Companiile moldoveneşti, indiferent de forma de proprietate sau organizare, sunt obligate să treacă, cel mai târziu de la 1 mai, la plata unui salariu minim garantat cu 200 de lei mai mare decât până acum – adică de 1100 lei pe lună, pentru un program complet de lucru. Excepţie face numai domeniul agricol unde salariul minim garantat va fi de 990 de lei. Noul minim stabilit de guvern nu va afecta neapărat bugetul firmelor pentru salarizare. Multe plătesc şi aşa salarii mai mari, chiar dacă nu le declară oficial. Dar majorarea minimului garantat le va obliga să plătească un impozit mai mare.
Alexandra CanAlexandra Can, directorul general al fabricii de marochinărie Artima, spune că încă din septembrie 2007 a majorat salariul minim la întreprinderea pe care o conduce pînă la 1267 de lei. Această decizie a fost dictată de concurenţa pe piaţa forţei de muncă. Este tot mai greu, spune Alexandra Can, să angajezi muncitori calificaţi pentru un salariu mai mic de 1200 de lei.
Alexandra Can: „Situaţia nu mai acceptă ca să poţi antrena un om în muncă fără 1100 de lei. Noi nu putem angaja, omul nu vine la lucru. Nu pentru că noi sîntem o excepţie. Dar există salarii contabilizate mai mici decît cele plătite.”
Majorarea obligatorie a salariului minim garantat îi va pune pe gînduri în primul rînd pe angajatorii care dau salariile în plic. Aceştia nu vor mai putea să treacă în actele contabile o sumă mai mică de 1100 de lei, prin urmare vor fi nevoiţi să plătească impozite mai mari, dar şi contribuţii la fondul de pensii şi asigurări medicale mai consistente. Experţii susţin că mai mult de 2/3 din companiile moldoveneşti practică contabilitatea dublă cu acordul tacit al angajaţilor. Şi asta în pofida faptului că angajaţii îşi dau seama că banii luaţi în plic îi dezavantajează, deoarece cotizează mai puţin la fondurile din care vor fi să ia la pensie. Ei acceptă însă complicitatea din cauza sărăciei care îi face să se gîndească doar la ziua de azi.
Opiniile culese la întîmplare de la oameni în stradă confirmă că practica salariului în plic este foarte răspîndită:
„Le calculează 250 de lei şi le arată în cărticica de muncă, dar restul, 1000 de lei, le dă aşa la mînă. Şi suferă şi omul, şi suferă şi statul.”
„Despre aceasta ştie numai angajatorul şi angajatul, iar organele de control, fiscale, de stat nu ştiu despre acest salariu. ”
„Am auzit şi am închipuirea că influenţează oricum asupra pensiei. ”
„Pentru ca să nu plătească impozitele.”
„O pensie nu poate să asigure, nalogurile, de exemplu impozitele nu sînt la stat achitate cum trebuie.”
Expertul Valeriu Prohniţchi nu crede că decizia Guvernului ar putea cumva să-i încurajeze pe angajatorii care tăinuiesc salariul angajaţilor să renunţe la contabilitatea dublă şi nici că Guvernul ar putea astfel să-şi umple caznaua.
Valeriu Prohniţchi: „Nu se ridică foarte mult salariul şi în plus din salariul majorat se plăteşte o cotă mică ca impozit adiţional. Asta-i unu. Doi - bugetele locale vor beneficia de această majorare şi nu bugetul de stat”.
Decizia luată de Guvern de a mări salariul minim garantat este, după părerea expertului, mai curînd una politică decît economică, întrucît legiferează o stare deja existentă la majoritatea întreprinderilor industriale şi, de ce nu?, dă bine în mediul potenţialilor alegători.
Alexandra Can: „Situaţia nu mai acceptă ca să poţi antrena un om în muncă fără 1100 de lei. Noi nu putem angaja, omul nu vine la lucru. Nu pentru că noi sîntem o excepţie. Dar există salarii contabilizate mai mici decît cele plătite.”
Majorarea obligatorie a salariului minim garantat îi va pune pe gînduri în primul rînd pe angajatorii care dau salariile în plic. Aceştia nu vor mai putea să treacă în actele contabile o sumă mai mică de 1100 de lei, prin urmare vor fi nevoiţi să plătească impozite mai mari, dar şi contribuţii la fondul de pensii şi asigurări medicale mai consistente. Experţii susţin că mai mult de 2/3 din companiile moldoveneşti practică contabilitatea dublă cu acordul tacit al angajaţilor. Şi asta în pofida faptului că angajaţii îşi dau seama că banii luaţi în plic îi dezavantajează, deoarece cotizează mai puţin la fondurile din care vor fi să ia la pensie. Ei acceptă însă complicitatea din cauza sărăciei care îi face să se gîndească doar la ziua de azi.
Opiniile culese la întîmplare de la oameni în stradă confirmă că practica salariului în plic este foarte răspîndită:
„Le calculează 250 de lei şi le arată în cărticica de muncă, dar restul, 1000 de lei, le dă aşa la mînă. Şi suferă şi omul, şi suferă şi statul.”
„Despre aceasta ştie numai angajatorul şi angajatul, iar organele de control, fiscale, de stat nu ştiu despre acest salariu. ”
„Am auzit şi am închipuirea că influenţează oricum asupra pensiei. ”
„Pentru ca să nu plătească impozitele.”
„O pensie nu poate să asigure, nalogurile, de exemplu impozitele nu sînt la stat achitate cum trebuie.”
Expertul Valeriu Prohniţchi nu crede că decizia Guvernului ar putea cumva să-i încurajeze pe angajatorii care tăinuiesc salariul angajaţilor să renunţe la contabilitatea dublă şi nici că Guvernul ar putea astfel să-şi umple caznaua.
Valeriu Prohniţchi: „Nu se ridică foarte mult salariul şi în plus din salariul majorat se plăteşte o cotă mică ca impozit adiţional. Asta-i unu. Doi - bugetele locale vor beneficia de această majorare şi nu bugetul de stat”.
Decizia luată de Guvern de a mări salariul minim garantat este, după părerea expertului, mai curînd una politică decît economică, întrucît legiferează o stare deja existentă la majoritatea întreprinderilor industriale şi, de ce nu?, dă bine în mediul potenţialilor alegători.
