Zilnic milioane de oameni acceseaza site-ul Wikipediei, in încercarea de a afla mai multe despere un subiect sau altul. Analistul postului nostru de radio Robert Coalson a cautat sa afle mai multe despre Pactul Ribbetrop-Molotov, dar a accesat site-urile in engleza si rusa ale acestei „enciclopedii populare”. Si a aflat lucruri diferite. Un rezumat de la Oana Serafim.
Cum Wikipedia se updateaza non-stop, ceea ce stiu prea bine utilizatorii ei, analistul postului nostru de radio şi-a scris textul astazi la prinz, asa incit, el se refera strict la ce a gasit la ora prinzului pe 20 august.
Editia engleza a Wikipediei (http://en.wikipedia.org/wiki/Molotov-Ribbentrop_Pact) scrie ca protocoalele secrete ale acordului de acum 70 de ani au condus la divizarea „Europei Centrale şi de rasarit intre sferele de influenţă sovietice şi germane, anticipind potenţialul unor rearanjamente politice si teritoriale pentru aceste ţări”. Apoi, Germania si Uniunea Sovietica au invadat părţile respective ce le-au revenit din Polonia.
Ediţia in limba rusa (http:ru.wikipedia.org/wiki/Договор_о_ненападении_между_Германией_и_Советским_Союзом), are o alta nuanţă: „Acordul a avut un protocol aditional secret despre limitarea sferei de interes Germane in Europa de rasarit in cazul unor rearanjări politice si teritoriale. La 1 septembrie 1939, Germania a ocupat Polonia si la 17 septembrie 1939 Uniunea Sovietică a inclus in compozitia sa regiunile apusene ale Ukrainei si Belarusului care au fost mai inainte administrate de Polonia si mai tirziu ţările din regiunea estica a Marii Baltice”.
Cele doua texte, scrie Robert Coalson difera şi în ceea ce priveste descrierea activității diplomatica de dinainte de pactul Ribbentrop Molotov. In versiunea engleza se diminueaza politica Occidentului de a-l satisface pe Hitler şi ingrijorarile lui Stalin ca Occidentul ar fi fost in favoarea unui război intre Germania si Uniunea Sovietica. In varianta ruseasca a Wikipediei se pune in evidenţă politica oficiala sovietică a securităţii colective si se critica colaborarea Occidentului cu Germania. Versiunea rusa critica implicit ţările din Europa de rasarit pentru lipsa lor de dorinţa de a raspunde pozitiv propunerilor sovietice privind securitatea colectiva: „guvernele ţărilor Europei rasaritene au privit Uniunea Sovietica cu profunda neincredere. In martie 1939, dupa ce Germania a ocupat regiunea Klaipeda a Lituaniei, URSS a facut paşi diplomatici catre Letonia si Estonia, dar ei au fost primiti cu răceală. In mai, in ciuda înrăutăţirii relaţiilor cu Germania, ministerul polonez de externe a anunţat ca Polonia nu doreşte sa fie legata de nici un fel de înţelegere cu URSS”.
Ce scria versiunea in limba romana la ora 16, in aceasta după amiaza (http://ro.wikipedia.org/wiki/Pactul_Molotov-Ribbentrop)? „In realitate ambele ţări agresoare vroiau sa se asigure, cel puţin oficial, că vor avea spatele acoperit în procesul de împărţire în doua a ceea ce ramasese neocupat si/sau neîmpărţit din Europa. Cruzimea şi cinismul celor doi dictatori, Hitler şi Stalin, s-au repercutat timp îndelungat, prelungind cel de-al doilea război mondial cu războiul rece şi cu scindarea Europei in doua prin Cortina de fier intre 1945 -1989.” In versiunea romaneasca este citat cu descrierea momentului istoricul Paul Johnson și sunt prezentate hărţile regiunii asa cum erau planuite si asa cum au fost modificate.
Despre înţelegerile secrete, versiunea in limba romana mai scrie: „referitor la Europa de sud-est, partea sovietică îşi accentueaza interesul pentru Basarabia. Partea germană îşi declara totalul dezinteres faţă de acest teritoriu. Acest protocol va fi considerat de ambele părţi ca strict secret.”
Versiunea in limba romana, care are si un capitol consacrat urmărilor acestui pact se incheie astfel: „adesea se susţine că, daca acest pact nu ar fi existat, cel de-al doiea război ar fi fost terminat mult mai curînd sau poate chiar nici nu ar fi avut loc. ... Preşedintele Romaniei Traian Băsescu intenţioneaza să denunțe acest pact in mod oficial in Parlamentul Romaniei în mod similar cu denunţarea ororilor comuniste.”
Cum Wikipedia se updateaza non-stop, ceea ce stiu prea bine utilizatorii ei, analistul postului nostru de radio şi-a scris textul astazi la prinz, asa incit, el se refera strict la ce a gasit la ora prinzului pe 20 august.
Editia engleza a Wikipediei (http://en.wikipedia.org/wiki/Molotov-Ribbentrop_Pact) scrie ca protocoalele secrete ale acordului de acum 70 de ani au condus la divizarea „Europei Centrale şi de rasarit intre sferele de influenţă sovietice şi germane, anticipind potenţialul unor rearanjamente politice si teritoriale pentru aceste ţări”. Apoi, Germania si Uniunea Sovietica au invadat părţile respective ce le-au revenit din Polonia.
Ediţia in limba rusa (http:ru.wikipedia.org/wiki/Договор_о_ненападении_между_Германией_и_Советским_Союзом), are o alta nuanţă: „Acordul a avut un protocol aditional secret despre limitarea sferei de interes Germane in Europa de rasarit in cazul unor rearanjări politice si teritoriale. La 1 septembrie 1939, Germania a ocupat Polonia si la 17 septembrie 1939 Uniunea Sovietică a inclus in compozitia sa regiunile apusene ale Ukrainei si Belarusului care au fost mai inainte administrate de Polonia si mai tirziu ţările din regiunea estica a Marii Baltice”.
Cele doua texte, scrie Robert Coalson difera şi în ceea ce priveste descrierea activității diplomatica de dinainte de pactul Ribbentrop Molotov. In versiunea engleza se diminueaza politica Occidentului de a-l satisface pe Hitler şi ingrijorarile lui Stalin ca Occidentul ar fi fost in favoarea unui război intre Germania si Uniunea Sovietica. In varianta ruseasca a Wikipediei se pune in evidenţă politica oficiala sovietică a securităţii colective si se critica colaborarea Occidentului cu Germania. Versiunea rusa critica implicit ţările din Europa de rasarit pentru lipsa lor de dorinţa de a raspunde pozitiv propunerilor sovietice privind securitatea colectiva: „guvernele ţărilor Europei rasaritene au privit Uniunea Sovietica cu profunda neincredere. In martie 1939, dupa ce Germania a ocupat regiunea Klaipeda a Lituaniei, URSS a facut paşi diplomatici catre Letonia si Estonia, dar ei au fost primiti cu răceală. In mai, in ciuda înrăutăţirii relaţiilor cu Germania, ministerul polonez de externe a anunţat ca Polonia nu doreşte sa fie legata de nici un fel de înţelegere cu URSS”.
Ce scria versiunea in limba romana la ora 16, in aceasta după amiaza (http://ro.wikipedia.org/wiki/Pactul_Molotov-Ribbentrop)? „In realitate ambele ţări agresoare vroiau sa se asigure, cel puţin oficial, că vor avea spatele acoperit în procesul de împărţire în doua a ceea ce ramasese neocupat si/sau neîmpărţit din Europa. Cruzimea şi cinismul celor doi dictatori, Hitler şi Stalin, s-au repercutat timp îndelungat, prelungind cel de-al doilea război mondial cu războiul rece şi cu scindarea Europei in doua prin Cortina de fier intre 1945 -1989.” In versiunea romaneasca este citat cu descrierea momentului istoricul Paul Johnson și sunt prezentate hărţile regiunii asa cum erau planuite si asa cum au fost modificate.
Despre înţelegerile secrete, versiunea in limba romana mai scrie: „referitor la Europa de sud-est, partea sovietică îşi accentueaza interesul pentru Basarabia. Partea germană îşi declara totalul dezinteres faţă de acest teritoriu. Acest protocol va fi considerat de ambele părţi ca strict secret.”
Versiunea in limba romana, care are si un capitol consacrat urmărilor acestui pact se incheie astfel: „adesea se susţine că, daca acest pact nu ar fi existat, cel de-al doiea război ar fi fost terminat mult mai curînd sau poate chiar nici nu ar fi avut loc. ... Preşedintele Romaniei Traian Băsescu intenţioneaza să denunțe acest pact in mod oficial in Parlamentul Romaniei în mod similar cu denunţarea ororilor comuniste.”
