Raportul Performanţele justiţiei penale prin prisma drepturilor omului realizat de fundaţia Soros-Moldova, în baza unui sondaj de opinie naţional, constată că sistemul moldovenesc de justiţie penală a eşuat, pînă în acest moment, în realizarea priorităţilor şi obiectivelor ca sistem de justiţie democratic şi bazat pe respectarea drepturilor omului. În mare parte, din cauza unor obiceiuri şi practici ale trecutului de care face uz, sînt de părerea autorii studiului. Aceste reminiscenţe au alimentat percepţia negativă a cetăţenilor faţă de instituţiile de justiţie.
Mai mult de jumătate din locuitorii Moldovei nu se simt în siguranţă mergînd noaptea pe stradă şi o pătrime nu se simt în siguranţă în casele lor în timpul nopţii. În acelaşi timp doar o treime din populaţia Moldovei crede că performanţele sistemului de justiţie penală sînt satisfăcătoare. Aceste cifre vorbesc despre neîncrederea pe care o are populaţia faţă de instituţiile de drept penal şi despre eşuarea reformei sistemului de justiţie. Pe de altă parte, Victor Munteanu, directorul Programului de drept, Fundaţia Soros-Moldova, a remarcat că actorii sistemului de justiţie penală se simt măguliţi de rezultatele activităţii lor:
Victor Munteanu: "Acest raport dezleagă din punctul nostru de vedere decalajul dramatic dintre ceea ce se spune şi se raportează oficial despre infracţiuni şi infractori, siguranţă şi securitate individuală, instituţie de justiţie penală şi ceea ce simt şi cred oamenii de rînd".
Acest decalaj, spun autorii raportului, trădează faptul că există o manipulare sistemică cu date statistice. Ceea ce e şi mai dramatic, în accepţia autorilor, e că întregul sistem este aservit goanei după rezultate frumoase, lucru constatat şi de Victor Catan, ministrul Afacerilor Interne.
Victor CatanVictor Catan: "Indicatorii greşiţi de performanţă în activitatea poliţiei bazată pe numărul de crime descoperite, practica nocivă şi goana după indicii numerici de apreciere au dictat existenţa torturii şi a tratamentului inuaman în activitatatea poliţiei. Modificarea sistemului de evaluare a activităţii poliţiei în opinia noastră va condiţiona excluderea oricăror tentative de lezare a drepturilor cetăţenilor".
Indicatorii de performanţă numerici nu pot însă să redea tabloul veridic al performanţelor înregistrate de sistemul pomenit, atîta timp cît raportorii din cadrul sistemului utilizează noţiuni care nu sînt reglementate de lege, fac speculaţie cu date statistice şi recurg la diferite şiretlicuri pentru a convinge societatea de eficacitatea lor. Cum însă poate fi măsurată performanţa justiţiei penale, care ar trebui să fie reperele pentru această măsurare şi ce rol au drepturile omului în procesul de evaluare?
Alexandru TănaseIată care este părerea ministrului Justiţiei Alexandru Tănase: "Percepţia publică este cea care ne judecă pe noi şi ne face să acţionăm într-un fel sau altul. Nu este corect acest sistem, trebuie de renunţat în totalitate la calcularea performanţelor ministerului de interne după nivelul de descoperiri. De fapt, de aici, din această întrecere socialistă, cum îi spunem noi, derivă şi tortura deoarece ofiţerul fiind forţat să aibă un anumit număr de descoperiri, el este forţat să înregistreze o parte din infracţiuni ca şi petiţii, să pornească dosare penale aprioric ilegale pentru a-şi îmbunătăţi cum se spunea pokazateli".
Şi autorii raportului susţin că orientarea sistemului de justiţie penală către nevoile oamenilor şi nu către cele ale statului ar fi calea cea mai eficientă pentru îmbunătăţirea sistemului de justiţie penală şi, prin urmare, şi pentru creşterea încrederii populaţiei în sistem. Amintim că anterior, într-un interviu acordat postului nostru de radio, Victor Catan, ministrul de interne, a vorbit despre necesitatea schimbării de accente în evaluarea misiunii poliţiei.
Mai mult de jumătate din locuitorii Moldovei nu se simt în siguranţă mergînd noaptea pe stradă şi o pătrime nu se simt în siguranţă în casele lor în timpul nopţii. În acelaşi timp doar o treime din populaţia Moldovei crede că performanţele sistemului de justiţie penală sînt satisfăcătoare. Aceste cifre vorbesc despre neîncrederea pe care o are populaţia faţă de instituţiile de drept penal şi despre eşuarea reformei sistemului de justiţie. Pe de altă parte, Victor Munteanu, directorul Programului de drept, Fundaţia Soros-Moldova, a remarcat că actorii sistemului de justiţie penală se simt măguliţi de rezultatele activităţii lor:
Victor Munteanu: "Acest raport dezleagă din punctul nostru de vedere decalajul dramatic dintre ceea ce se spune şi se raportează oficial despre infracţiuni şi infractori, siguranţă şi securitate individuală, instituţie de justiţie penală şi ceea ce simt şi cred oamenii de rînd".
Acest decalaj, spun autorii raportului, trădează faptul că există o manipulare sistemică cu date statistice. Ceea ce e şi mai dramatic, în accepţia autorilor, e că întregul sistem este aservit goanei după rezultate frumoase, lucru constatat şi de Victor Catan, ministrul Afacerilor Interne.
Indicatorii de performanţă numerici nu pot însă să redea tabloul veridic al performanţelor înregistrate de sistemul pomenit, atîta timp cît raportorii din cadrul sistemului utilizează noţiuni care nu sînt reglementate de lege, fac speculaţie cu date statistice şi recurg la diferite şiretlicuri pentru a convinge societatea de eficacitatea lor. Cum însă poate fi măsurată performanţa justiţiei penale, care ar trebui să fie reperele pentru această măsurare şi ce rol au drepturile omului în procesul de evaluare?
Şi autorii raportului susţin că orientarea sistemului de justiţie penală către nevoile oamenilor şi nu către cele ale statului ar fi calea cea mai eficientă pentru îmbunătăţirea sistemului de justiţie penală şi, prin urmare, şi pentru creşterea încrederii populaţiei în sistem. Amintim că anterior, într-un interviu acordat postului nostru de radio, Victor Catan, ministrul de interne, a vorbit despre necesitatea schimbării de accente în evaluarea misiunii poliţiei.
