Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.
Disputa constituţională între Sovietul suprem şi liderul adminsitraţiei Igor Smirnov şi-a atins, săptămîna trecută, apogeul. Deputaţii l-au ameninţat pe Smirnov cu demisia şi i-au respins amendamentele la Legea supremă, prin care acesta ceruse şi mai multe puteri prezidenţiale. Cum ar putea evolua criza politică în Transnistria şi cât de durabil va fi compromisul la care s-a ajuns: de a revizui proiectul lui Smirnov într-o comisie de conciliere, vom încerca să aflăm răspuns de la invitatul nostru de astăzi, jurnalistul independent de la Tiraspol, Ernest Vardanean.
Începem însă, ca de obicei, cu un buletin de ştiri despre principalele evenimente ale săptămânii trecute, prezentat de colega mea, Diana Răileanu.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
Sovietul suprem de la Tiraspol a respins proiectul de modificare a Constituţiei propus de liderul administraţiei Igor Smirnov. Deputaţii, între care cei doi foşti speakeri ai legislativului, Grigori Mărăcuţă şi Evgheni Şevciuk, au criticat proiectul pentru că ar încălca principiile democratice fundamentale şi i-au cerut lui Smirnov să-şi dea demisia. Liderul transnistrean vrea ca legea să-i permită, între altele, să candideze la oricâte mandate doreşte şi să numească direct oficialităţile locale. Smirnov a acceptat soluţia de compromis a deputaţilor de a crea o comisie mixtă pentru revizuirea proiectului de modificare a Constituţiei.
Un diplomat american de rang înalt a spus că Statele Unite vor susţine Republica Moldova în găsirea unei soluţii viabile a conflictului transnistrean. Dan Russel, asistent adjunct al secretarului de stat, a făcut această declaraţie într-un interviu, în exclusivitate pentru Europa Liberă, la Chişinău: „Cred ca noul guvern a dat un imbold nou acestui proces si noi continuam sa sustinem formatul de negocieri si pledam pentru reluarea formatului 5+2. Eu cred ca ar trebui sa vedem ce se va intimpla. Dar la momentul dat scopul primordial ar trebui sa fie sa imbunatatim vietile oamenilor care traiesc intre granitele recunoscute international ale Moldovei”. La o întrevedere cu premierul moldovean, Dan Russel a spus că Statele Unite sunt gata să ofere în acest sens tot sprijinul de care este nevoie. La rândul său, Vlad Filat a spus că în pofida unui buget modest, în 2010 Chişinăul va găsi mijloacele necesare pentru proiecte de restabilire a încrederii cu Transnistria.
Presa de la Chişinău a publicat în facsimil lista localităţilor ai căror locuitori pot primi permis de trecere a frontierei cu România. Este vorba de aproape o mie de oraşe, sate şi comune al căror hotar de Est se află la maximum 50 kilometri de graniţă. Guvernul Filat a spus că de acordul privind micul trafic la frontieră vor beneficia 1,2 milioane de cetăţeni. Ei vor avea dreptul să călătorească fără viză în România numai într-o fâşie de 30 de kilometri, de-a lungul Prutului.
Premierul rus Vladimir Putin a declarat că înţelegerile în vigoare cu Ucraina privind gazele naturale garantează livrări stabile către Europa. După o întâlnire la Ialta cu premierul ucrainean Iulia Timoşenco, Putin a spus că speră la un An Nou fără „şocuri” noi în chestiunea gazelor.
Liderii europeni l-au nominalizat pe premierul Belgiei, Herman Van Rompuy să devină primul preşedinte al Uniunii Europene, o funcţie nou-creată. Pentru alt post nou, de şef al politicii externe a Uniunii, a fost nominalizată Catherine Ashton din Marea Britanie, actualul comisar european pentru comerţ. Anunţul a fost făcut joi seara, după un summit al liderilor europeni la Bruxelles. Cele două funcţii sunt create prin Tratatul de Lisabona ce va intra în vigoare pe 1 decembrie şi are scopul să modernizeze instituţiile Uniunii Europene.
Miniştrii de externe din ţările Uniunii Europene au dat lumină verde începerii negocierilor pentru aderarea Albaniei. Comisia Europeană va decide în curând dacă să numească în mod oficial Albania printre ţările candidate, cum sunt acum Croaţia, Turcia sau Macedonia. Vorbind la Bruxelles, comisarul pentru extindere Olli Rehn a avertizat că Albania are de parcurs un drum lung. Albania este mai săracă decât toţi noii membri ai Uniunii Europene. Ea a aderat deocamdată la NATO prin decizia luată de alianţă la summitul de la Bucureşti, în aprilie 2008.
Cehii şi slovacii au marcat împlinirea a 20 de ani de la începutul aşa-numitei „revoluţii de catifea”, care a pus capăt regimului comunist în fosta Cehoslovacie. La 17 noiembrie 1989, poliţia a intervenit în forţă la Praga împotriva unei demonstraţii paşnice a studenţilor, declanşînd în zilele următoare proteste de stradă la care au participat sute de mii de persoane. În câteva săptămâni, puterea a fost preluată de Forumul Cetăţenesc, condus de Vaclav Havel, care a devenit în 1990 primul preşedinte al Cehoslovaciei necomuniste. La 1 ianuarie 1993, Cehia şi Slovacia s-au despărţit paşnic, printr-un acord între liderii politici de la Praga şi Bratislava.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Aşadar, Sovietul suprem a respins proiectul de modificare a Constituţiei prin care Igor Smirnov ceruse mai multe puteri prezidenţiale. Care au fost nemulţumirile deputaţilor, l-am întrebat pe fostul speaker al legislativului, Grigori Mărăcuţă?
Grigori MaracutaGrigori Mărăcuţă: „Proiectul propus de preşedinte nu corespunde niciunei norme de drept internaţional şi nici măcar normelor de convieţuire civilizată. Eu i-am spus că un om, într-o societate, trebuie să respecte nişte reguli de bună cuviinţă, altfel devine un renegat. La fel şi ţările, dacă pretind la o convieţire civilizată în comunitatea internaţională, trebuie să respecte anumite norme. Emiratele, sultanatele sau monarhiile sunt construite după un anumit model. Iar dacă noi ne-am numit republică, trebuie să edificăm statul după alte principii. Dacă poporul deţine puterea suverană, el trebuie să formeze această putere la toate nivelele, iar puterea să poarte răspundere în faţa poporului, să fie respectat şi principiul separaţiei puterilor în stat.
Nouă însă ni se propune ca oficialităţile să fie, prcatic, numite de preşedinte, care va deveni puterea supremă, fără să i se lase anumite puteri parlamentului. Mai mult, un lucru nemaiauzit, se propune ca jumătate din deputaţi să nu fie aleşi de popor, ci numiţi în funcţii. E pur şi simplu o sălbăticie. În legătură cu acestea, lui Smirnov i s-a spus că dacă nu-şi retrage aceste aiureli, noi le vom respinge. Dacă va aduna semnături pentru referendum, noi din nou îi vom respinge proiectul. Iar dacă va iniţia referendumul, fără aprobarea parlamentului, eu personal i-am spus că în acest caz, pentru încălcarea constituţiei, voi iniţia procedura de impeachment.
Şi, în general, i-am spus lui Smirnov că de 15 ani are împuterniciri practic nelimitate, pe care nu a ştiut să le folosească, pentru că avîndu-le, nu am obţinut, practic, nici un progres în republica noastră, totul este din ce în ce mai rău. De aceea s-a spus că cea mai bună variantă pentru el este să-şi dea demisia şi să cedeze locul celor tineri, care să continue această cauză, să contruiască noul stat în care vor avea de trăit. Iar eu i-am propus să iasă la pensie şi să mergem împreună la pescuit şi vânătoare. Asta-i tot.”
A declarat pentru Europa Liberă fostul preşedinte al Sovietului suprem, Grigori Mărăcuţă. În acelaşi interviu, el şi-a exprimat convingerea că Igor Smirnov a înţeles corect critica deputaţilor şi că în cele din urmă se va ajunge la un compromis în problema modificării constituţiei.
----------------------
L-am întrebat pe invitatul ediţiei noastre de astăzi, jurnalistul independent de la Tiraspol, Ernest Vardanean dacă se poate spune că tensiunile au rămas în trecut şi criza politică a fost depăşită definitiv?
Ernest VardaneanErnest Vardanean: „Această confruntare deschisă a început în primăvară, cînd dl Şevciuk a venit cu propria versiune de modificare a Constituţiei, criticată dur de anturajul lui Smirnov. Spiritele s-au încins şi, drept urmare, dl Şevciuk a plecat din funcţia de speaker al Sovietului suprem. Toată lumea a crezut atunci că lupta a luat sfârşit şi că Smirnov, care avea contra-amendamentele sale la Constituţie, va învinge cu siguranţă şi că Transnistria, în cele din urmă, va deveni, practic, o monarhie sub puterea lui Smirnov. Dar n-a fost să fie aşa. Acum, Smirnov, din poziţia de atacant, a trecut în apărare, pentru că deputaţii i-au luat-o înainte la etapa dezbaterii amendamentelor. Eu cred că adevăratele tensiuni şi lupta decisivă abia urmează. Pentru că se pare că discursul lui Şevciuk din ziua când şi-a dat demisia, pe 8 iulie, n-a fost o reacţie spontană, ci un gest bine gândit, care face parte dintr-o strategie. Ceea ce s-a întâmplat în şedinţa Parlamentului din 18 noiembrie dovedeşte că Şeviuk are de gând să contra-atace cumva. Şeviuk e nemulţumit de regimul instaurat de Smirnov în stânga Nistrului şi consideră că această situaţie trebuie schimbată. Eu cred că obţinând această victorie intermediară, şi dl Şevciuk, şi partidul „Obnovlenie” condus de el, şi simpatizanţii săi vor continua această luptă”.
Radu Benea: Cele petrecute în Sovietul suprem pe 18 noiembrie au fost interpretate de unii analişti politici la Chişinău ca pe un semn că atoritatea lui Smirnov se clatină şi că astfel ar apărea premise pentru alternanţa democratică la putere în Transnistria sau aşa cum sugera deputatul Grigori Mărăcuţă, venirea prin alegeri la putere a unei noi generaţii de politicieni. Dvs ce părere aveţi?
Ernest Vardanean: „Sunt absolut de acord, dar aş face o remarcă. Autoritatea lui Smirnov s-a clătinat demult. Ţinând cont de situaţia socială şi economică extrem de grea din Transnistria, de datoria enormă de 2 miliarde de dolari la gazele naturale, de alţi factori, inclusiv acela că Trasnistria, spre deosebire de Abhazia şi Osetia de Sud, aşa şi nu a reuşit să obţină recunoaşterea internaţională sau cel puţin a Federaţiei Ruse, deci, toate acestea demonstrează că actuala politică a autorităţilor transnistrene a suferit faliment, a intrat în impas. Autoritatea lui Smirnov a căzut demult. Despre asta toţi ştiau, simţeau acest lucru, dar nu vroiau, se temeau să vorbească. Şi numai acum, au apărut oameni, concret dl Mărăcuţă şi dl Şevciuk, care nu s-au temut, în virtutea autorităţii lor, să declare deschis că a venit timpul ca Smirnov să plece. Eu cred că sunt declaraţii emblematice, care s-au copt deja de multă vreme, nu de ieri sau de alaltăieri, şi care trebuiau să răsune, mai devreme sau mai târziu. Şi iată că au răsunat. Şi eu cred că asta dă un anumit temei şi speranţe că, într-un anume fel, puterea în Transnistria s-ar putea schimba, pe cale democratică. Mai mult, pentru asta există mecanismele legislative necesare”.
Radu Benea: Dar, până la alegerile în Sovietul suprem din decembrie anul viitor, mai este suficient timp pentru reforma constituţională...
Ernest Vardanean: „Eu nu sunt sigur că referendumul constituţional va avea loc înainte de luna iunie, anul 2010. La acel moment, vor rămâne exact 6 luni până la alegerile din decembrie în Sovietul suprem. Constituţia transnistreană, însă, interzice organizarea oricărui referendum la mai puţin de jumătate de an înainte de alegeri. Prin urmare, deputaţii vor încerca să tragă de timp până în luna iunie, ca apoi să spună că referendumul nu poate fi organizat. De ce accentuez acest lucru, pentru că dacă amendamentele lui Smirnov vor intra în vigoare până la alegeri, atunci alegerile în Sovietul suprem vor avea loc, practic, fără deputaţii partidului „Obnovlenie”. E mult de explicat, dar este un fapt: prin aceste amendamente, Smirnov practic elimină din Sovietul suprem actuala majoritate. Dar, datorită comisiei de conciliere, deputaţii vor avea şansa să obţină un nou mandat în 2010, iar Obnovlenie - să-şi păstreze majoritatea. O asemenea victorie îl va transforma pe Evgheni Şevciuck într-un candidat puternic la alegerile prezidenţiale din 2011. Respectiv, apar mai multe posibilităţi pentru schimbarea democratică a puteruii în Transnistria. Deci, opiniile observatorilor de la Chişinău nu sunt departe de adevăr, iar datorită evenimentelor din 18 noiembrie o asemenea evoluţie este foarte posibilă”.
Radu Benea: Cum credeţi, de ce propunerile lui Igor Smirnov pentru modificarea constituţiei nu au fost susţinute de Moscova? Se ştie că şefii a cîtorva comisii din Duma de stat şi ambasadorul rus la Chişinău Valerii Kuzmin au exprimat asemenea rezerve.
Ernest Vardanean: „Smirnov demult nu se mai bucură de popularitate la Moscova, iar Rusia are motive foarte pragmatice ca să nu mai aibă încredere în Smirnov şi să fie împotriva întăririi puterilor sale. Este vorba şi de datoria enormă de 2 miliarde de dolari pentru gaze naturale, pe care Smirnov nici nu are de gând s-o întoarcă. În plus, Moscova a constatat cauzri de utilizare frauduloasă a banilor pe care îi aloca Transnistriei ca ajutor umanitar şi pentru care Smirnov, se pare, că nici nu avea de gând să-şi dea darea de seamă. Toate acestea nu puteau să nu irite Moscova. Din informaţiile ce le deţin, Smirnov demult nu mai e primit la nivel înalt în capitala rusă, adică nici în Duma de Stat, nici la Kremlin şi nici la ministerul de externe. Respectiv, Moscova a fost extrem de nemulţumită atunci când a văzut că Smirnov vrea să-şi întărească şi mai mult puterea sa nelimitată, şi să facă acest lucru, culmea, sub masca armonizării constituţiei cu legislaţia Federaţiei Ruse. Este foarte ciudat să urmăreşti cum în ciuda acestei poziţii negative, Smirnov continuă să meargă înainte. Evenimenele din 18 noiembrie au fost prima cedare din partea lui Smirnov de când durează această confruntare. În ciuda tuturor semnalelor de la Moscova şi Tiraspol el numai acum a dat înapoi, văzând poziţia unitară a deputaţilor. Până acum, el a ignorat poziţia Rusiei. Eu cred că acest lucru nu-i va da aduce mai multă popularitate la Moscova”.
Radu Benea: Opinia invitatului nostru de astăzi, jurnalistul independent de la Tiraspol, Ernest Vardanean.
Am încercat să aflăm şi opinia locuitorilor oraşului Tiraspol şi Bender referitoare la disputa constituţională între liderul adminsitraţiei Igor Smirnov şi Sovietul suprem.
„Vreau să spun că în anul 2000 nimeni n-a întrebat poporul dacă îşi doreşte sau nu modificarea constituţiei. Acum, însă, brusc i-a interesat opinia populaţiei. Nu va ieşi nimic bun din aceaste modificări. Spre exemplu, noi, pensionarii, prieteni şi cunoscuţi de-ai noştri, toţi suntem împotrivă. De ce? Pentru că ar trebui să se gândească la alte lucruri: la relansarea întreprinderilor, la ce trebuie de întreprins ca tineretul să nu plece peste hotare şi să-şi găsească aici de lucru după absolvire. Vreau să spun că ei trebuie să se gândească mai mult la oameni, nu la propria putere, nu la castelele sau la conturile lor de peste hotare”.
„Probabil că altceva, nu constituţia, ar trebui să-i preocupe. De ce? Pentru că oamenii merită un trai mai bun. Uitaţi-vă cum cresc vilele luxoase, ca ciupercile. Ar trebui să creeze mai multe locuri de muncă, să asigure pensionarii cu pensii decente, studenţii – cu studii de calitate”.
„Sunt bani aruncaţi în vânt. Nu ne aduce nimic bun acest referendum”.
„Sunt împotrivă. Nu avem nevoie, absolut deloc. În loc să cheltuie atâţia bani pe referendum, mai bine i-ar da pensionarilor”.
„Eu mă conduc de raţiuni economice. Acum e criză, iar referendumul costă bani. Poate că nu e momentul potrivit? Poate că nici nu e nevoie de aceste modificări? Doar nu suntem un stat atât de mare, încât să avem nevoie de parlament bicameral? Avem şi alte probleme. La noi sunt foarte mari diferenţele sociale, diferenţele dintre bogaţi şi săraci. Uitaţi-vă, sunt foarte multe vile luxoase, aparţinând funcţionarilor. De unde au atâţia bani, căci sunt bugetari, la fel ca şi noi? De unde atâta lux şi atâta sărăcie? Cum să trăieşti cu un slariu de 800 de ruble? Eu cred că acestor probleme ar trebui să li se acorde mai multă atenţie”.
„Eu cred că e mai bine să lase constituţia aşa cum este. Toate aceste certuri nu sunt bune la nimic. Ar fi mai bine să-şi îndrepte toate forţele în altă direcţie, să repare drumurile, nu ştiu, să se ocupe de nişte reforme, de serviciile comunale bunăoară, să mărească pensiile, pentru că pensionarii o duc foarte greu, să se ocupe de ocrotirea sănătăţii... Aici ar trebui să depună eforturi”.
--------------------------------
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
Disputa constituţională între Sovietul suprem şi liderul adminsitraţiei Igor Smirnov şi-a atins, săptămîna trecută, apogeul. Deputaţii l-au ameninţat pe Smirnov cu demisia şi i-au respins amendamentele la Legea supremă, prin care acesta ceruse şi mai multe puteri prezidenţiale. Cum ar putea evolua criza politică în Transnistria şi cât de durabil va fi compromisul la care s-a ajuns: de a revizui proiectul lui Smirnov într-o comisie de conciliere, vom încerca să aflăm răspuns de la invitatul nostru de astăzi, jurnalistul independent de la Tiraspol, Ernest Vardanean.
Începem însă, ca de obicei, cu un buletin de ştiri despre principalele evenimente ale săptămânii trecute, prezentat de colega mea, Diana Răileanu.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
Sovietul suprem de la Tiraspol a respins proiectul de modificare a Constituţiei propus de liderul administraţiei Igor Smirnov. Deputaţii, între care cei doi foşti speakeri ai legislativului, Grigori Mărăcuţă şi Evgheni Şevciuk, au criticat proiectul pentru că ar încălca principiile democratice fundamentale şi i-au cerut lui Smirnov să-şi dea demisia. Liderul transnistrean vrea ca legea să-i permită, între altele, să candideze la oricâte mandate doreşte şi să numească direct oficialităţile locale. Smirnov a acceptat soluţia de compromis a deputaţilor de a crea o comisie mixtă pentru revizuirea proiectului de modificare a Constituţiei.
Un diplomat american de rang înalt a spus că Statele Unite vor susţine Republica Moldova în găsirea unei soluţii viabile a conflictului transnistrean. Dan Russel, asistent adjunct al secretarului de stat, a făcut această declaraţie într-un interviu, în exclusivitate pentru Europa Liberă, la Chişinău: „Cred ca noul guvern a dat un imbold nou acestui proces si noi continuam sa sustinem formatul de negocieri si pledam pentru reluarea formatului 5+2. Eu cred ca ar trebui sa vedem ce se va intimpla. Dar la momentul dat scopul primordial ar trebui sa fie sa imbunatatim vietile oamenilor care traiesc intre granitele recunoscute international ale Moldovei”. La o întrevedere cu premierul moldovean, Dan Russel a spus că Statele Unite sunt gata să ofere în acest sens tot sprijinul de care este nevoie. La rândul său, Vlad Filat a spus că în pofida unui buget modest, în 2010 Chişinăul va găsi mijloacele necesare pentru proiecte de restabilire a încrederii cu Transnistria.
Presa de la Chişinău a publicat în facsimil lista localităţilor ai căror locuitori pot primi permis de trecere a frontierei cu România. Este vorba de aproape o mie de oraşe, sate şi comune al căror hotar de Est se află la maximum 50 kilometri de graniţă. Guvernul Filat a spus că de acordul privind micul trafic la frontieră vor beneficia 1,2 milioane de cetăţeni. Ei vor avea dreptul să călătorească fără viză în România numai într-o fâşie de 30 de kilometri, de-a lungul Prutului.
Premierul rus Vladimir Putin a declarat că înţelegerile în vigoare cu Ucraina privind gazele naturale garantează livrări stabile către Europa. După o întâlnire la Ialta cu premierul ucrainean Iulia Timoşenco, Putin a spus că speră la un An Nou fără „şocuri” noi în chestiunea gazelor.
Liderii europeni l-au nominalizat pe premierul Belgiei, Herman Van Rompuy să devină primul preşedinte al Uniunii Europene, o funcţie nou-creată. Pentru alt post nou, de şef al politicii externe a Uniunii, a fost nominalizată Catherine Ashton din Marea Britanie, actualul comisar european pentru comerţ. Anunţul a fost făcut joi seara, după un summit al liderilor europeni la Bruxelles. Cele două funcţii sunt create prin Tratatul de Lisabona ce va intra în vigoare pe 1 decembrie şi are scopul să modernizeze instituţiile Uniunii Europene.
Miniştrii de externe din ţările Uniunii Europene au dat lumină verde începerii negocierilor pentru aderarea Albaniei. Comisia Europeană va decide în curând dacă să numească în mod oficial Albania printre ţările candidate, cum sunt acum Croaţia, Turcia sau Macedonia. Vorbind la Bruxelles, comisarul pentru extindere Olli Rehn a avertizat că Albania are de parcurs un drum lung. Albania este mai săracă decât toţi noii membri ai Uniunii Europene. Ea a aderat deocamdată la NATO prin decizia luată de alianţă la summitul de la Bucureşti, în aprilie 2008.
Cehii şi slovacii au marcat împlinirea a 20 de ani de la începutul aşa-numitei „revoluţii de catifea”, care a pus capăt regimului comunist în fosta Cehoslovacie. La 17 noiembrie 1989, poliţia a intervenit în forţă la Praga împotriva unei demonstraţii paşnice a studenţilor, declanşînd în zilele următoare proteste de stradă la care au participat sute de mii de persoane. În câteva săptămâni, puterea a fost preluată de Forumul Cetăţenesc, condus de Vaclav Havel, care a devenit în 1990 primul preşedinte al Cehoslovaciei necomuniste. La 1 ianuarie 1993, Cehia şi Slovacia s-au despărţit paşnic, printr-un acord între liderii politici de la Praga şi Bratislava.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Aşadar, Sovietul suprem a respins proiectul de modificare a Constituţiei prin care Igor Smirnov ceruse mai multe puteri prezidenţiale. Care au fost nemulţumirile deputaţilor, l-am întrebat pe fostul speaker al legislativului, Grigori Mărăcuţă?
Nouă însă ni se propune ca oficialităţile să fie, prcatic, numite de preşedinte, care va deveni puterea supremă, fără să i se lase anumite puteri parlamentului. Mai mult, un lucru nemaiauzit, se propune ca jumătate din deputaţi să nu fie aleşi de popor, ci numiţi în funcţii. E pur şi simplu o sălbăticie. În legătură cu acestea, lui Smirnov i s-a spus că dacă nu-şi retrage aceste aiureli, noi le vom respinge. Dacă va aduna semnături pentru referendum, noi din nou îi vom respinge proiectul. Iar dacă va iniţia referendumul, fără aprobarea parlamentului, eu personal i-am spus că în acest caz, pentru încălcarea constituţiei, voi iniţia procedura de impeachment.
Şi, în general, i-am spus lui Smirnov că de 15 ani are împuterniciri practic nelimitate, pe care nu a ştiut să le folosească, pentru că avîndu-le, nu am obţinut, practic, nici un progres în republica noastră, totul este din ce în ce mai rău. De aceea s-a spus că cea mai bună variantă pentru el este să-şi dea demisia şi să cedeze locul celor tineri, care să continue această cauză, să contruiască noul stat în care vor avea de trăit. Iar eu i-am propus să iasă la pensie şi să mergem împreună la pescuit şi vânătoare. Asta-i tot.”
A declarat pentru Europa Liberă fostul preşedinte al Sovietului suprem, Grigori Mărăcuţă. În acelaşi interviu, el şi-a exprimat convingerea că Igor Smirnov a înţeles corect critica deputaţilor şi că în cele din urmă se va ajunge la un compromis în problema modificării constituţiei.
----------------------
L-am întrebat pe invitatul ediţiei noastre de astăzi, jurnalistul independent de la Tiraspol, Ernest Vardanean dacă se poate spune că tensiunile au rămas în trecut şi criza politică a fost depăşită definitiv?
Radu Benea: Cele petrecute în Sovietul suprem pe 18 noiembrie au fost interpretate de unii analişti politici la Chişinău ca pe un semn că atoritatea lui Smirnov se clatină şi că astfel ar apărea premise pentru alternanţa democratică la putere în Transnistria sau aşa cum sugera deputatul Grigori Mărăcuţă, venirea prin alegeri la putere a unei noi generaţii de politicieni. Dvs ce părere aveţi?
Ernest Vardanean: „Sunt absolut de acord, dar aş face o remarcă. Autoritatea lui Smirnov s-a clătinat demult. Ţinând cont de situaţia socială şi economică extrem de grea din Transnistria, de datoria enormă de 2 miliarde de dolari la gazele naturale, de alţi factori, inclusiv acela că Trasnistria, spre deosebire de Abhazia şi Osetia de Sud, aşa şi nu a reuşit să obţină recunoaşterea internaţională sau cel puţin a Federaţiei Ruse, deci, toate acestea demonstrează că actuala politică a autorităţilor transnistrene a suferit faliment, a intrat în impas. Autoritatea lui Smirnov a căzut demult. Despre asta toţi ştiau, simţeau acest lucru, dar nu vroiau, se temeau să vorbească. Şi numai acum, au apărut oameni, concret dl Mărăcuţă şi dl Şevciuk, care nu s-au temut, în virtutea autorităţii lor, să declare deschis că a venit timpul ca Smirnov să plece. Eu cred că sunt declaraţii emblematice, care s-au copt deja de multă vreme, nu de ieri sau de alaltăieri, şi care trebuiau să răsune, mai devreme sau mai târziu. Şi iată că au răsunat. Şi eu cred că asta dă un anumit temei şi speranţe că, într-un anume fel, puterea în Transnistria s-ar putea schimba, pe cale democratică. Mai mult, pentru asta există mecanismele legislative necesare”.
Radu Benea: Dar, până la alegerile în Sovietul suprem din decembrie anul viitor, mai este suficient timp pentru reforma constituţională...
Ernest Vardanean: „Eu nu sunt sigur că referendumul constituţional va avea loc înainte de luna iunie, anul 2010. La acel moment, vor rămâne exact 6 luni până la alegerile din decembrie în Sovietul suprem. Constituţia transnistreană, însă, interzice organizarea oricărui referendum la mai puţin de jumătate de an înainte de alegeri. Prin urmare, deputaţii vor încerca să tragă de timp până în luna iunie, ca apoi să spună că referendumul nu poate fi organizat. De ce accentuez acest lucru, pentru că dacă amendamentele lui Smirnov vor intra în vigoare până la alegeri, atunci alegerile în Sovietul suprem vor avea loc, practic, fără deputaţii partidului „Obnovlenie”. E mult de explicat, dar este un fapt: prin aceste amendamente, Smirnov practic elimină din Sovietul suprem actuala majoritate. Dar, datorită comisiei de conciliere, deputaţii vor avea şansa să obţină un nou mandat în 2010, iar Obnovlenie - să-şi păstreze majoritatea. O asemenea victorie îl va transforma pe Evgheni Şevciuck într-un candidat puternic la alegerile prezidenţiale din 2011. Respectiv, apar mai multe posibilităţi pentru schimbarea democratică a puteruii în Transnistria. Deci, opiniile observatorilor de la Chişinău nu sunt departe de adevăr, iar datorită evenimentelor din 18 noiembrie o asemenea evoluţie este foarte posibilă”.
Radu Benea: Cum credeţi, de ce propunerile lui Igor Smirnov pentru modificarea constituţiei nu au fost susţinute de Moscova? Se ştie că şefii a cîtorva comisii din Duma de stat şi ambasadorul rus la Chişinău Valerii Kuzmin au exprimat asemenea rezerve.
Ernest Vardanean: „Smirnov demult nu se mai bucură de popularitate la Moscova, iar Rusia are motive foarte pragmatice ca să nu mai aibă încredere în Smirnov şi să fie împotriva întăririi puterilor sale. Este vorba şi de datoria enormă de 2 miliarde de dolari pentru gaze naturale, pe care Smirnov nici nu are de gând s-o întoarcă. În plus, Moscova a constatat cauzri de utilizare frauduloasă a banilor pe care îi aloca Transnistriei ca ajutor umanitar şi pentru care Smirnov, se pare, că nici nu avea de gând să-şi dea darea de seamă. Toate acestea nu puteau să nu irite Moscova. Din informaţiile ce le deţin, Smirnov demult nu mai e primit la nivel înalt în capitala rusă, adică nici în Duma de Stat, nici la Kremlin şi nici la ministerul de externe. Respectiv, Moscova a fost extrem de nemulţumită atunci când a văzut că Smirnov vrea să-şi întărească şi mai mult puterea sa nelimitată, şi să facă acest lucru, culmea, sub masca armonizării constituţiei cu legislaţia Federaţiei Ruse. Este foarte ciudat să urmăreşti cum în ciuda acestei poziţii negative, Smirnov continuă să meargă înainte. Evenimenele din 18 noiembrie au fost prima cedare din partea lui Smirnov de când durează această confruntare. În ciuda tuturor semnalelor de la Moscova şi Tiraspol el numai acum a dat înapoi, văzând poziţia unitară a deputaţilor. Până acum, el a ignorat poziţia Rusiei. Eu cred că acest lucru nu-i va da aduce mai multă popularitate la Moscova”.
Radu Benea: Opinia invitatului nostru de astăzi, jurnalistul independent de la Tiraspol, Ernest Vardanean.
Am încercat să aflăm şi opinia locuitorilor oraşului Tiraspol şi Bender referitoare la disputa constituţională între liderul adminsitraţiei Igor Smirnov şi Sovietul suprem.
„Vreau să spun că în anul 2000 nimeni n-a întrebat poporul dacă îşi doreşte sau nu modificarea constituţiei. Acum, însă, brusc i-a interesat opinia populaţiei. Nu va ieşi nimic bun din aceaste modificări. Spre exemplu, noi, pensionarii, prieteni şi cunoscuţi de-ai noştri, toţi suntem împotrivă. De ce? Pentru că ar trebui să se gândească la alte lucruri: la relansarea întreprinderilor, la ce trebuie de întreprins ca tineretul să nu plece peste hotare şi să-şi găsească aici de lucru după absolvire. Vreau să spun că ei trebuie să se gândească mai mult la oameni, nu la propria putere, nu la castelele sau la conturile lor de peste hotare”.
„Probabil că altceva, nu constituţia, ar trebui să-i preocupe. De ce? Pentru că oamenii merită un trai mai bun. Uitaţi-vă cum cresc vilele luxoase, ca ciupercile. Ar trebui să creeze mai multe locuri de muncă, să asigure pensionarii cu pensii decente, studenţii – cu studii de calitate”.
„Sunt bani aruncaţi în vânt. Nu ne aduce nimic bun acest referendum”.
„Sunt împotrivă. Nu avem nevoie, absolut deloc. În loc să cheltuie atâţia bani pe referendum, mai bine i-ar da pensionarilor”.
„Eu mă conduc de raţiuni economice. Acum e criză, iar referendumul costă bani. Poate că nu e momentul potrivit? Poate că nici nu e nevoie de aceste modificări? Doar nu suntem un stat atât de mare, încât să avem nevoie de parlament bicameral? Avem şi alte probleme. La noi sunt foarte mari diferenţele sociale, diferenţele dintre bogaţi şi săraci. Uitaţi-vă, sunt foarte multe vile luxoase, aparţinând funcţionarilor. De unde au atâţia bani, căci sunt bugetari, la fel ca şi noi? De unde atâta lux şi atâta sărăcie? Cum să trăieşti cu un slariu de 800 de ruble? Eu cred că acestor probleme ar trebui să li se acorde mai multă atenţie”.
„Eu cred că e mai bine să lase constituţia aşa cum este. Toate aceste certuri nu sunt bune la nimic. Ar fi mai bine să-şi îndrepte toate forţele în altă direcţie, să repare drumurile, nu ştiu, să se ocupe de nişte reforme, de serviciile comunale bunăoară, să mărească pensiile, pentru că pensionarii o duc foarte greu, să se ocupe de ocrotirea sănătăţii... Aici ar trebui să depună eforturi”.
--------------------------------
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
