Modelul cultural al societăţii postindustriale a impus informatizarea învăţămîntului în toată lumea şi Moldova nu constituie o excepţie în această privinţă. La ce etapă de realizare se află acest deziderat în Republica Moldova?
Elevii din clasele superioare ale gimnaziului din Ţigăneşti, raionul Străşeni, au posibilitatea să stea în faţa unui computer doar la ora de informatică. La un computer lucrează cîte 3-4 copii, iar la internet este conectat doar computerul din cancelaria şcolii, folosit de administraţie, ne-a spus directoarea gimnaziului Victoria Filipciuc: "Gimnaziul din Ţigăneşti dispune de 7 calculatoare vechi şi 3 noi, din cele 7 unul nu lucrează, iar 6 sînt foarte deplorabile, foarte vechi, copiii lucrează foarte puţin la ele, deoarece pot folosi mai mult Word-ul, cu Pascalul mai greu copiii lucrează, la momentul de faţă ei doar învaţă să scrie".
Victoria Filipciuc ne-a mai spus că în anul de studii 2008-2009 şcoala n-a avut profesor de informatică. L-am întrebat pe Savelie Pînzaru, specialist principal în tehnologii informaţionale la direcţia raională de învăţămînt, dacă această situaţie se întîlneşte şi în alte sate ale raionului: "Partea practic cea mai slabă sînt cadrele didactice. Din păcate mulţi profesori de informatică sînt profesori la alte obiecte. La moment, în raionul Străşeni, în instituţiile de învăţămînt noi avem circa 537 de calculatoare din care doar 284 sînt performante, 19 instituţii conectate la reţeaua internet prin intermediul tehnologiei DL-UP, o tehnologie foarte învechită care permite conexiunea la internet la o viteză foarte joasă, 19 din 40".
Chiar dacă această situaţie nu poate mulţumi în totalitate, programul educaţional SALT de informatizare a învăţămîntului, lansat acum 5 ani, a fost totuşi o realizare bună a fostei guvernări, este de părere Anatol Gremalschi, fostul ministru al educaţiei, actualmente director de program la Institutul pentru Politici Publice: "Au fost procurate calculatoare, şcolile au fost conectate la internet, un neajuns foarte esenţial în opinia mea: tehnica nu rezolvă problemele, problemele pot fi soluţionate doar de oameni, în cazul de faţă tehnica a rămas goală reprezentînd mai mult o grămadă de echipament, întrucît nu i s-a pus în acest tehnic produsele program sau cum le numim noi softuri educaţionale sau manuale electronice".
Conform tendinţelor internaţionale, ponderea metodelor de instruire asistată de computer între activităţile de predare-învăţare este foarte mare, a subliniat Anatol Gremalschi, iar Moldova, dacă nu doreşte să rămînă cea mai săracă ţară din Europa, ar trebui să promoveze politica de informatizare a învăţămîntului la nivel central, ca o politică de stat.
Elevii din clasele superioare ale gimnaziului din Ţigăneşti, raionul Străşeni, au posibilitatea să stea în faţa unui computer doar la ora de informatică. La un computer lucrează cîte 3-4 copii, iar la internet este conectat doar computerul din cancelaria şcolii, folosit de administraţie, ne-a spus directoarea gimnaziului Victoria Filipciuc: "Gimnaziul din Ţigăneşti dispune de 7 calculatoare vechi şi 3 noi, din cele 7 unul nu lucrează, iar 6 sînt foarte deplorabile, foarte vechi, copiii lucrează foarte puţin la ele, deoarece pot folosi mai mult Word-ul, cu Pascalul mai greu copiii lucrează, la momentul de faţă ei doar învaţă să scrie".
Victoria Filipciuc ne-a mai spus că în anul de studii 2008-2009 şcoala n-a avut profesor de informatică. L-am întrebat pe Savelie Pînzaru, specialist principal în tehnologii informaţionale la direcţia raională de învăţămînt, dacă această situaţie se întîlneşte şi în alte sate ale raionului: "Partea practic cea mai slabă sînt cadrele didactice. Din păcate mulţi profesori de informatică sînt profesori la alte obiecte. La moment, în raionul Străşeni, în instituţiile de învăţămînt noi avem circa 537 de calculatoare din care doar 284 sînt performante, 19 instituţii conectate la reţeaua internet prin intermediul tehnologiei DL-UP, o tehnologie foarte învechită care permite conexiunea la internet la o viteză foarte joasă, 19 din 40".
Chiar dacă această situaţie nu poate mulţumi în totalitate, programul educaţional SALT de informatizare a învăţămîntului, lansat acum 5 ani, a fost totuşi o realizare bună a fostei guvernări, este de părere Anatol Gremalschi, fostul ministru al educaţiei, actualmente director de program la Institutul pentru Politici Publice: "Au fost procurate calculatoare, şcolile au fost conectate la internet, un neajuns foarte esenţial în opinia mea: tehnica nu rezolvă problemele, problemele pot fi soluţionate doar de oameni, în cazul de faţă tehnica a rămas goală reprezentînd mai mult o grămadă de echipament, întrucît nu i s-a pus în acest tehnic produsele program sau cum le numim noi softuri educaţionale sau manuale electronice".
Conform tendinţelor internaţionale, ponderea metodelor de instruire asistată de computer între activităţile de predare-învăţare este foarte mare, a subliniat Anatol Gremalschi, iar Moldova, dacă nu doreşte să rămînă cea mai săracă ţară din Europa, ar trebui să promoveze politica de informatizare a învăţămîntului la nivel central, ca o politică de stat.
