Criza din vinificaţie pare să se aprofundeze. Aproape două recolte de struguri (se pastreaza vin si nu struguri !!!!!!! )sunt în stocuri, datoriile vinificatorilor faţă de bănci echivalează cu valoarea activelor tuturor fabricilor de vinuri, iar jumătate din întreprinderi au intrat în faliment. Pieţele europene rămân deocamdată o ţintă greu de atins de vinificatorii moldoveni. Ce soluţii au noile autorităţi pentru ramura?
In loc sa rasufle usurat dupa ce au obtinut dreptul de a exporta vinuri pe piaţa europeană fără taxe vamale, vinificatorii se ingloada tot mai mult. Asta mi-au spus mai mulţi patroni de intreprinderi din ramura pe care i-am întălnit recent la o expoziţie de vinuri din Moldova. Feodosie Borş este proprietarul unei fabrici de vin de la Anenii Noi. El spune că după embargoul rusesc, şi-a reorientat vânzările spre piaţa europeană, însă, oricum, jumătate din marfa produsă anual îi râmâne în stoc. „ Noi vindem atât cât putem vinde. Preferinţele acestea ne ajută, dar ar fi bine ca guvernul să negocieze cote mai mari.” Vinificatorul mai spune că în urma crizei economice a fost nevoit să concedieze jumătate din personal ca să nu dea faliment, dar oricum se descurcă extrem de greu. „Să vorbim despre ce doriţi, numai nu de bani. E cea mai gravă problemă din ramură. Avem credite pe care nu le putem deservi, avem datorii faţă de furnizori pe care nu le putem onora...”
Descriind situaţia din ramură într-un interviu pentru Europa Liberă, ministrul adjunct al agriculturii, Gheorghe Arpentin a spus că datoria vinificatorilor moldoveni faţă de băncile comerciale a atins cota de 1,6 miliarde de lei, ceea ce echivalează cu valoarea tuturor activelor acestor întreprinderi. Din cauza datoriilor, aproape jumătate din fabrici au ajuns în faliment, iar stocurile de vinuri se ridica la 370 milioane de tone, sau aproape două recolte anuale, mai spune vice-ministrul. De cealalată parte, au de suferit şi furnizorii de struguri, care nu şi-au recuperat de la industriaşi peste 200 de milioane de lei. Ce soluţii au în vedere noile autorităţi? Iată câteva, rezumate de Gheorghe Arpentin: „Să reactivăm cu orice preţ exporturile, să consolidăm ramură, să restructurăm datoriile, să destilăm stocurile.”
Ca să poată orienta mai bine vinificatorii, autorităţile au apelat la ajutorul unei agenţii suedeze, care a elaborat o strategie de promovare a exporturilor moldoveneşti pe piaţa europeană. Experţii recomandă, printre altele, vinificatorilor să-şi orienteze producerea spre vinurile seci, să-şi schimbe ţintele de export spre România, Polonia, Germania şi Republica Cehă şi să aplice tehnologiile de fabricare a vinurilor ecologice. Idei salutate de vinificatori, numai ca pentru punerea lor in aplicare e nevoie de alte credite care i-ar putea strivi definitiv intreprinderile ce stau in hibernare.
In loc sa rasufle usurat dupa ce au obtinut dreptul de a exporta vinuri pe piaţa europeană fără taxe vamale, vinificatorii se ingloada tot mai mult. Asta mi-au spus mai mulţi patroni de intreprinderi din ramura pe care i-am întălnit recent la o expoziţie de vinuri din Moldova. Feodosie Borş este proprietarul unei fabrici de vin de la Anenii Noi. El spune că după embargoul rusesc, şi-a reorientat vânzările spre piaţa europeană, însă, oricum, jumătate din marfa produsă anual îi râmâne în stoc. „ Noi vindem atât cât putem vinde. Preferinţele acestea ne ajută, dar ar fi bine ca guvernul să negocieze cote mai mari.” Vinificatorul mai spune că în urma crizei economice a fost nevoit să concedieze jumătate din personal ca să nu dea faliment, dar oricum se descurcă extrem de greu. „Să vorbim despre ce doriţi, numai nu de bani. E cea mai gravă problemă din ramură. Avem credite pe care nu le putem deservi, avem datorii faţă de furnizori pe care nu le putem onora...”
Descriind situaţia din ramură într-un interviu pentru Europa Liberă, ministrul adjunct al agriculturii, Gheorghe Arpentin a spus că datoria vinificatorilor moldoveni faţă de băncile comerciale a atins cota de 1,6 miliarde de lei, ceea ce echivalează cu valoarea tuturor activelor acestor întreprinderi. Din cauza datoriilor, aproape jumătate din fabrici au ajuns în faliment, iar stocurile de vinuri se ridica la 370 milioane de tone, sau aproape două recolte anuale, mai spune vice-ministrul. De cealalată parte, au de suferit şi furnizorii de struguri, care nu şi-au recuperat de la industriaşi peste 200 de milioane de lei. Ce soluţii au în vedere noile autorităţi? Iată câteva, rezumate de Gheorghe Arpentin: „Să reactivăm cu orice preţ exporturile, să consolidăm ramură, să restructurăm datoriile, să destilăm stocurile.”
Ca să poată orienta mai bine vinificatorii, autorităţile au apelat la ajutorul unei agenţii suedeze, care a elaborat o strategie de promovare a exporturilor moldoveneşti pe piaţa europeană. Experţii recomandă, printre altele, vinificatorilor să-şi orienteze producerea spre vinurile seci, să-şi schimbe ţintele de export spre România, Polonia, Germania şi Republica Cehă şi să aplice tehnologiile de fabricare a vinurilor ecologice. Idei salutate de vinificatori, numai ca pentru punerea lor in aplicare e nevoie de alte credite care i-ar putea strivi definitiv intreprinderile ce stau in hibernare.
