Mass-media la comandă politică şi mediu de afaceri umbrit de Partidul Comunişilor, sunt doar câteva dintre concluziile studiului „Moldova. La răscruce”, realizat de Fundaţia Soros România. Studiul, spun autorii, oglindeşte imaginea Republicii Moldova văzută de jurnalişti şi experţi din România dar şi Uniunea Europeană.
Societatea civilă şi mediul de afaceri din Moldova sunt văzute din exterior ca fiind umbrite, cum se exprimă autorii studiului, de Partidul Comuniştilor. Formele de manifestare se regăsesc în arestări abuzive sau nerespectarea drepturilor sociale şi economice ale populaţiei, este de părere unul dintre autori, Marian Chirica, directorul executiv al Balkan Investigative Reporting Network: „Moldova nu este singurul stat unde se încalcă drepturile omului. Se întâmplă lucrul ăsta oriunde, de la Statele Unite până la ţări din Uniunea Europeană, dar ceea ce individualizează Moldova este faptul că, deşi există o legislaţie destul de bună, nu există mecanisme de aplicare a acelei legislaţii care să permită ca situaţiile de nerespectare a drepturilor omului să fie respectate”.
Directorul Centrului Român de Politici Europene, Cristian Ghinea, autorul capitolului despre relaţiile Moldovei cu Uniunea Europeană, spune că la Bruxelles, Moldova se vede mai degrabă prin perspectiva Transnistriei. Europarlamentarii fiind interesaţi de rezolvarea conflictului, uită despre realitatea propriu zisă din Republica Moldova: „Situaţia s-ar putea schimba după evoluţiile din ultimile luni dacă noul guvern se va arăta capabil să asigure stabilitate şi reforme, atunci bine înţeles UE se va trezi obţinând şi beneficiile stabilităţii, dar şi cele ale reformei. Pe de altă parte, era la Bruxelles o mare frustrare faţă de ceea ce noi numim mimarea europenizării pe care o practica fostul guvern”.
Corina FusuŞefa comisiei parlamentare pentru mass-media, Corina Fusu crede că Republica Moldova este într-adevăr la o răscruce şi are de ales între venerarea trecutului sovietic şi cursul integrării europene: „Cu părere de bine evoluţia merge pe un făgaş bun, spre normalitate. Cred că suntem la răscrucea de a ne despărţi o dată şi pentru totdeauna de mentalitatea sovietică şi de purtătorii acestei mentalităţi”
Potrivit autorilor, studiul „Moldova. La răscruce”, scris în limbile română, engleză şi rusă este destinat în primul rând audienţei din România şi Uniunea Europeană.
Societatea civilă şi mediul de afaceri din Moldova sunt văzute din exterior ca fiind umbrite, cum se exprimă autorii studiului, de Partidul Comuniştilor. Formele de manifestare se regăsesc în arestări abuzive sau nerespectarea drepturilor sociale şi economice ale populaţiei, este de părere unul dintre autori, Marian Chirica, directorul executiv al Balkan Investigative Reporting Network: „Moldova nu este singurul stat unde se încalcă drepturile omului. Se întâmplă lucrul ăsta oriunde, de la Statele Unite până la ţări din Uniunea Europeană, dar ceea ce individualizează Moldova este faptul că, deşi există o legislaţie destul de bună, nu există mecanisme de aplicare a acelei legislaţii care să permită ca situaţiile de nerespectare a drepturilor omului să fie respectate”.
Directorul Centrului Român de Politici Europene, Cristian Ghinea, autorul capitolului despre relaţiile Moldovei cu Uniunea Europeană, spune că la Bruxelles, Moldova se vede mai degrabă prin perspectiva Transnistriei. Europarlamentarii fiind interesaţi de rezolvarea conflictului, uită despre realitatea propriu zisă din Republica Moldova: „Situaţia s-ar putea schimba după evoluţiile din ultimile luni dacă noul guvern se va arăta capabil să asigure stabilitate şi reforme, atunci bine înţeles UE se va trezi obţinând şi beneficiile stabilităţii, dar şi cele ale reformei. Pe de altă parte, era la Bruxelles o mare frustrare faţă de ceea ce noi numim mimarea europenizării pe care o practica fostul guvern”.
Potrivit autorilor, studiul „Moldova. La răscruce”, scris în limbile română, engleză şi rusă este destinat în primul rând audienţei din România şi Uniunea Europeană.
