Experienţa unor state avansate cum este Singapore demonstrează că tehnologiile informaţionale şi comunicaţionale au un rol strategic în dezvoltarea naţiunilor şi un potenţial enorm pentru modernizare. Despre rolul pe care îl rezervă acestora autorităţile Moldovei în transformarea ţării s-a discutat în cadrul seminarului organizat de Banca Mondială în parteneriat cu Autoritatea de Dezvoltare Infocomm din Singapore şi Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor al RM.
În perioada de criză profundă în care se află Republica Moldova, tehnologiile informaţionale şi comunicaţionale ar putea ajuta la dezvoltarea economiei, este convins prim-ministrul Vlad Filat. Însă pentru a valorifica potenţialul pe care îl au acestea, este necesar, după cum susţine şi directorul Băncii Mondiale pentru Moldova Melanie Marlett, de sporit concurenţa în sectorul telecomunicaţiilor şi competitivitatea companiilor de TI prin reglementare.
Juan Navas-Sabater, specialist superior în domeniul politicilor TIC, a mai adăugat: "În acelaşi timp, guvernul trebuie să impulsioneze dezvoltarea TI la sate, prin alocarea de surse, şi dezvoltarea domeniului guvernării electronice, ca cetăţenii să poată beneficia de unele servicii în formă electronică, ceea ce va diminua corupţia, va îmbunătăţi sfera serviciilor publice şi în consecinţă va stimula dezvoltarea mai furtunoasă a economiei".
Viceministrul TI şi Comunicaţiilor Dona Şcola consideră că TI pot contribui la modernizarea ţării în măsura în care va avea loc integrarea acestora în viaţa de zi cu zi a cetăţeanului simplu. Am întrebat-o atunci dacă acest lucru poate face cu adevărat viaţa unui om mai simplă:
Dona Şcola: "Se simplifică într-un sens şi se complică în alt sens, deoarece noi ne-am obişnuit să mergem la ghişee, să stăm la coadă şi să comunicăm cu funcţionarii. Să intrăm în calculator şi să înregistrăm declaraţiile de venituri încă nu ne-am obişnuit, deşi este un serviciu care deja funcţionează".
Dacă oamenii ar învăţa să se folosească de serviciile pe internet şi n-ar merge la bancă, de exemplu, în timpul serviciului, statul ar avea mai puţine cheltuieli, a remarcat Dona Şcola.
Victor Parlicov, analist economic la IDIS Viitorul, este de acord că tehnologizarea deschide multe oportunităţi, dar, înainte de toate, este nevoie de o reformă instituţională: "Dacă un proces este organizat prost, introducerea computerelor şi a tehnologiilor informaţionale va face funcţionarea sistemului mai rapidă, însă ea nu poate garanta calitatea, din aceeaşi cauză din care nu exista calitate şi pînă la introducerea computerelor. Atîta timp cît la noi nu există concurenţă pe piaţa asigurărilor în medicină, degeaba computerizăm Compania Naţională de Asigurări în Medicină că serviciile medicale nu vor deveni nici mai calitative, nici mai ieftine".
Potrivit ultimului barometru de opinie al Institului de Politici Publice, doar 17 la sută din populaţie utilizează internetul zilnic.
În perioada de criză profundă în care se află Republica Moldova, tehnologiile informaţionale şi comunicaţionale ar putea ajuta la dezvoltarea economiei, este convins prim-ministrul Vlad Filat. Însă pentru a valorifica potenţialul pe care îl au acestea, este necesar, după cum susţine şi directorul Băncii Mondiale pentru Moldova Melanie Marlett, de sporit concurenţa în sectorul telecomunicaţiilor şi competitivitatea companiilor de TI prin reglementare.
Juan Navas-Sabater, specialist superior în domeniul politicilor TIC, a mai adăugat: "În acelaşi timp, guvernul trebuie să impulsioneze dezvoltarea TI la sate, prin alocarea de surse, şi dezvoltarea domeniului guvernării electronice, ca cetăţenii să poată beneficia de unele servicii în formă electronică, ceea ce va diminua corupţia, va îmbunătăţi sfera serviciilor publice şi în consecinţă va stimula dezvoltarea mai furtunoasă a economiei".
Viceministrul TI şi Comunicaţiilor Dona Şcola consideră că TI pot contribui la modernizarea ţării în măsura în care va avea loc integrarea acestora în viaţa de zi cu zi a cetăţeanului simplu. Am întrebat-o atunci dacă acest lucru poate face cu adevărat viaţa unui om mai simplă:
Dona Şcola: "Se simplifică într-un sens şi se complică în alt sens, deoarece noi ne-am obişnuit să mergem la ghişee, să stăm la coadă şi să comunicăm cu funcţionarii. Să intrăm în calculator şi să înregistrăm declaraţiile de venituri încă nu ne-am obişnuit, deşi este un serviciu care deja funcţionează".
Dacă oamenii ar învăţa să se folosească de serviciile pe internet şi n-ar merge la bancă, de exemplu, în timpul serviciului, statul ar avea mai puţine cheltuieli, a remarcat Dona Şcola.
Victor Parlicov, analist economic la IDIS Viitorul, este de acord că tehnologizarea deschide multe oportunităţi, dar, înainte de toate, este nevoie de o reformă instituţională: "Dacă un proces este organizat prost, introducerea computerelor şi a tehnologiilor informaţionale va face funcţionarea sistemului mai rapidă, însă ea nu poate garanta calitatea, din aceeaşi cauză din care nu exista calitate şi pînă la introducerea computerelor. Atîta timp cît la noi nu există concurenţă pe piaţa asigurărilor în medicină, degeaba computerizăm Compania Naţională de Asigurări în Medicină că serviciile medicale nu vor deveni nici mai calitative, nici mai ieftine".
Potrivit ultimului barometru de opinie al Institului de Politici Publice, doar 17 la sută din populaţie utilizează internetul zilnic.
