Autorii unui studiu despre învăţămîntul mediu de specialitate, realizat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale “Viitorul” au ajuns la concluzia că această ramură a învăţămîntului se află într-un impas funcţional în condiţiile în care, în acest an, admiterea în 4 colegii cu profil pedagogic din ţară a fost anulată. Această situaţie a pus sub semnul incertitudinii şi activitatea celorlalte 42 de colegii din Republica Moldova.
Cele patru instituţii de învăţămînt mediu de specialitate la care nu s-a făcut în acest an admiterea sînt colegiile pedagogice din Bălţi, Lipcani, Comrat şi Chişinău. Drept pretext pentru această decizie luată de fosta guvernare a servit scăderea cererii. Victor Moraru, şef de catedră la colegiul pedagogic Ion Creangă din Bălţi, ne-a spus că anularea admiterii este abuzivă, iar cererea de specialişti din acest domeniu continuă să fie mare. Pe de altă parte, nu se poate de neglijat nici calitatea studiilor de specialitate obţinute la aceste instituţii.
Victor Moraru: "Cînd se duc la practică cei de la colegiul pedagogic şi se duc cei de la universitate, profesorii sînt mai mulţumiţi şi mai încîntaţi de cei de la colegiu decît de cei de la facultate, este o altă nuanţă: la colegiu este sistemul de note şi se pregăteşte în fiecare zi, e sistem ca la şcoală, ei se pregătesc, deci învaţă, la universitate e alt sistem".
Petru NegurăStudiul efectuat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale “Viitorul” a arătat că aceste instituţii au nişa lor pe piaţa forţei de muncă, iar sondajul de opinie realizat de cei de la IDIS a dovedit că există un interes şi din partea societăţii pentru acest tip de învăţămînt. Dacă s-ar închide colegiile, s-ar diminua şansele la studii la acest nivel şi s-ar micşora numărul de persoane calificate în anumite domenii, spune sociologul Petru Negură, unul dintre autorii studiului. Cum poate fi totuşi depăşit impasul?
Iată la ce concluzii a ajuns Petru Negură: "Soluţiile pe care noi le propunem sînt oarecum simple: să se consulte societatea civilă, ONG-urile calificate în domeniu, beneficiari, actori implicaţi în acest sistem de învăţămînt ca deja la faza de elaborare a acestor decizii să se facă cu maximum de transparenţă".
Directorii colegiilor se aşteaptă în primul rînd să fie elaborat un Cod al Învăţămîntului, în care să fie specificat clar statutul colegiilor. Pe de altă parte, să fie actualizate nomenclatorul specialităţilor şi regulamentul privind admiterea în aceste instituţii. Viceministrul educaţiei, Loreta Handrabura spune că, mai întîi de toate, ar trebui stabilită perspectiva învăţămîntului mediu de specialitate. Pentru asta este nevoie de instituirea unei comisii paritare care ar permite o comunicare eficientă a ministerului cu directorii de colegiu, sindicate şi reprezentanţii businessului.
Am rugat-o pe Loreta Handrabura să ne spună care totuşi va fi soarta acestor instituţii: "Nu mă pot pronunţa fiindcă există legea învăţămîntului, articolul 67, alineatul 5, care stipulează foarte clar că colegiile pedagogice urmează să fie reorganizate sau, cel puţin, trebuiau să fie reorganizate începînd cu 2005 încoace în licee, fie profesionale, fie cu profil general sau facultăţi ale unor instituţii universitare. Pe celelalte tipuri de colegii nu se pune problema închiderii. Deocamdată atît pot să vă spun".
Criza de identitate şi legitimitate a acestor instituţii de învăţămînt mediu de specialitate a fost generată în egală măsură de lipsa de bani, lipsa de strategii şi lipsa de comunicare între funcţionarii de la Ministerul Educaţiei şi managerii colegiilor, au conchis autorii studiului. Ceea ce ar putea revigora însă sistemul de educaţie este dialogul la nivel social care lipseşte din cauza lipsei de încredere în instituţiile statului.
Cele patru instituţii de învăţămînt mediu de specialitate la care nu s-a făcut în acest an admiterea sînt colegiile pedagogice din Bălţi, Lipcani, Comrat şi Chişinău. Drept pretext pentru această decizie luată de fosta guvernare a servit scăderea cererii. Victor Moraru, şef de catedră la colegiul pedagogic Ion Creangă din Bălţi, ne-a spus că anularea admiterii este abuzivă, iar cererea de specialişti din acest domeniu continuă să fie mare. Pe de altă parte, nu se poate de neglijat nici calitatea studiilor de specialitate obţinute la aceste instituţii.
Victor Moraru: "Cînd se duc la practică cei de la colegiul pedagogic şi se duc cei de la universitate, profesorii sînt mai mulţumiţi şi mai încîntaţi de cei de la colegiu decît de cei de la facultate, este o altă nuanţă: la colegiu este sistemul de note şi se pregăteşte în fiecare zi, e sistem ca la şcoală, ei se pregătesc, deci învaţă, la universitate e alt sistem".
Iată la ce concluzii a ajuns Petru Negură: "Soluţiile pe care noi le propunem sînt oarecum simple: să se consulte societatea civilă, ONG-urile calificate în domeniu, beneficiari, actori implicaţi în acest sistem de învăţămînt ca deja la faza de elaborare a acestor decizii să se facă cu maximum de transparenţă".
Directorii colegiilor se aşteaptă în primul rînd să fie elaborat un Cod al Învăţămîntului, în care să fie specificat clar statutul colegiilor. Pe de altă parte, să fie actualizate nomenclatorul specialităţilor şi regulamentul privind admiterea în aceste instituţii. Viceministrul educaţiei, Loreta Handrabura spune că, mai întîi de toate, ar trebui stabilită perspectiva învăţămîntului mediu de specialitate. Pentru asta este nevoie de instituirea unei comisii paritare care ar permite o comunicare eficientă a ministerului cu directorii de colegiu, sindicate şi reprezentanţii businessului.
Am rugat-o pe Loreta Handrabura să ne spună care totuşi va fi soarta acestor instituţii: "Nu mă pot pronunţa fiindcă există legea învăţămîntului, articolul 67, alineatul 5, care stipulează foarte clar că colegiile pedagogice urmează să fie reorganizate sau, cel puţin, trebuiau să fie reorganizate începînd cu 2005 încoace în licee, fie profesionale, fie cu profil general sau facultăţi ale unor instituţii universitare. Pe celelalte tipuri de colegii nu se pune problema închiderii. Deocamdată atît pot să vă spun".
Criza de identitate şi legitimitate a acestor instituţii de învăţămînt mediu de specialitate a fost generată în egală măsură de lipsa de bani, lipsa de strategii şi lipsa de comunicare între funcţionarii de la Ministerul Educaţiei şi managerii colegiilor, au conchis autorii studiului. Ceea ce ar putea revigora însă sistemul de educaţie este dialogul la nivel social care lipseşte din cauza lipsei de încredere în instituţiile statului.
