională în deţinerea de către Vladimir Voronina a funcţiei de preşedinte în exerciţiu şi a celei de deputat. Ei invocă norma constituţională potrivit căreia după expirarea mandatului şefului statului, acesta îşi exercită funcţia pînă la depunerea jurămîntului de către preşedintele nou ales. Interimatul funcţiei de şef al statului, exercitat de preşedintele Parlamentului intervine doar în situaţia de incapacitate a preşedintelui în exrciţiu de a-şi exercita funcţia. Deci, nu este cazul lui Voronin. Numai că liderii PCRM nu observă o altă normă constituţională referitoare la incompatibilităţi. Funcţia de şef al statului este incompatibilă cu orice altă funcţie retribuită, precum şi funcţia de deputat. Anume pe acest principiu pune accentul opoziţia. Ea consideră pe bună dreptate că este important ca funcţia de şef al statului să fie exercitată în mod continuu, dar cu respectarea strictă a principiului incompatibilităţilor. Astfel, opoziţia consideră că în ultimele trei luni, Vladimir Voronin a exercitat ilegal funcţiile de şef al statului şi de preşedinte al Parlamentului..
Radu Benea: Dar curtea constituţională a refuzat să se pronunţe în această chestiune...
Igor Boţan: Exact şi de aceea opoziţia spune că Voronin trebuia să renunţe oficial la una din aceste funcţii. Curtea constituţională întradevăr a refuzat să se pronunţe asupra acestui caz. Acum, după eventuala alegere a noului preşedinte al Parlamentului, cele 4 partide democratice spun că vor readuce problema în prim plan. Adică, ei vor ca Vladimir Voronin să aleagă: ori exercită funcţia de şef al statului şi renunţă în termen de o lună de la validarea mandatelor la funcţia de deputat, deci şi la imunitate, ori renunţă la funcţia de şef al statului pe care potrivit Constituţiei o preia noul preşedinte al Parlamentului şi îşi păstrează funcţia de deputat. Evident, această problemă nu va putea fi soluţionată fără intervenţia Curţii Constituţionale.
Radu Benea: Aţi menţionat mai multe variante, care credeţi că ar fi cea mai probabilă soluţie pe care ar putea să o accepte Curtea Constituţională?
Igor Boţan: Este dificil de a ghici comportamentul Curţii Constituţionale. Există bănuieli că Curtea Constituţională ar fi înclinată să adopte decizii favorabile PCRM. Cred că ele sînt gratuite, aceste învinuiri. Totuşi, cele 4 partide democratice pot oferi Curţii Constituţionale o oportunitate de a-şi restabili prestigiul. Decît să acuze gratuit Curtea Constituţională de partizanat pentru distribuirea mandatelor de deputat în conformitate cu o procedură prescrisă de lege, cele 4 partide ar putea să-i ceară de urgenţă Curţii Constituţionale să reinterpreteze norma despre ce este majoritatea absolută sau simplă. Este absolut inimaginabil că doar în Republica Moldova diferenţa dintre majoritatea simplă şi minoritate este de trei voturi, adică 52 voturi versus 49, iar în mod normal, în toată lumea acestă diferenţă este de un singur vot, adică în cazul Moldovei ar fi 51 de mandate sau 51 de voturi versus 50. Iată un astfel de test, cerut imediat, ar restabili prestigiul Curţii Constituţionale şi bunul simţ în Republica Moldova. După aceasta s-ar putea soluţiona şi problemele de incompatibilitate menţionate mai sus.
Radu Benea: Comisia Electorală Centrală a semnalat şi ea mai multe lucruri aflate în contradicţie chiar în legea electorală, dar şi în ceea ce ţine funcţionarea şi interacţiunea instituţiilor implicate în procesul electoral. Cum vedeţi dumneavoastră aceste lucruri şi care ar fi ordinea priorităţilor?
Igor Boţan: În ceea ce priveşte priorităţile legate de modificarea legislaţiei electorale. În primul rînd, trebuie să menţionăm că Comisia Electorală Centrală (CEC) are mînă liberă în propunerea către Parlament a modificărilor ce ţin de proceduri. Deci, CEC, fiind un organ specializat, ştie mult mai bine decît oricare altă instituţie sau cetăţean al Republicii Moldova ce trebuie de făcut pentru îmbunătăţirea procedurilor. Aici nu cred că există probleme. Există un alt set de probleme de principiu, care necesită voinţă politică şi iată aici cîmpul de manevră al CEC este limitat. Aceste probleme sînt indicate în rapoartele OSCE şi ale altor instituţii specializate. În privinţa „Registrului alegătorilor”. De fapt, nu există probleme legislative. Există de fapt probleme de finanţare a aşa-zisului „registru electronic”, legea fiind adoptată încă în mai 2008. Mai mult decît atît, în luna aprilie, Comisia Europeană a aprobat un grant de 3 milioane de euro pentru Republica Moldova ca acest proiect legat de registrul electronic al alegătorilor să fie implementat. Cred că într-un an, doi, acestă problemă va fi soluţionată. Există alte probleme, menţionate de Comisia de la Veneţia şi OSCE. Ele se referă la interzicerea blocurilor electorale. Este o problemă foarte importantă pentru Republica Moldova, dat fiind faptul că am asistat recent la dezbateri în Curtea Constituţională privind distribuirea mandatelor. Dacă partidele de opoziţie ar fi avut dreptul să formeze blocuri electorale, atunci evident că resturile de voturi pentru aprtidele care nu au trecut pragul electoral ar fi fost redistribuite altfel şi opoziţia ar fi obţinut cu un mandat mai mult. Şi o altă problemă, foarte importantă, o problemă politică, ţine de interzicerea deţinătorilor cetăţeniei duble de a deţine funcţia de deputat şi alte demnităţi publice. Deci, acestea sînt problemele majore. Celelalte probleme, aşa cum spuneam, sînt de o categorie mai inferioară, dar cred că CEC cu potenţialul ei profesional este capabilă să le depăşească.
Igor Boţan: Aş spune că asistăm la o acalmie înaintea unei furtuni. Cele 4 partide democratice au anunţat formarea Alianţei pentru Integrare Europeană şi au purces la design-ul noii configuraţii a puterii, fără participarea comuniştilor. Astfel, avem două platforme, practic, cu aceeaşi pondere, cu o superioritate la limită a Alianţei. Cu toate acestea, democraţii insistă doar asupra unui dialog cu PCRM, în vederea deblocării alegerii şefului statului, fără a le oferi comuniştilor ceva în schimb. Mesajele care vin din partea democraţilor se rezumă la faptul că Vladimir Voronin ar deţine ilegal funcţia de şef al statului şi că în eventualitatea opunerii PCRM de a debloca alegerea noului preşedinte, democraţii vor contesta deţinerea de către Voronin a funcţiei de preşedinte în exerciţiu. Aceasta este varianta foarte probabilă a confruntării politice, chiar imediat după constituirea noului Parlament.
Radu Benea: Sigur, este unul din aspectele ce ţin de norma constituţională, o problemă, de fapt, care a ieşit la iveală, împreună cu multe altele, după alegerile din 5 aprilie şi 29 iulie. Cum totuşi ar putea fi soluţionată această problemă pentru a depăşi criza politică, aşa încît guvernul să fie creat cît mai curînd pentru a începe soluţionarea problemelor stringente sociale şi economice?
Igor Boţan: Dacă se va merge oe varianta confruntării, atunci doar Curtea Constituţională ar putea contribui cumva la soluţionarea problemei. Dar trebuie să se înţeleagă că antagonizarea de la bun început a PCRM-ului micşorează şansele că acesta va dori să contribuie la deblocarea alegerii noului preşedinte. Problema este că liderii PCRM nu văd sau nu vor să vadă nici o colizie constituţională în deţinerea de către Vladimir Voronina a funcţiei de preşedinte în exerciţiu şi a celei de deputat. Ei invocă norma constituţională potrivit căreia după expirarea mandatului şefului statului, acesta îşi exercită funcţia pînă la depunerea jurămîntului de către preşedintele nou ales. Interimatul funcţiei de şef al statului, exercitat de preşedintele Parlamentului intervine doar în situaţia de incapacitate a preşedintelui în exrciţiu de a-şi exercita funcţia. Deci, nu este cazul lui Voronin. Numai că liderii PCRM nu observă o altă normă constituţională referitoare la incompatibilităţi. Funcţia de şef al statului este incompatibilă cu orice altă funcţie retribuită, precum şi funcţia de deputat. Anume pe acest principiu pune accentul opoziţia. Ea consideră pe bună dreptate că este important ca funcţia de şef al statului să fie exercitată în mod continuu, dar cu respectarea strictă a principiului incompatibilităţilor. Astfel, opoziţia consideră că în ultimele trei luni, Vladimir Voronin a exercitat ilegal funcţiile de şef al statului şi de preşedinte al Parlamentului..
Radu Benea: Dar curtea constituţională a refuzat să se pronunţe în această chestiune...
Igor Boţan: Exact şi de aceea opoziţia spune că Voronin trebuia să renunţe oficial la una din aceste funcţii. Curtea constituţională întradevăr a refuzat să se pronunţe asupra acestui caz. Acum, după eventuala alegere a noului preşedinte al Parlamentului, cele 4 partide democratice spun că vor readuce problema în prim plan. Adică, ei vor ca Vladimir Voronin să aleagă: ori exercită funcţia de şef al statului şi renunţă în termen de o lună de la validarea mandatelor la funcţia de deputat, deci şi la imunitate, ori renunţă la funcţia de şef al statului pe care potrivit Constituţiei o preia noul preşedinte al Parlamentului şi îşi păstrează funcţia de deputat. Evident, această problemă nu va putea fi soluţionată fără intervenţia Curţii Constituţionale.
Radu Benea: Aţi menţionat mai multe variante, care credeţi că ar fi cea mai probabilă soluţie pe care ar putea să o accepte Curtea Constituţională?
Igor Boţan: Este dificil de a ghici comportamentul Curţii Constituţionale. Există bănuieli că Curtea Constituţională ar fi înclinată să adopte decizii favorabile PCRM. Cred că ele sînt gratuite, aceste învinuiri. Totuşi, cele 4 partide democratice pot oferi Curţii Constituţionale o oportunitate de a-şi restabili prestigiul. Decît să acuze gratuit Curtea Constituţională de partizanat pentru distribuirea mandatelor de deputat în conformitate cu o procedură prescrisă de lege, cele 4 partide ar putea să-i ceară de urgenţă Curţii Constituţionale să reinterpreteze norma despre ce este majoritatea absolută sau simplă. Este absolut inimaginabil că doar în Republica Moldova diferenţa dintre majoritatea simplă şi minoritate este de trei voturi, adică 52 voturi versus 49, iar în mod normal, în toată lumea acestă diferenţă este de un singur vot, adică în cazul Moldovei ar fi 51 de mandate sau 51 de voturi versus 50. Iată un astfel de test, cerut imediat, ar restabili prestigiul Curţii Constituţionale şi bunul simţ în Republica Moldova. După aceasta s-ar putea soluţiona şi problemele de incompatibilitate menţionate mai sus.
Radu Benea: Comisia Electorală Centrală a semnalat şi ea mai multe lucruri aflate în contradicţie chiar în legea electorală, dar şi în ceea ce ţine funcţionarea şi interacţiunea instituţiilor implicate în procesul electoral. Cum vedeţi dumneavoastră aceste lucruri şi care ar fi ordinea priorităţilor?
Igor Boţan: În ceea ce priveşte priorităţile legate de modificarea legislaţiei electorale. În primul rînd, trebuie să menţionăm că Comisia Electorală Centrală (CEC) are mînă liberă în propunerea către Parlament a modificărilor ce ţin de proceduri. Deci, CEC, fiind un organ specializat, ştie mult mai bine decît oricare altă instituţie sau cetăţean al Republicii Moldova ce trebuie de făcut pentru îmbunătăţirea procedurilor. Aici nu cred că există probleme. Există un alt set de probleme de principiu, care necesită voinţă politică şi iată aici cîmpul de manevră al CEC este limitat. Aceste probleme sînt indicate în rapoartele OSCE şi ale altor instituţii specializate. În privinţa „Registrului alegătorilor”. De fapt, nu există probleme legislative. Există de fapt probleme de finanţare a aşa-zisului „registru electronic”, legea fiind adoptată încă în mai 2008. Mai mult decît atît, în luna aprilie, Comisia Europeană a aprobat un grant de 3 milioane de euro pentru Republica Moldova ca acest proiect legat de registrul electronic al alegătorilor să fie implementat. Cred că într-un an, doi, acestă problemă va fi soluţionată. Există alte probleme, menţionate de Comisia de la Veneţia şi OSCE. Ele se referă la interzicerea blocurilor electorale. Este o problemă foarte importantă pentru Republica Moldova, dat fiind faptul că am asistat recent la dezbateri în Curtea Constituţională privind distribuirea mandatelor. Dacă partidele de opoziţie ar fi avut dreptul să formeze blocuri electorale, atunci evident că resturile de voturi pentru aprtidele care nu au trecut pragul electoral ar fi fost redistribuite altfel şi opoziţia ar fi obţinut cu un mandat mai mult. Şi o altă problemă, foarte importantă, o problemă politică, ţine de interzicerea deţinătorilor cetăţeniei duble de a deţine funcţia de deputat şi alte demnităţi publice. Deci, acestea sînt problemele majore. Celelalte probleme, aşa cum spuneam, sînt de o categorie mai inferioară, dar cred că CEC cu potenţialul ei profesional este capabilă să le depăşească.
