Premierul ucrainean, Iulia Timoşenco se întâlneşte în această seară la Yalta, în Crimea, cu cel rus Vladimir Putin pentru a discuta o problemă perpetuă – furnizarea gazelor ruseşti în Ucraina şi tranzitul către Uniunea Europeană. Întâlnirea celor doi are loc pe fondul campaniei prezidenţiale în Ucraina şi al bănuielii că Moscova ar prefera-o preşedintă la Kiev pe Timoşenco, în locul preşedintelui actual Victor Iuşcenco.
Bănuielile că Moscova ar prefera candidatura Iuliei Timoşenco la preşedinţia Ucrainei nu sunt noi, dar astăzi ele par să fi căpătat o nouă confirmare. Susţinătorii fostului favorit al Kremlinului, liderul Partidului Regiunilor Victor Ianucovici, au pichetat astăzi palatul Livadia, locul întrevederii dintre Timoşenco şi Putin, cu lozinca „Vladimir Vladimirovici nu avea încredere în Iulia!”
Principala chestiune pe agenda celor doi premieri este problema gazelor şi evitarea unei noi întreruperi a livrărilor ruseşti, care poate afecta şi tranzitul către consumatorii europeni, din cauză că Ucraina întârzie cu achitarea propriului consum sau, după cum suspectează Moscova, fură gaze din conductele de tranzit.
Vladimir Putin avertizase în mai multe declaraţii recente că Ucraina ar putea avea probleme cu achitările şi a îndemnat Uniunea Europeană să-i acorde Kievului sprijin financiar pentru a evita o nouă sistare a livrărilor.
Iulia Timoşenco a declarat înainte de întrevederea de astăzi cu Putin că Ucraina şi-a plătit până acum consumul la timp. Ea a recunoscut însă că ţara sa poate avea dificultăţi de acum încolo din cauza crizei financiare şi economice.
Putin şi Timoşenco au semnat în ianuarie o înţelegere care a pus capăt disputei pe tema preţului gazelor ruseşti pentru Ucraina, care provocase o întrerupere de două săptămâni în plină iarnă a livrărilor către alte ţări europene. Acea înţelegere pe un termen de 10 ani a provocat însă o nouă dispută, de data aceasta internă, între Timoşenco şi rivalul său, preşedintele Victor Iuşcenco.
Chiar astăzi, Iuşcenco i-a trimis o scrisoare deschisă preşedintelui rus Dmitri Medvedev în care cere revizuirea contractelor semnate în ianuarie pe motiv că formarea preţului la gaze prevăzută de ele s-ar baza pe alte principii decât cele ale economiei de piaţă. „Pentru partea ucraineană, îndeplinirea angajamentelor asumate prin contracte devine împovărătoare”, scrie Iuşcenco. El crede că preţul acceptat de premierul Timoşenco pentru gazele ruseşti este prea mare iar taxele de tranzit cerute de partea ucraineană sunt prea mici.
Iuşcenco a spus astăzi că scrisoarea adresată lui Medvedev nu are conotaţii politice şi urmăreşte scopuri strict economice. Însă nu numai că scrisoarea a fost trimisă în plină campanie electorală, dar Iuşcenco a vorbit despre ea în compania preşedintelui georgian Mihail Saakaşvili, un duşman declarat al Kremlinului, pe care l-a invitat în vizită astăzi la Kiev în chiar ziua întrevederii Timoşenco-Putin de la Yalta.
Tradiţia scrisorilor deschise între preşedinţii de la Kiev şi Moscova a fost iniţiată vara aceasta de preşedintele rus. Într-o asemenea scrisoare, Dmitri Medvedev îl acuza pe liderul pro-occidental ucrainean că promovează cu bună ştiinţă o politică anti-rusă şi sugera că Moscova ar prefera să aibă un alt partener de dialog la Kiev, în persoana unui preşedinte nou, după alegerile prezidenţiale din luna ianuarie.
Bănuielile că Moscova ar prefera candidatura Iuliei Timoşenco la preşedinţia Ucrainei nu sunt noi, dar astăzi ele par să fi căpătat o nouă confirmare. Susţinătorii fostului favorit al Kremlinului, liderul Partidului Regiunilor Victor Ianucovici, au pichetat astăzi palatul Livadia, locul întrevederii dintre Timoşenco şi Putin, cu lozinca „Vladimir Vladimirovici nu avea încredere în Iulia!”
Principala chestiune pe agenda celor doi premieri este problema gazelor şi evitarea unei noi întreruperi a livrărilor ruseşti, care poate afecta şi tranzitul către consumatorii europeni, din cauză că Ucraina întârzie cu achitarea propriului consum sau, după cum suspectează Moscova, fură gaze din conductele de tranzit.
Vladimir Putin avertizase în mai multe declaraţii recente că Ucraina ar putea avea probleme cu achitările şi a îndemnat Uniunea Europeană să-i acorde Kievului sprijin financiar pentru a evita o nouă sistare a livrărilor.
Iulia Timoşenco a declarat înainte de întrevederea de astăzi cu Putin că Ucraina şi-a plătit până acum consumul la timp. Ea a recunoscut însă că ţara sa poate avea dificultăţi de acum încolo din cauza crizei financiare şi economice.
Putin şi Timoşenco au semnat în ianuarie o înţelegere care a pus capăt disputei pe tema preţului gazelor ruseşti pentru Ucraina, care provocase o întrerupere de două săptămâni în plină iarnă a livrărilor către alte ţări europene. Acea înţelegere pe un termen de 10 ani a provocat însă o nouă dispută, de data aceasta internă, între Timoşenco şi rivalul său, preşedintele Victor Iuşcenco.
Chiar astăzi, Iuşcenco i-a trimis o scrisoare deschisă preşedintelui rus Dmitri Medvedev în care cere revizuirea contractelor semnate în ianuarie pe motiv că formarea preţului la gaze prevăzută de ele s-ar baza pe alte principii decât cele ale economiei de piaţă. „Pentru partea ucraineană, îndeplinirea angajamentelor asumate prin contracte devine împovărătoare”, scrie Iuşcenco. El crede că preţul acceptat de premierul Timoşenco pentru gazele ruseşti este prea mare iar taxele de tranzit cerute de partea ucraineană sunt prea mici.
Iuşcenco a spus astăzi că scrisoarea adresată lui Medvedev nu are conotaţii politice şi urmăreşte scopuri strict economice. Însă nu numai că scrisoarea a fost trimisă în plină campanie electorală, dar Iuşcenco a vorbit despre ea în compania preşedintelui georgian Mihail Saakaşvili, un duşman declarat al Kremlinului, pe care l-a invitat în vizită astăzi la Kiev în chiar ziua întrevederii Timoşenco-Putin de la Yalta.
Tradiţia scrisorilor deschise între preşedinţii de la Kiev şi Moscova a fost iniţiată vara aceasta de preşedintele rus. Într-o asemenea scrisoare, Dmitri Medvedev îl acuza pe liderul pro-occidental ucrainean că promovează cu bună ştiinţă o politică anti-rusă şi sugera că Moscova ar prefera să aibă un alt partener de dialog la Kiev, în persoana unui preşedinte nou, după alegerile prezidenţiale din luna ianuarie.
