Reprezentanţii a două organizaţii neguvernamentale – Centrul Analitic Independent Expert-Grup din Chişinău şi Societatea Academică Română din Bucureşti – au ajuns la concluzia, în cadrul unei mese rotunde, că potenţialul relaţiilor economice între cele două state, Moldova şi România, nu este pe deplin explorat. Despre factorii care împiedică dezvoltarea acestor relaţii, relatează Lucia Diaconu.
Tensiunile politice, dificultăţile în asigurarea unui trafic feroviar şi vamal adecvat, politicile opace de privatizare şi calitatea joasă a guvernării sînt principalele obstacole care împiedică dezvoltarea normală a relaţiilor economice dintre România şi Moldova, sînt de părere experţii din cele două ţări. Pe lîngă toate acestea, experţii de la Chişinău au scos în evidenţă problema vizei pentru moldoveni şi cea a sumei de 500 de euro pe care aceştia trebuie s-o prezinte dacă vor să treacă graniţa în România.
Valeriu Prohniţchi de la Expert-Grup a mers însă mai departe: „În plus, mai sînt tot felul de factori culturali, nu ştiu cum să-i numesc, un fel de neîncredere reciprocă, care, probabil, este produsul tensiunilor politice care au persistat în ultimii ani între Republica Moldova şi România.”
Pentru investitorii români care activează în Moldova, cea mai mare problemă ar fi economia subterană care înfloreşte în această zonă, fenomen ce face concurenţa neloială şi produce şi pierderi. Mai există reminiscenţe ale economiei centralizate, cum ar fi intervenţia statului în formarea preţului şi interzicerea depozitelor în valută, remarcă aceştia, iar agenţii economici autohtoni nu totdeauna respectă cadrul juridic atunci cînd e vorba de contracte comerciale.
Dar dincolo de aceste lucruri, ceea ce-i poate opri pe potenţialii investitori să vină în Moldova este imaginea pe care o are acest stat. Corneliu Ivanov, unul dintre investitorii români care-şi derulează afacerea în Moldova din 2005: „Moldova este percepută, chiar de România, ţara vecină, încă este percepută ca o zonă în care se întîmplă lucruri nu tocmai bune pentru un investitor şi pe plan politic, în vamă şi chiar pe stradă, lucru pe care eu personal întotdeauna l-am contrazis: aici se desfăşoară o afacere în limite normale şi chiar şi viaţa este absolut normală.”
Ceea ce ar îmbunătăţi relaţiile economice dintre Moldova şi România, aşa cum se doreşte de ambele părţi, sînt legile bune, corupţia diminuată, birocraţia redusă la minim şi nu în ultimul rînd un cadru transparent, echidistant pentru toate firmele străine, consideră experţii. În acelaşi timp, Ion Şerban, consilier economic la Ambasada României în Moldova, a ţinut să sublinieze că „... fără o relaţie normală între două ţări nu poate exista o relaţie economică normală, trebuie să salutăm din octombrie o situaţie normală între cele două ţări şi să sperăm că acest cadru care s-a format va persista şi va exista pentru totdeauna.”
Soluţia fundamantală pentru Moldova, ca şi pentru toate ţările care îşi doresc să atragă investitori, spun experţii, este reformarea statului pe dinăuntru, reformarea instituţiilor, adică, o bună guvernare.
Tensiunile politice, dificultăţile în asigurarea unui trafic feroviar şi vamal adecvat, politicile opace de privatizare şi calitatea joasă a guvernării sînt principalele obstacole care împiedică dezvoltarea normală a relaţiilor economice dintre România şi Moldova, sînt de părere experţii din cele două ţări. Pe lîngă toate acestea, experţii de la Chişinău au scos în evidenţă problema vizei pentru moldoveni şi cea a sumei de 500 de euro pe care aceştia trebuie s-o prezinte dacă vor să treacă graniţa în România.
Valeriu Prohniţchi de la Expert-Grup a mers însă mai departe: „În plus, mai sînt tot felul de factori culturali, nu ştiu cum să-i numesc, un fel de neîncredere reciprocă, care, probabil, este produsul tensiunilor politice care au persistat în ultimii ani între Republica Moldova şi România.”
Pentru investitorii români care activează în Moldova, cea mai mare problemă ar fi economia subterană care înfloreşte în această zonă, fenomen ce face concurenţa neloială şi produce şi pierderi. Mai există reminiscenţe ale economiei centralizate, cum ar fi intervenţia statului în formarea preţului şi interzicerea depozitelor în valută, remarcă aceştia, iar agenţii economici autohtoni nu totdeauna respectă cadrul juridic atunci cînd e vorba de contracte comerciale.
Dar dincolo de aceste lucruri, ceea ce-i poate opri pe potenţialii investitori să vină în Moldova este imaginea pe care o are acest stat. Corneliu Ivanov, unul dintre investitorii români care-şi derulează afacerea în Moldova din 2005: „Moldova este percepută, chiar de România, ţara vecină, încă este percepută ca o zonă în care se întîmplă lucruri nu tocmai bune pentru un investitor şi pe plan politic, în vamă şi chiar pe stradă, lucru pe care eu personal întotdeauna l-am contrazis: aici se desfăşoară o afacere în limite normale şi chiar şi viaţa este absolut normală.”
Ceea ce ar îmbunătăţi relaţiile economice dintre Moldova şi România, aşa cum se doreşte de ambele părţi, sînt legile bune, corupţia diminuată, birocraţia redusă la minim şi nu în ultimul rînd un cadru transparent, echidistant pentru toate firmele străine, consideră experţii. În acelaşi timp, Ion Şerban, consilier economic la Ambasada României în Moldova, a ţinut să sublinieze că „... fără o relaţie normală între două ţări nu poate exista o relaţie economică normală, trebuie să salutăm din octombrie o situaţie normală între cele două ţări şi să sperăm că acest cadru care s-a format va persista şi va exista pentru totdeauna.”
Soluţia fundamantală pentru Moldova, ca şi pentru toate ţările care îşi doresc să atragă investitori, spun experţii, este reformarea statului pe dinăuntru, reformarea instituţiilor, adică, o bună guvernare.
